3ra-1543/18 — Contestarea actului administrativ

3ra-1543/18 — Contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

Dosarul nr. 3ra-1543/18

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (jud: V. Ciumac)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: V. Clima, A. Malîi, E. Palanciuc)

ÎNCHEIERE

15 decembrie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Oleg Sternioală

judecătorii Iurie Bejenaru

Mariana Pitic

examinând chestiunea cu privire la admisibilitatea recursului declarat de Agenția

Achiziții Publice,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Societatea cu

Răspundere Limitată „Aproservice-X” împotriva Agenției Achiziții Publice,

intervenient accesoriu Inspectoratul Național de Probațiune cu privire la anularea

deciziei nr. 17/17 din 18 aprilie 2017,

împotriva deciziei din 02 mai 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost

respins apelul declarat de Agenția Achiziții Publice și a fost menținută hotărârea din

17 noiembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,

c o n s t a t ă:

La data de 23 iunie 2017 reclamanta SRL „Aproservice-X” a depus cerere de

chemare în judecată împotriva Agenției Achiziții Publice, intervenient accesoriu

Inspectoratul Național de Probațiune cu privire la anularea deciziei nr. 17/17 din 18

aprilie 2017.

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că, prin decizia Agenției Achiziții

Publice nr. 17/17 din 18 aprilie 2017, a fost inclusă în Lista de interdicție a operatorilor

economici la solicitarea Inspectoratului Național de Probațiune.

A comunicat că, la data de 09 decembrie 2016, în calitate de furnizor, a încheiat

cu Inspectoratul Național de Probațiune, în calitate de parte contractantă, contractul nr.

57, prin care s-a obligat să livreze 9 (nouă) aparate multifuncționale WC 3335, cu

suplimentul necesar de cartușe 106R03621, în valoare totală de 93798 de lei, inclusiv

TVA.

A specificat că, conform contractului, livrarea bunurilor urma să fie efectuată în

1

termen de 5 zile după semnarea acestuia. Respectiv, a acceptat termenul scurt de livrare

de 5 zile, deoarece încă în noiembrie 2016 semnase contractul de achiziționare a

echipamentelor și consumabilelor pentru completarea stocurilor.

A afirmat că, la data semnării contractului cu Inspectoratul Național de

Probațiune nu existau premise care să pună în pericol respectarea termenului de livrare,

însă din cauza întârzierii admise de furnizorul său - compania Xerox LTD Middle East

& Africa, a fost în imposibilitate să respecte termenul prevăzut de contract. Or,

neexecutarea nu a fost din rea-credință și s-a produs în lipsa culpei sale.

A relatat că, a întreprins absolut toate măsurile necesare pentru executarea cu

bună-credință a obligațiilor sale contractuale și anume au fost achiziționate

echipamentele WC 3335 și cartușele necesare acestora, fapt confirmat și de compania

Xerox LTD Middle East & Africa prin scrisoarea nr. 268491 din 24 noiembrie 2016.

A notat că, în pofida efortului susținut pentru executarea obligațiunilor asumate,

a încălcat termenul stabilit pentru livrare – termen care s-a dovedit a fi prea scurt,

reieșind din împrejurări.

A subliniat că, conform pct. 17 din Regulamentul cu privire la achiziții publice

de valoare mică, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 665 din 27 mai 2016, termenul

sau termenele de executare a contractului, având în vedere necesitățile autorității

contractante, se vor calcula luând în considerare particularitățile sau complexitatea

achiziției și timpul real solicitat pentru producerea stocarea și furnizarea bunurilor la

destinație, pentru executarea lucrărilor sau prestarea serviciilor.

A relevat că, în conformitate cu pct. 18 din Regulamentul menționat, condițiile

de executare a contractului de achiziție publică de valoare mică nu vor cuprinde clauze,

direct sau indirect, discriminatorii. Este bine cunoscut faptul că în Republica Moldova

nu sunt producători de echipamente multifuncționale de tipar, iar companiile

importatoare de astfel de produse necesită un timp mai mare pentru a stoca și a furniza

bunurile la destinație, luând în calcul timpul real de livrare a bunurilor de la

producătorii străini evident.

A precizat că, temeiurile înscrierii în Lista de interdicție a operatorilor economici

sunt prevăzute exhaustiv în pct. 14 din Regulamentul cu privire la modul de întocmire

a Listei de interdicții a operatorilor economici, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.

1418/2016.

A menționat că, la solicitarea Inspectoratului Național de Probațiune, Agenția

Achiziții Publice a inclus-o în Listă, în temeiul pct. 14 subpct. 2 din Regulamentul citat,

care prevede că, operatorul economic nu își îndeplinește obligațiile contractuale,

livrează bunuri, prestează servicii sau execută lucrări din proprie inițiativă, altele decât

cele prevăzute în contract, ori calitatea bunurilor, serviciilor și lucrărilor este mai joasă

decât cea stipulată în contract și în documentele privind desfășurarea procedurii de

achiziție.

A susținut că, nu orice încălcare a obligațiilor contractuale din partea agentului

economic reprezintă temei pentru includerea în Lista de interdicție a operatorilor

economici, ci doar acelea care au cauzat un prejudiciu sau au afectat activitatea

autorității contractante, fie în cazul în care operatorul are o conduită contrară

2

prevederilor legislației.

A învederat că, în cazul dat a întreprins toate acțiunile necesare pentru executarea

conformă a contractului: a comandat echipamentul și consumabilele din timp, iar atunci

când a devenit clar că propriul furnizor întârzie cu executarea obligațiilor, a încercat să

urgenteze livrarea, ceia ce denotă lipsa relei-credințe.

A indicat că, a întreprins un șir de acțiuni întru evitarea prejudiciului, care putea

fi suportat de Inspectoratul Național de Probațiune, or întru evitarea afectării activității

Inspectoratului Național de Probațiune, prin intermediul managerului de vânzări,

Dumitru Bosovschi, a venit cu propunerea de a oferi cu titlu gratuit echipament

multifuncțional din fonduri proprii, până la efectuarea livrării, potrivit contractului,

însă reprezentantul Inspectoratului Național de Probațiune, Galina Popa, a refuzat

propunerea dată, motivând că activitatea Inspectoratului Național de Probațiune nu va

fi dereglată și că vor aștepta livrarea echipamentului.

A afirmat că, nu pot fi reținute drept pertinente afirmațiile Inspectoratului

Național de Probațiune precum că ar fi cauzat diminuarea mijloacelor de executare a

bugetului lor, pentru că banii preconizați pentru achiziționarea echipamentelor

periferice au fost păstrați.

A relatat că, la data de 17 martie 2017, Inspectoratul Național de Probațiune a

anunțat un nou concurs în vederea achiziționării tehnicii de calcul - licitația publică nr.

17/00823.

A relevat că, este o companie cu o bună reputație pe piață, colaborând strâns cu

autorități publice și companii importante din țară. De altfel, de 20 ani este

reprezentantul oficial Xerox în Republica Moldova. Prin urmare, buna reputație și

satisfacerea pozitivă a clienților este extrem de importantă pentru ea. Mai mult decât

atât, este pentru prima dată când întâmpină o astfel de problemă - pe tot parcursul

activității sale neexistând nici o plângere de neexecutare a obligațiilor asumate.

A solicitat anularea deciziei Agenției Achiziții Publice nr. 17/17 din 18 aprilie

2017 „Cu privire la includerea SRL „Aproservice-X” în lista de interdicție a

operatorilor economici”.

Prin încheierea protocolară din 21 iulie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Rîșcani, a fost atras în proces în calitate de intervenient accesoriu Inspectoratul

Național de Probațiune (f.d. 52).

Prin hotărârea din 17 noiembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, a

fost admisă acțiunea depusă de SRL „Aproservice-X” și a fost anulată decizia Agenției

Achiziții Publice nr. 17/17 din 18 aprilie 2017 „Cu privire la includerea SRL

„Aproservice-X” în lista de interdicție a operatorilor economici”, ca ilegală.

Prin decizia din 02 mai 2018 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul

declarat de Agenția Achiziții Publice și a fost menținută hotărârea din 17 noiembrie

2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.

Instanța de apel și-a motivat concluzia prin faptul că, nu orice încălcare a

obligațiilor contractuale din partea agentului economic reprezintă temei pentru

includerea în lista de interdicție a operatorilor economici, ci doar acelea care au cauzat

un prejudiciu sau au afectat activitatea autorității contractante, fie în cazul în care

3

operatorul are o conduită contrară prevederilor legislației. Or, cauzarea unui prejudiciu,

prin nelivrarea în decurs a 5 zile a tehnicii contractate de către SRL „Aproservice-X”,

Inspectoratului Național de Probațiune este lipsit de suport probant.

În circumstanțele descrise, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții de Apel Chișinău a reținut ca fiind plauzibilă concluzia primei

instanțe privind anularea deciziei contestate, or intimatul SRL „Aproservice-X” a omis

livrarea bunurilor în termen de 5 zile, stipulată în contractul nr. 57 încheiat între SRL

„Aproservice-X” și Inspectoratul Național de Probațiune, din cauza întârzierii admise

de furnizorul reclamantului - compania Xerox LTD Middle East & Africa, considerent

din care Agenția Achiziții Publice a inclus SRL „Aproservice-X” în Lista de interdicții

a operatorilor economici în temeiul pct. 14 subpct. 2 din Regulamentul cu privire la

modul de întocmire a Listei de interdicții a operatorilor economici, aprobat prin

hotărârea Guvernului nr. 1418 din 28 decembrie 2016, fără a ține cont că Inspectoratul

Național de Probațiune n-a probat cauzarea unui prejudiciu prin acțiunile/inacțiunile

SRL „Aproservice-X”.

De asemenea, instanța de apel a conchis că în prezenta speță nu s-a confirmat

faptul cauzării unui prejudiciu Inspectoratului Național de Probațiune, condiție

obligatorie prevăzută în pct. 14 subpct. 2 din Regulamentul cu privire la modul de

întocmire a Listei de interdicții a operatorilor economici, aprobat prin hotărârea

Guvernului nr.1418 din 28 decembrie 2016, ce servește drept temei pentru includerea

SRL „Aproservice-X” în Lista de interdicții a operatorilor economici, deci prima

instanță just a concluzionat că decizia contestată urmează a fi anulată. Or, conform

art.26 al. (1) lit. a) din Legea contenciosului administrativ nr. 793 din 10 februarie

2000, actul administrativ contestat poate fi anulat, în tot sau în parte, în cazul în care

este ilegal în fond ca fiind emis contrar prevederilor legii.

Totodată, instanța de apel a reținut că în cazul dat nu-i poate fi imputată vinovăția

SRL „Aproservice-X” pentru nelivrarea în decurs a 5 zile a tehnicii contractate, or

reclamantul la rândul său, nefiind producător al acestor mijloace tehnice, le-a importat

de la producătorul străin, ultimul întârziind cu livrarea, iar bunurile au fost oprite în

vamă (f.d.15-16).

În concluzie, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții de

Apel Chișinău a conchis că în situația când a devenit clar că furnizorul reclamantului

întârzie cu executarea obligațiilor, SRL „Aproservice-X” a întreprins acțiunile necesare

în vederea urgentării livrării echipamentelor, ceea ce denotă lipsa vinovăției

reclamantului la neexecutarea obligațiilor asumate prin contractul din 08 decembrie

2016, or conform art. 602 alin. (1) și alin. (2) din Codul Civil, în cazul în care nu

execută obligația, debitorul este ținut să-l despăgubească pe creditor pentru prejudiciul

cauzat astfel dacă nu dovedește că neexecutarea obligației nu-i este imputabilă.

Neexecutarea include orice încălcare a obligațiilor, inclusiv executarea

necorespunzătoare sau tardivă, iar conform art. 603 alin. (1) din Codul Civil, debitorul

poartă răspundere numai pentru dol (intenție) sau culpă (imprudență sau neglijență)

dacă legea sau contractul nu prevede altfel sau dacă din conținutul sau natura raportului

nu reiese altfel.

4

La data de 07 septembrie 2018 Agenția Achiziții Publice a declarat recurs

împotriva deciziei din 02 mai 2018 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea

acestuia, casarea deciziei instanței de apel și hotărârii instanței de fond, pronunțând o

nouă hotărâre de respingere integrală a acțiunii.

În motivarea recursului recurentul a reiterat aceleași argumente care au fost

susținute și în instanțele ierarhic inferioare, insistând asupra faptului că în conformitate

cu art. 46 al Legii finanțelor publice și responsabilității bugetar-fiscale nr. 181 din 25

iulie 2014, anul bugetar începe la 1 ianuarie și se încheie la 31 decembrie, respectiv în

cazul în care o autoritate nu-și folosește resursele financiare pe anul precedent ele nu

pot fi transferate pentru anul viitor.

A afirmat că, reieșind din cele expuse, rezultă că Inspectoratul Național de

Probațiune a suportat un prejudiciu material, iar conform alin. (2) art. 70 al Legii citate

supra, la data încheierii anului bugetar alocațiile bugetare nevalorificate, precum și

soldurile de mijloace bănești din conturile trezoreriale ale autorităților/instituțiilor

bugetare se închid. Așadar, inspectoratul nu și-a putut exercita atribuțiile de funcție

drept urmare fiind perturbată activitatea acestuia.

A susținut că, din cauza nelivrării bunurilor stipulate în contractul nr. 57 din 08

decembrie 2016 valabil până la data de 31 decembrie 2016 (9 aparate multifuncționale

WorkCentre 3335 și cartușe pentru 8500 pagini (PN 106R03621), s-a dus la diminuarea

mijloacelor de executare a bugetului Inspectoratului Național de Probațiune, cât și s-a

dereglat activitatea organelor de probațiune, care își îndeplinește atribuțiile pe întreg

teritoriul Republicii Moldova prin intermediul subdiviziunilor sale teritoriale, a căror

activitate o organizează, coordonează și controlează în conformitate cu prevederile

Legii nr. 8 - XVI din 14 februarie 2008 cu privire la probațiune, iar bunurile

achiziționate sunt strict necesare pentru colaboratorii Inspectoratului în vederea

exercitării atribuțiilor funcționale, or executarea necorespunzătoare a atribuțiilor,

servește drept consecință, neexecutarea hotărârilor judecătorești ce stabilesc pedepse

neprivative de libertate.

La data de 16 noiembrie 2018 SRL „Aproservice-X” a depus referință la cererea

de recurs, prin care a solicitat ca recursul să fie considerat inadmisibil.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale, dacă

legea nu prevede altfel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la data de 02 mai 2018,

dar date care ar confirma recepționarea acesteia de către recurent la dosar lipsesc.

Astfel, recursul, declarat la data de 07 septembrie 2018, este în termen.

Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile, completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

consideră că, recursul este inadmisibil din următoarele motive.

În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept

procedural.

5

Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în

cazul în care instanța judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat

în cazul în care:

a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la

judecarea ei;

b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a

comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;

c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a

procesului;

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost

implicate în proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de

declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut

duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că

aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care

erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din oficiu.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs

se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art.432 alin.(2), (3) și (4).

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că, recursul declarat de Agenția Achiziții Publice nu se

încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Prin urmare, argumentele invocate în recurs nu denotă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de

către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai

asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se numai legalitatea

deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează și faptul că, procedura

admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție relevă că, conform jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie

6

să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere,

la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri

(cauza Rebai și alții contra Franței, 25 februarie 1995), pe când în recursul declarat de

Agenția Achiziții Publice, asemenea aspecte nu se regăsesc.

Astfel, din considerentele menționate, completul Colegiului civil, comercial și

de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera recursul Agenției Achiziții Publice ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), 433 lit. a), art. 440 alin. (1) Cod de

procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul declarat de Agenția Achiziții Publice se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Oleg Sternioală

judecătorii Iurie Bejenaru

Mariana Pitic

7