3ra-1636/18 — Contestarea actului administrativ

Dosarul nr.3ra-1636/18

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru, judecător: A. Arhip

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău, judecători: A. Minciuna, V. Mihaila, V. Sîrbu

ÎNCHEIERE

12 decembrie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Dumitru Mardari

Nina Vascan

examinând admisibilitatea recursului declarat de Maria Donica,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Mariei Donica către

Academia de Științe a Moldovei cu privire la contestarea actului administrativ,

împotriva deciziei din 11 iulie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost

respins apelul declarat de Maria Donica și menținută hotărârea din 04 octombrie

2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru de respingere a acțiunii,

constată:

La 14 septembrie 2016, Maria Donica s-a adresat cu cerere de chemare în

judecată împotriva Academiei de Științe a Moldovei cu privire la contestarea

actului administrativ.

În motivarea acțiunii a indicat că, la 04 august 2016, a depus în adresa

Academiei de Științe a Moldovei o cerere prin care a solicitat numirea în funcția

publică deținută până la atingerea vârstei de pensionare, în temeiul art. 42 alin. (5)

din Legea nr. 158 din 04 iulie 2008 cu privire la funcția publică și statutul

funcționarului public.

Prin răspunsul Academiei de Științe a Moldovei din 18 august 2016, dânsa a

fost informată despre refuzul satisfacerii cerințelor înaintate.

În opinia reclamantei, refuzul de a fi numită în funcția deținută până la

atingerea vârstei de pensionare contravine principiului nediscriminării și a

principiului legalității, fapt pentru care solicită, obligarea pârâtului de a o numi în

aceeași funcție publică, în funcție publică echivalentă sau de nivel inferior, pentru

o perioadă determinată de 03 ani, începând cu 16 august 2016.

La 19 octombrie 2016, a mai depus în adresa instanței o cerere de chemare în

judecată împotriva Academiei de Științe a Moldovei cu privire la anularea

dispoziției cu privire la încetarea raportului de muncă, restabilirea în funcție,

obligarea numirii în funcție și repararea prejudiciului.

În motivarea cererii a indicat că, la 13 august 2016, a împlinit vârsta necesară

pentru obținerea dreptului la pensie pentru limită de vârstă, iar prin dispoziția nr.

153-P din 15 august 2016, s-a dispus încetarea raporturilor de serviciu între

salariată și Academia de Științe a Moldovei.

Cu actul administrativ nominalizat nu este de acord, deoarece anterior emiterii

dispoziției în cauză, a depus o cerere privind prelungirea raporturilor de serviciu,

prin care și-a exprimat acordul de a-i fi prelungite raporturile de serviciu în temeiul

prevederilor art. 42 alin. (1) din Legea nr. 158 din 04 iulie 2008 cu privire la

funcția publică și statutul funcționarului public.

La momentul emiterii actului privind încetarea raporturilor de serviciu, se afla

în concediu medical, fapt care se atestă prin certificatul medical seria 01 nr.

alin. (2) din Codul muncii.

La 19 noiembrie 2014, a fost aleasă în funcția de președinte al organizației

sindicale a Aparatului Consiliului Suprem pentru Știință și Dezvoltare Tehnologică

al Academiei de Științe a Moldovei. Reieșind din acest fapt, concedierea sa este

ilegală, în lipsa acordului preliminar al organului sindical ierarhic superior.

Prin urmare, a solicitat obligarea pârâtului de a o numi în funcție, invocând

aceleași argumente ca și în cererea de chemare în judecată depusă la 14 septembrie

2016; anularea dispoziției nr. 153-P din 15 august 2016 „Cu privire la încetarea

raporturilor de serviciu a dnei dr. Maria Donica”; restabilirea în funcția anterior

deținută de șef adjunct al Direcției politici în sfera științei și inovării; obligarea de

a o numi în funcția publică deținută anterior pentru o perioadă de 03 ani și

compensarea prejudiciului suportat, prin plata venitului salarial calculat pentru

perioada în care a fost privată ilegal de dreptul de a munci în sumă de 73500 de lei,

calculată pentru perioada august 2016 - august 2017 și încasarea sumei de 18375

de lei, cu titlu de compensare a prejudiciului moral.

Prin hotărârea din 04 octombrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

s-au respins cererile de chemare în judecată înaintate de Maria Donica împotriva

Academiei de Științe a Moldovei, privind anularea dispoziției cu privire la

încetarea raportului de muncă, restabilirea în funcție, obligarea numirii în funcție și

repararea prejudiciului, ca fiind nefondate.

Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, la 06 octombrie 2017 și la 22

decembrie 2017, Maria Donica a depus cerere de apel, solicitând casarea hotărârii

primei instanțe cu pronunțarea unei hotărâri de admitere integrală a acțiunilor.

Prin decizia din 30 ianuarie 2018 a Curții de Apel Chișinău, cererea de apel

declarată de către Donica Maria a fost respinsă, fiind menținută hotărârea primei

instanțe.

Prin decizia din 06 iunie 2018 a Curții Supreme de Justiție, cererea de recurs

înaintată de către Maria Donica, a fost admisă, cauza fiind restituită la rejudecare la

Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecată.

Ca urmare a rejudecării, prin decizia din 11 iulie 2018 a Curții de Apel

Chișinău, apelul a fost respins, cu menținerea hotărârii din 04 octombrie 2017 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

La 22 octombrie 2018, Maria Donica a declarat recurs împotriva deciziei

instanței de apel.

În motivarea recursului a indicat că instanța de apel la judecarea cauzei a

aplicat și a interpretat eronat normele de drept material, iar concluziile instanței de

judecată sunt în contradicție cu circumstanțele cauzei.

Astfel, a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și a

hotărârii primei instanțe, cu pronunțarea unei hotărâri noi de admitere integrală a

acțiunii.

La 04.12.2018, Academia de Științe a Moldovei a depus referință la cererea

de recurs prin care a solicitat respingerea recursului.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) al Codului de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Din materialele dosarului rezultă că decizia recurată a fost pronunțată la 11

iulie 2018 și expediată pentru comunicare participanților la proces la 13 iulie 2018

(f. d. 189). Date despre recepționarea deciziei contestate la materialele cauzei

lipsesc. Astfel, se constată că recurenta s-a conformat prevederilor legale și a

declarat recursul împotriva deciziei din 11 iulie 2018 a Curții de Apel Chișinău, în

termen.

Examinând temeiurile invocate în cererea de recurs în raport cu materialele

cauzei și prevederile legale, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul declarat de către

Maria Donica, neîntemeiat și care urmează a fi declarat inadmisibil, din

considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) al Codului de procedură civilă, părțile și

alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de

procedură civilă.

În conformitate cu art. 433 lit. a) al Codului de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă.

În conformitate cu art. 440 alin. (1) al Codului de procedură civilă, în cazul în

care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din

3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra

inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu

conține nici o referire cu privire la fondul recursului.

Dat fiind faptul că temeiurile de declarare a recursului împotriva deciziei

curții de apel, prin prisma prevederilor secțiunii a 2-a a capitolului XXXVIII al

Codului de procedură civilă, sunt strict delimitate de art. 432, Completul reține că

reieșind din prevederile art. 437 alin.(1) lit. f) al Codului de procedură civilă, în

sarcina recurentului este impusă obligația delimitării esenței, temeiului și

argumentării acelei/acelor încălcări esențiale și/sau a acelor circumstanțe ce indică

la aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural, și care ar dicta

necesitatea declarării recursului ca fiind admisibil.

În speță, însă criticile invocate de Maria Donica, nu pot duce la

admisibilitatea recursului, ori acestea nu pot fi reținute prin prisma art. 432 al

Codului de procedură civilă, în condițiile în care se insistă în mod exclusiv asupra

reaprecierii circumstanțelor cauzei, în detrimentul evidențierii ilegalității soluției

instanței de apel.

Acest fapt denotă caracterul declarativ al recursului, fiind lipsit de esență, care

evidențiază simplul fapt al dezacordului recurentei cu soluția dată de instanța de

apel, precum și lipsa temeiurilor legale de declarare a recursului, având în vedere

faptul că, rolul exclusiv al recursului este de a asigura efectuarea unui control de

legalitate a deciziei atacate în baza temeiurilor legale de declarare a recursului

strict prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă.

Or, nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei,

fiind necesară motivarea recursului cu indicarea amănunțită a motivelor de

nelegalitate pe care se întemeiază, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului

înseamnă nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în

apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții,

instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Aderent, recursul nu se poate limita la

o simplă indicare a textelor de lege, condiția legală a dezvoltării motivelor de

recurs implicând determinarea greșelilor anume imputate instanței de apel, o

minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe

care se bazează.

Abordarea recurentei, în speță, însă evidențiază în mod clar dezacordul

acesteia cu soluția dată de instanța de apel, iar argumentele recursului nu permit

identificarea omisiunilor sau erorilor care ar impune declararea recursului ca fiind

admisibil.

Prin prisma jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie

capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a

îndrepta în mod direct starea de lucruri, trăsătură distinctivă care nu este

evidențiată în cererea de recurs depusă de către Maria Donica.

Astfel, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție constată lipsa temeiurilor care ar dicta necesitatea

declarării recursului ca fiind admisibil.

În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) ale

Codului de procedură civilă, Completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de către Maria Donica.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Dumitru Mardari

Nina Vascan