2ra-2487/18 — incasarea cheltuielilor de judecata
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- incasarea cheltuielilor de judecata
- Temei legal
- temeiurile declararii recursului
2ra-2487/18 — incasarea cheltuielilor de judecata (Curtea Supremă de Justiție, 2018)
Dosarul nr.2ra-2487/2018
Prima instanță: Judecătoria Edineț (E. Pșenița)
Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (A. Corcenco, A. Ciobanu, Iu. Grosu)
Î N C H E I E R E
12 decembrie 2018 mun.Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție,
în componența:
Președintele completului, judecătorul Tatiana Vieru
judecătorii Nicolae Craiu
Victor Burduh
examinând admisibilitatea recursului declarat de Mihail Turchin și Natalia
Turchin,
în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Tatiana Goraș
împotriva Nataliei Turchin și Mihail Turchin, privind încasarea cheltuielilor de
judecată,
împotriva deciziei din 16 martie 2017 a Curții de Apel Bălți,
c o n s t a t ă :
La 13 septembrie 2016 Tatiana Goraș a depus cerere de chemare în judecată
împotriva Nataliei Turchin și Mihail Turchin, solicitînd încasarea cheltuielilor de
judecată.
În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că la 08 august 2001 a încheiat
contract de vînzare-cumpărare cu Natalia Turchin și Mihail Turchin, prin care a
cumpărat apartamentul xxxxxx Contractul a fost autentificat de notarul
A.Antoficiuc și înregistrat cu nr.xxxxx. Nu a avut posibilitate să înregistreze
contractul în termen de 3 luni la OCT Edineț și a înaintat acțiune în judecată
privind recunoașterea valabilității contractului de vînzare-cumpărare. În cadrul
examinării dosarului pîrîții Natalia Turchin și Mihail Turchin au încercat să o
deposedeze de apartamentul menționat, înaintînd cerere reconvențională, cu toate
că dînsa a achitat prețul imobilului integral.
La 23 martie 2015 Judecătoria Edineț a admis cererea de chemare în judecată
și a recunoscut valabilitatea contractului de vînzare-cumpărare a apartamentului
din 08 august 2001 și a respins cererea reconvențională. Nefiind de acord cu
hotărîrea primei instanței, pîrîții au contesta-o cu apel.
Curtea de Apel Bălți la 17 noiembrie 2015 a respins apelurile declarate,
menținînd hotărîrea din 23 martie 2015 a Judecătoriei Edineț.
Prin încheierea din martie 2016 a Curții Supreme de Justiție recursul declarat
de Natalia Turchin și Mihail Turchin a fost respins ca inadmisibil.
1
Pentru examinarea cauzei la Judecătoria Edineț a angajat avocat, pentru
serviciile căruia a achitat suma de 2500 lei, iar pentru serviciile avocatului la
examinarea cauzei la Curtea de Apel Bălți a achitat suma de 12 000 lei.
Reclamanta a solicitat încasarea din contul Nataliei Turchin și Mihail Turchin
a cheltuielilor de asistență juridică suportate în mărime de 14 500 lei, cît și
cheltuielile de judecată pentru examinarea prezentei cauze.
Prin hotărîrea din 30 noiembrie 2016 a Judecătoriei Edineț s-a respins cererea
de chemare în judecată a Tatianei Goraș împotriva Nataliei Turchin și Mihail
Turchin privind încasarea cheltuielilor de judecată ca neîntemeiată.
Pentru a decide astfel, instanța de fond, cu referire la circumstanțele cauzei, a
considerat că Tatiana Goraș nu a prezentat suficiente probe în confirmarea
pretențiilor sale, anume contractele de asistență juridică încheiate cu avocații Gh.
Rădeanu și A.Gherasim, rapoartele eliberate de avocații menționați în care să fie
specificat în ce constau serviciile juridice achitate, numărul de ore lucrate, cu o
descriere a acțiunilor de asistență juridică întreprinse. În lipsa înscrisurilor instanța
nu a avut posibilitate să stabilească legătura cauzală dintre cauza civilă înregistrată
cu nr.2-760/14 și finisată la 23 martie 2015 la Judecătoria Edineț, la 17 noiembrie
2015 la Curtea de Apel Bălți și la 10 martie 2016 la Curtea Supremă de Justiție și
sumele achitate de reclamanta Tatiana Goraș, avocatului Gh. Rădeanu prin bonul
anexat în sumă de 2500 lei și avocatului A. Gherasim prin bonul anexat în sumă de
12 000 lei.
Prin decizia din 16 martie 2017 a Curții de Apel Bălți s-a admis apelul
declarat de Tatiana Goraș.
S-a casat integral hotărîrea Judecătoriei Edineț din 30 noiembrie 2016, cu
emiterea unei hotărîri noi prin care s-a admis acțiunea înaintată de Tatiana Goraș
împotriva Nataliei Turchin și Mihail Turchin privind încasarea cheltuielilor de
judecată.
S-a încasat de la Natalia Turchin și Mihail Turchin, în mod solidar, în
beneficiul Tatianei Goraș suma de 16 140 lei în calitate de cheltuieli de judecată.
Pentru a decide astfel, instanța de apel, cu referire la circumstanțele cauzei, a
constatat că cheltuielile de asistență juridică suportate de către Tatiana Goraș sunt
reale, necesare și rezonabile or, în cadrul cauzei civile examinate anterior pe lîngă
cererea de bază au fost înaintate două cereri reconvenționale, cerere de
concretizare a cerințelor.
La aprecierea rezonabilității cheltuielilor de judecată instanța de apel a
menționat că obiectul dosarului a fost un contract de vînzare-cumpărare a
apartamentului cu prețul de 300 000 lei, în acest caz suma de 14 500 lei poate fi
calificată drept una rezonabilă care urmează a fi încasată în mod solidar din contul
Nataliei Turchin și Mihail Turchin. Totodată, s-a luat în calcul și perioada în care
s-a examinat litigiul 02 august 2013 – 30 martie 2016.
Dovada participării la proces a avocatului Gh. Rădeanu a fost anexată la
cererea de apel, instanța de fond urmînd să admită demersul privind cercetarea
dosarului în baza căruia se solicită încasarea cheltuielilor de judecată.
Instanța de apel a menționat că în baza contractului de asistență juridică are
loc reprezentarea intereselor în instanță, adică eliberarea mandatului, însă plata
pentru prestarea serviciilor se confirmă prin bonurile de plată și faptul
neprezentării contractelor de asistență juridică nu este temei de refuz în încasarea
cheltuielilor de judecată.
2
La data de 26 octombrie 2018 Natalia Turchin și Mihail Turchin, au declarat
recurs împotriva deciziei din 16 martie 2017 a Curții de Apel Bălți, solicitând
repunerea în termen a recursului, care a fost omis din motivul aflării peste hotarele
Republicii Moldova. A solicitat casarea deciziei din 16 martie 2017 a Curții de
Apel Bălți, cu menținerea hotărîrii din 30 noiembrie 2016 a Judecătoriei Edineț.
În susținerea recursului recurentul a indicat prevederile art. 432 Cod de
procedură civilă.
În motivarea recursului a indicat că conform art.96 alin. (1) Cod de procedură
civilă, instanța poate obliga partea care a pierdut procesul să compenseze
cheltuielile de asistență juridică în măsura în care acestea au fost reale, necesare și
rezonabile. Studiind cauza civilă la acțiunea Tatianei Goraș împotriva lui Mihail
Turchin și Natalia Turchin privind recunoașterea valabilă a contractului de vînzare-
cumpărare a apartamentului examinată în anii 2014 – 2015 au stabilit că Tatiana
Goraș a participat la toate ședințele în instanța de fond și apel, fiind asistată de
avocatul Gh. Rădeanu în instanța de fond și Curtea de Apel Bălți, iar la două
ședințe de către avocatul A.Gherasim care la 02 februarie 2015 ar fi încasat de la
Tatiana Goraș 12 000 lei, sumă care o consideră neîntemeiată, așa cum avocatul nu
poate fi remunerat cu 6000 lei pe oră. Avocatul A. Gherasim este soția
președintelui Judecătoriei Bălți, care a și dus tacit la casarea hotărîrii instanței de
fond și emiterea unei hotărîri de admitere și satisfacție a acțiunii chiar și în
detrimentul prevederilor art.96 alin. (1), (11) Cod de procedură civilă.
Instanța de apel la adoptarea deciziei recurate nu a ținut cont de pct.16 din
Regulamentul privind cuantumul onorariului avocaților și compensarea de către
instanțele de judecată a cheltuielilor de asistență juridică aprobată prin decizia nr.2
din 30 martie 2012 a Consiliului Avocaților din Moldova, care indică că pentru
recuperarea cheltuielilor de asistență juridică trebuie să fie prezentată lista detaliată
a actelor, acțiunilor efectuate de avocat și orarul timpului aferent acestora.
Curtea de Apel Bălți nu și-a argumentat concluzia privind încasarea a 12 000 lei
de la Natalia Turchin și Mihail Turchin, pentru avocatul A.Gherasim care a asistat-
o pe Tatiana Goraș, dar nu a reprezentat-o, astfel ignorînd prevederile art.96 alin.
(1), (11) Cod de procedură civilă, în care se indică expres „reprezentarea
intereselor” și nu „asistarea”.
A aflat despre decizia recurată la 26 septembrie 2018 cînd au revenit în țară și au
găsit chemarea de la executorul judecătoresc, de la care a și aflat despre decizia din
16 martie 2017 a Curții de Apel Bălți.
În conformitate cu art. 434 alin.(1) Cod de procedură civilă, recursul se
declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale,
dacă legea nu prevede altfel.
Materialele dosarului atestă faptul că decizia din 16 martie 2017 a Curții de
Apel Bălți a fost expediată pentru cunoștință participanților la proces la data de 05
aprilie 2017 (f.d. 119). Natalia Turchin și Mihail Turchin nu au recepționat decizia
menționată, scrisoarea recomandată fiind restituită instanței de apel cu mențiunea
„destinatarii sunt peste hotare” (f.d. 121-122).
Totodată, prin cererile Nataliei Turchin și Mihail Turchin înregistrate la 24
septembrie 2018 și 08 octombrie 2018 în Judecătoria Edineț, sediul Central, se
confirmă că ultimii au primit actele judecătorești la data de 26 septembrie 2018 și
3
respectiv au luat cunoștință de materialele cazului la 08 octombrie 2018 (f.d. 126,
128).
Prin urmare recursul expediat la 24 octombrie 2018 și înregistrat la 26
octombrie 2018 (f.d. 132-138), se consideră a fi depus în termenul prevăzut de
lege.
La data de 07 noiembrie 2018, în adresa intimatei Tatiana Goraș, a fost
expediată copia recursului declarat de Natalia Turchin și Mihail Turchin, cu
înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței la recurs.
În conformitate cu art. 439 alin.(2), (3) Cod de procedură civilă, după
parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității
recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea
despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data
primirii acesteia. În cazul neprezentării referinței în termenul stabilit,
admisibilitatea recursului se decide în lipsa acesteia.
Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor
invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit
în conformitate cu alin.(2).
Examinând admisibilitatea recursului în raport cu materialele cauzei civile,
completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Natalia Turchin și Mihail
Turchin, este inadmisibil din următoarele considerente.
În conformitate cu art. 432 Cod de procedură civilă, părțile și alți participanți
la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea
esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de
drept procedural.
Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat
în cazul în care instanța judecătorească:
a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;
b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;
b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;
c) a interpretat în mod eronat legea;
d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.
Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate
eronat în cazul în care:
a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la
judecarea ei;
b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a
comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;
c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a
procesului;
d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost
implicate în proces;
e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;
f) hotărîrea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.
Săvîrșirea altor încălcări decît cele indicate la alin.(3) constituie temei de
declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi
putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs
consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară,
4
sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților
fundamentale ale omului.
Conform prevederilor art. 433 lit.a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs
se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile
prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.
Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Natalia Turchin și Mihail
Turchin, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod
de procedură civilă.
Or, argumentele invocate în recurs se referă la dezacordul recurentului cu
soluția pronunțată de către instanța ierarhic inferioară și nu redă încălcarea
esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau de drept
procedural, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate și urmează a
fi respins.
Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform Secțiunii a II-a
are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,
verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.
În acest context, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al
Curții Supreme de Justiție reiterează că procedura admisibilității constă în
verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele
prevăzute în art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.
În această ordine de idei se precizează că, în contextul normelor procedurale
din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură civilă, instanța de
recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de
apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența
probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței
de recurs.
Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate
interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă
faptul că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod
flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură
civilă, însă din recursurile declarate nu rezultă încălcarea flagrantă a regulilor de
apreciere a probelor.
Cît privește dreptul justițiabilului „de a fi auzit de o instanță”, garantat de art.
6 § 1 al Convenției Europene a Drepturilor Omului, instanța notează că obligația
de a motiva o hotărîre judecătorească poate varia în funcție de natura deciziei în
cauză (a se vedea inter alia, Helle vs Finlanda, 19 decembrie 1997, parag.55;
Latourniere vs Franța, 10 decembrie 2002, parag.2; Hansen vs Norvegia, 2
octombrie 2014, parag.71-74).
De fapt în concepția instanței europene, articolul 6 § 1 nu impune motivarea
detaliată a deciziei unei instanțe de recurs, care întemeindu-se pe dispozițiile legale
specificate, respinge un recurs ca fiind „lipsit de șanse de succes”, ceea ce s-a
constatat în cazul de față (a se vedea, mutatis mutandis, Kukkonen vs Finlanda
(nr.2), 13 ianuarie 2009, parag.24; Papaioannou vs Grecia, 2 iunie 2016, parag.45
sau Baydar vs Olanda, 24 aprilie 2018, parag.46).
5
În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a
considera inadmisibil recursul declarat de Natalia Turchin și Mihail Turchin.
În conformitate cu art.art. 270, 433 lit.a), 440 alin.(1) Cod de procedură civilă,
completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție
d i s p u n e :
Se consideră inadmisibil recursul declarat de Natalia Turchin și Mihail
Turchin.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului, judecătorul Tatiana Vieru
judecătorii Nicolae Craiu
Victor Burduh
6