3ra-1636/18 — Contestarea actului administrativ

Dosarul nr.3ra-1636/18 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru, judecător: A. Arhip Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău, judecători: A. Minciuna, V. Mihaila, V. Sîrbu ÎNCHEIERE 12 decembrie 2018 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Dumitru Mardari Nina Vascan examinând admisibilitatea recursului declarat de Maria Donica, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Mariei Donica către Academia de Științe a Moldovei cu privire la contestarea actului administrativ, împotriva deciziei din 11 iulie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost respins apelul declarat de Maria Donica și menținută hotărârea din 04 octombrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru de respingere a acțiunii, constată: La 14 septembrie 2016, Maria Donica s-a adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva Academiei de Științe a Moldovei cu privire la contestarea actului administrativ.

În motivarea acțiunii a indicat că, la 04 august 2016, a depus în adresa Academiei de Științe a Moldovei o cerere prin care a solicitat numirea în funcția publică deținută până la atingerea vârstei de pensionare, în temeiul art. 42 alin. (5) din Legea nr. 158 din 04 iulie 2008 cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public. Prin răspunsul Academiei de Științe a Moldovei din 18 august 2016, dânsa a fost informată despre refuzul satisfacerii cerințelor înaintate.

În opinia reclamantei, refuzul de a fi numită în funcția deținută până la atingerea vârstei de pensionare contravine principiului nediscriminării și a principiului legalității, fapt pentru care solicită, obligarea pârâtului de a o numi în aceeași funcție publică, în funcție publică echivalentă sau de nivel inferior, pentru o perioadă determinată de 03 ani, începând cu 16 august 2016. La 19 octombrie 2016, a mai depus în adresa instanței o cerere de chemare în judecată împotriva Academiei de Științe a Moldovei cu privire la anularea dispoziției cu privire la încetarea raportului de muncă, restabilirea în funcție, obligarea numirii în funcție și repararea prejudiciului. În motivarea cererii a indicat că, la 13 august 2016, a împlinit vârsta necesară pentru obținerea dreptului la pensie pentru limită de vârstă, iar prin dispoziția nr. 153-P din 15 august 2016, s-a dispus încetarea raporturilor de serviciu între salariată și Academia de Științe a Moldovei.

Cu actul administrativ nominalizat nu este de acord, deoarece anterior emiterii dispoziției în cauză, a depus o cerere privind prelungirea raporturilor de serviciu, prin care și-a exprimat acordul de a-i fi prelungite raporturile de serviciu în temeiul prevederilor art. 42 alin. (1) din Legea nr. 158 din 04 iulie 2008 cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public. La momentul emiterii actului privind încetarea raporturilor de serviciu, se afla în concediu medical, fapt care se atestă prin certificatul medical seria 01 nr. 2351682. Astfel, prin eliberarea sa din funcție au fost încălcate prevederile art. 86 alin. (2) din Codul muncii. La 19 noiembrie 2014, a fost aleasă în funcția de președinte al organizației sindicale a Aparatului Consiliului Suprem pentru Știință și Dezvoltare Tehnologică al Academiei de Științe a Moldovei.

Reieșind din acest fapt, concedierea sa este ilegală, în lipsa acordului preliminar al organului sindical ierarhic superior. Prin urmare, a solicitat obligarea pârâtului de a o numi în funcție, invocând aceleași argumente ca și în cererea de chemare în judecată depusă la 14 septembrie 2016; anularea dispoziției nr. 153-P din 15 august 2016 „Cu privire la încetarea raporturilor de serviciu a dnei dr. Maria Donica”; restabilirea în funcția anterior deținută de șef adjunct al Direcției politici în sfera științei și inovării; obligarea de a o numi în funcția publică deținută anterior pentru o perioadă de 03 ani și compensarea prejudiciului suportat, prin plata venitului salarial calculat pentru perioada în care a fost privată ilegal de dreptul de a munci în sumă de 73500 de lei, calculată pentru perioada august 2016 - august 2017 și încasarea sumei de 18375 de lei, cu titlu de compensare a prejudiciului moral.

Prin hotărârea din 04 octombrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, s-au respins cererile de chemare în judecată înaintate de Maria Donica împotriva Academiei de Științe a Moldovei, privind anularea dispoziției cu privire la încetarea raportului de muncă, restabilirea în funcție, obligarea numirii în funcție și repararea prejudiciului, ca fiind nefondate. Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, la 06 octombrie 2017 și la 22 decembrie 2017, Maria Donica a depus cerere de apel, solicitând casarea hotărârii primei instanțe cu pronunțarea unei hotărâri de admitere integrală a acțiunilor. Prin decizia din 30 ianuarie 2018 a Curții de Apel Chișinău, cererea de apel declarată de către Donica Maria a fost respinsă, fiind menținută hotărârea primei instanțe.

Prin decizia din 06 iunie 2018 a Curții Supreme de Justiție, cererea de recurs înaintată de către Maria Donica, a fost admisă, cauza fiind restituită la rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecată. Ca urmare a rejudecării, prin decizia din 11 iulie 2018 a Curții de Apel Chișinău, apelul a fost respins, cu menținerea hotărârii din 04 octombrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru. La 22 octombrie 2018, Maria Donica a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel. În motivarea recursului a indicat că instanța de apel la judecarea cauzei a aplicat și a interpretat eronat normele de drept material, iar concluziile instanței de judecată sunt în contradicție cu circumstanțele cauzei.

Astfel, a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe, cu pronunțarea unei hotărâri noi de admitere integrală a acțiunii. La 04.12.2018, Academia de Științe a Moldovei a depus referință la cererea de recurs prin care a solicitat respingerea recursului. În conformitate cu art. 434 alin. (1) al Codului de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. Din materialele dosarului rezultă că decizia recurată a fost pronunțată la 11 iulie 2018 și expediată pentru comunicare participanților la proces la 13 iulie 2018 (f. d. 189). Date despre recepționarea deciziei contestate la materialele cauzei lipsesc.

Astfel, se constată că recurenta s-a conformat prevederilor legale și a declarat recursul împotriva deciziei din 11 iulie 2018 a Curții de Apel Chișinău, în termen. Examinând temeiurile invocate în cererea de recurs în raport cu materialele cauzei și prevederile legale, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul declarat de către Maria Donica, neîntemeiat și care urmează a fi declarat inadmisibil, din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 432 alin. (1) al Codului de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă.

În conformitate cu art. 433 lit. a) al Codului de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă. În conformitate cu art. 440 alin. (1) al Codului de procedură civilă, în cazul în care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu conține nici o referire cu privire la fondul recursului.

Dat fiind faptul că temeiurile de declarare a recursului împotriva deciziei curții de apel, prin prisma prevederilor secțiunii a 2-a a capitolului XXXVIII al Codului de procedură civilă, sunt strict delimitate de art. 432, Completul reține că reieșind din prevederile art. 437 alin.(1) lit. f) al Codului de procedură civilă, în sarcina recurentului este impusă obligația delimitării esenței, temeiului și argumentării acelei/acelor încălcări esențiale și/sau a acelor circumstanțe ce indică la aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural, și care ar dicta necesitatea declarării recursului ca fiind admisibil. În speță, însă criticile invocate de Maria Donica, nu pot duce la admisibilitatea recursului, ori acestea nu pot fi reținute prin prisma art. 432 al Codului de procedură civilă, în condițiile în care se insistă în mod exclusiv asupra reaprecierii circumstanțelor cauzei, în detrimentul evidențierii ilegalității soluției instanței de apel.

Acest fapt denotă caracterul declarativ al recursului, fiind lipsit de esență, care evidențiază simplul fapt al dezacordului recurentei cu soluția dată de instanța de apel, precum și lipsa temeiurilor legale de declarare a recursului, având în vedere faptul că, rolul exclusiv al recursului este de a asigura efectuarea unui control de legalitate a deciziei atacate în baza temeiurilor legale de declarare a recursului strict prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă. Or, nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea amănunțită a motivelor de nelegalitate pe care se întemeiază, precum și dezvoltarea lor.

Motivarea recursului înseamnă nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Aderent, recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, condiția legală a dezvoltării motivelor de recurs implicând determinarea greșelilor anume imputate instanței de apel, o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează. Abordarea recurentei, în speță, însă evidențiază în mod clar dezacordul acesteia cu soluția dată de instanța de apel, iar argumentele recursului nu permit identificarea omisiunilor sau erorilor care ar impune declararea recursului ca fiind admisibil.

Prin prisma jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, trăsătură distinctivă care nu este evidențiată în cererea de recurs depusă de către Maria Donica. Astfel, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție constată lipsa temeiurilor care ar dicta necesitatea declarării recursului ca fiind admisibil. În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) ale Codului de procedură civilă, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Se consideră inadmisibil recursul declarat de către Maria Donica.

Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Dumitru Mardari Nina Vascan