2ra-2514/18 — constatarea preluarii ilicite a datelor cu caracter personal, recuperarea prejudiciului moral

Dosarul nr. 2ra-2514/18 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (jud. C. Vîrlan) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. N. Simciuc, Iu. Cotruță, I.Țurcan) ÎNCHEIERE 12 decembrie 2018 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele completului, judecătorul Oleg Sternioală Judecătorii Iurie Bejenaru Mariana Pitic examinând admisibilitatea recursurilor declarate de Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene al Republicii Moldova și de Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Valeriu Pasat împotriva Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova, Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene al Republicii Moldova, Serviciului de Informații și Securitate al Republicii Moldova, Serviciului Vamal al Republicii Moldova, Instituției Publice „Agenția Servicii Publice”, intervenienți accesorii Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal al Republicii Moldova, Ministerul Finanțelor al Republicii Moldova cu privire la constatarea prelucrării ilicite a datelor cu caracter personal și repararea prejudiciului moral, împotriva deciziei din 19 septembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, c o n s t a t ă: La 30 septembrie 2013, Valeriu Pasat, reprezentat de avocatul Roman Zadoinov, a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Finanțelor al Republicii Moldova solicitând recunoașterea violării art. 8 CEDO,

încasarea sumei de 10000 de euro cu titlu de reparație echitabilă și compensarea cheltuielilor de judecată, în sumă de 450 de lei, per oră de lucru a avocatului. În motivarea acțiunii s-a invocat că în luna mai 2013 a aflat că datele cu caracter personal sunt stocate, accesate și folosite în mod arbitrar în Republica Moldova.

Din conținutul raportului ACC-06 prezentat de către ÎS „Registru”, datele cu caracter personal au fost de nenumărate ori accesate de diferite structuri de stat pe parcursul a câțiva ani și anume: -oficiile Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova: Direcția Misiuni Speciale, la 12 mai 2010 de către Valentin Corlăteanu, prin intermediul SIC „Acces Web”, de trei ori dintre care de două ori materialele au fost tipărite; la 14 mai 2010, vizualizat o dată de către Constantin Pînzari, prin intermediul Acces-1; Direcția poliția criminală a DSO, la 06 august 2009 de către Valerii Gnatiuc, vizualizat și tipărit o dată; -oficiile Ministerului Afacerilor Externe: secția Rusia, la 25 septembrie 2009 de către Anatolie Patrașcu vizualizat o dată, prin intermediul SIC „Acces WEB”; secția Ucraina, vizualizat la 17 iulie 2009 de către 1 Cristian Mamei; -subdiviziunile Direcției Înregistrare a Transportului și Calificarea Conducătorilor Auto Chișinău CREET, la 15 aprilie 2011 de către Victoria Lungu, prin intermediul SIC „Acces Web”; -subdiviziunile Direcției de Documentare a Populației: Biroul informații și adrese, la 12 octombrie 2010 de către Liubovi Luca, prin intermediul SIA „Cartoteca informații și adrese”; - BPEDU nr. 1 (of.

89), la 09 noiembrie 2009 de către Mariana Toderica, prin intermediul SIC „Acces Web”; Chișinău Centru SEDP, la 05 februarie 2010 de către Violeta Sofiiscaia; DDP, la 07 iulie 2011 de către Mihail Caciuc, vizualizat de trei ori și tipărit o dată; Ialoveni BEDP, SEET, la 02 februarie 2010 de către Mariana Popa; -subdiviziunile S.S.C.: la 20 mai 2010 de către Georgeta Chira, prin intermediul SIC „Acces Web”; la 22 februarie 2011 de către Elena Ciochina; la 20 mai 2010 de către Ion Iovu; la 21 mai 2010 de către Alina Rotaru; -subdiviziunile Serviciului Vamal al Republicii Moldova, la 19 martie 2010 de către Vadim Dumitrașco, vizualizat de patru ori, prin intermediul SIC „Acces Web”; -Serviciul de Informații și Securitate al Republicii Moldova: S.I.S.

R.M. utilizator 1, vizualizat de două ori și tipărit de două ori, prin intermediul SIC „Acces Web”; S.I.S. R.M. utilizator 29, la 27 septembrie 2010 vizualizat de două ori; S.I.S. R.M.

utilizator 9, la 30 septembrie 2010, vizualizat o dată și tipărit o dată și la 12 octombrie 2010, vizualizat de două ori; Victor Zaporojan la 12 august 2009, vizualizat și tipărit o dată, prin intermediul Acces 1; - Direcția Misiuni Speciale a MAI, de către Valentin Corlăteanu; -la 04 iulie 2011 ora 14:40:09, DAG a Ministerului Justiției al Republicii Moldova, prin intermediul SIC „Acces Web”; -la 07 iulie 2011 ora 11:02:02, de către VIP SEET, prin intermediul SIC „Acces Web”, în baza dosarului operativ cu denumire „Pasat”; -la 07 iulie 2011, Direcția de Documentare a Populației, de către Indicaia Revencu, prin intermediul SIC „Acces Web”; la 13 octombrie 2011, ora 08:54, de către Direcția Înregistrare a Transportului și Calificarea Conducătorilor Auto, prin intermediul SIC „Acces Web”; -la 19 iunie 2012, de către Serviciul de Stare Civilă, prin intermediul SIC „Acces Web”; -la 29 octombrie 2012 ora 12:01, de către Procuratura Generală a Republicii Moldova, prin intermediul SIC „Acces Web”, a tipărit date cu caracter personal ale lui Valeriu Pasat; -la 29 octombrie 2012 ora 12:08, Procuratura Generală a Republicii Moldova a repetat vizualizarea datelor personale; - la 29 octombrie 2012 ora 12:06, Procuratura Generală a Republicii Moldova a studiat datele personale ale soției reclamantului, Lilia Pasat.

Reclamantul a menționat că i-au fost violate drepturile fundamentale privind respectarea informației private contrar prevederilor art. 8 CEDO. Or, legea nu obligă autoritățile să-l informeze despre accesarea datelor cu caracter personal. Prin încheierea din 16 iunie 2015 a Judecătoriei Rîșcani, mun.Chișinău s-au atras în proces în calitate de intervenienți accesorii de partea pârâtului ÎS „Centrul Resurselor Informaționale de Stat „Registru” și Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal al Republicii Moldova.

Prin încheierea din 13 aprilie 2016 a Judecătoriei Rîșcani, mun.Chișinău, la cererea reprezentantului intervenientului accesoriu Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal al Republicii Moldova, au fost atrași în calitate de intervenienți accesorii Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova, Serviciul Stare Civilă, Serviciul Vamal al Republicii Moldova, Serviciul de Informații și Securitate al Republicii Moldova, Ministerul Afacerilor Externe și 2 Integrării Europene al Republicii Moldova, Ministerul Justiției al Republicii Moldova și Procuratura Generală a Republicii Moldova.

La 19 decembrie 2016, în cadrul ședinței de judecată, Valeriu Pasat a depus cerere de completare a temeiului acțiunii și circumstanțelor, concretizarea revendicărilor, formulând pretențiile împotriva Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova, Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene al Republicii Moldova, ÎS „Centrul Resurselor Informaționale de Stat „Registru”, Serviciului Vamal al Republicii Moldova, Serviciului de Informații și Securitate al Republicii Moldova, intervenienți accesorii Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal al Republicii Moldova, Ministerul Finanțelor al Republicii Moldova solicitând constatarea prelucrării ilicite a datelor cu caracter personal de către Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova, Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene al Republicii Moldova, ÎS „Centrul Resurselor Informaționale de Stat „Registru”, Serviciul Vamal al Republicii Moldova, Serviciul de Informații și Securitate al Republicii Moldova, încasarea de la Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova, Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene al Republicii Moldova, ÎS „Centrul Resurselor Informaționale de Stat „Registru”, Serviciul Vamal al Republicii Moldova, Serviciul de Informații și Securitate al Republicii Moldova a câte 50000 de lei cu titlu de prejudiciu moral.

În motivarea cererii de completare, reclamantul a invocat că în vederea efectuării unui control de conformitate a prelucrării datelor, la 03 aprilie 2014 a solicitat Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal al Republicii Moldova verificarea legalității operațiunilor de accesare a datelor sale cu caracter personal și implicit sancționarea subiecților în cazul atestării încălcării caracteristicilor datelor cu caracter personal. Pe faptele expuse, la 03 octombrie 2013, Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal al Republicii Moldova a inițiat controlul legalității prelucrării datelor personale nr. 02-11/123/13 și la 28 februarie 2014 a fost emisă decizia privind finalizarea controlului.

Decizia menționată denotă că prelucrarea datelor cu caracter personal de către Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova, Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene al Republicii Moldova, Serviciul de Informații și Securitate al Republicii Moldova, Serviciul Vamal al Republicii Moldova, ÎS „Centrul Resurselor Informaționale de Stat „Registru” s-a realizat cu încălcarea prevederilor Legii nr.17- XVI din 15 februarie 2007 cu privire la protecția datelor cu caracter personal.

Prin hotărârea din 09 martie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, s-a respins integral ca fiind prescrisă cererea de chemare în judecată depusă de Valeriu Pasat împotriva Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova, Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene al Republicii Moldova, Serviciului de Informații și Securitate al Republicii Moldova, Serviciul Vamal al Republicii Moldova, ÎS „Centrul Resurselor Informaționale de Stat „Registru” cu privire la constatarea prelucrării ilicite a datelor cu caracter personal ale reclamantului de către pârâți și încasarea prejudiciului moral. Prin încheierea din 31 octombrie 2017 a Curții de Apel Chișinău s-a admis cererea Instituției Publice „Agenția Servicii Publice” și s-a înlocuit ÎS „Centrul Resurselor Informaționale de Stat „Registru” cu succesorul în drepturi, Instituția Publică „Agenția Servicii Publice”.

3 Prin decizia din 21 noiembrie 2017 a Curții de Apel Chișinău s-a admis apelul declarat de Valeriu Pasat și s-a casat hotărârea din 09 martie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani; s-a emis o nouă hotărâre prin care s-a admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de Valeriu Pasat și s-a constatat prelucrarea ilicită a datelor cu caracter personal ale lui Valeriu Pasat de către Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova, Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene al Republicii Moldova, Serviciul de Informații și Securitate al Republicii Moldova, Serviciul Vamal al Republicii Moldova și Instituția Publică „Agenția Servicii Publice”; s-a încasat de la Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova, Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene al Republicii Moldova, Serviciul de Informații și Securitate al Republicii Moldova, Serviciul Vamal al Republicii Moldova și Instituția Publică „Agenția Servicii Publice” în beneficiul lui Valeriu Pasat a câte 5000 de lei de la fiecare în contul recuperării prejudiciului moral; în rest au fost respinse ca neîntemeiate cerințele lui Valeriu Pasat.

Prin decizia din 06 iunie 2018 a Curții Supreme de Justiție s-au admis recursurile declarate de Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene al Republicii Moldova, reprezentantul Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova, Tatiana Danuța și reprezentantul Serviciului de Informații și Securitate al Republicii Moldova, Radu Frija; s-a casat integral decizia din 21 noiembrie 2017 a Curții de Apel Chișinău cu trimiterea cauzei civile spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecată.

Prin decizia din 19 septembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău s-a admis apelul declarat de Valeriu Pasat; s-a casat hotărârea din 09 martie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Valeriu Pasat împotriva Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova, Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene al Republicii Moldova, Serviciului de Informații și Securitate al Republicii Moldova, Serviciului Vamal al Republicii Moldova, Instituției Publice „Agenția Servicii Publice” și s-a emis o hotărâre nouă prin care: s-a admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de Valeriu Pasat și s-a constatat prelucrarea ilicită a datelor cu caracter personal ale lui Valeriu Pasat de către Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova, Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene al Republicii Moldova, Serviciul de Informații și Securitate al Republicii Moldova, Serviciul Vamal al Republicii Moldova, Instituția Publică „Agenția Servicii Publice”; s-a încasat de la Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova, Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene al Republicii Moldova, Serviciul de Informații și Securitate al Republicii Moldova, Serviciul Vamal al Republicii Moldova,

Instituția Publică „Agenția Servicii Publice” în beneficiul lui Valeriu Pasat a câte 5000 de lei de la fiecare în contul recuperării prejudiciului moral; în rest, cerințele lui Valeriu Pasat au fost respins ca neîntemeiate. Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut că la 03 octombrie 2013, Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal al Republicii Moldova a inițiat în temeiul adresării lui Valeriu Pasat controlul nr. 02-11/123/13 privind legalitatea prelucrării datelor cu caracter personal ale acestuia, stocate în Registrul de Stat al Populației. În urma verificărilor efectuate și examinării materialelor acumulate, la 28 februarie 2014, Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal al Republicii Moldova a emis decizia privind 4 finalizarea controlului nr. 02-11/123/13.

Conform Deciziei nominalizate, în rezultatul acțiunilor întreprinse în vederea stabilirii scopului și temeiului legal al consultărilor (accesărilor) și/sau extragerilor de date stocate în Registrul de Stat al Populației, Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal al Republicii Moldova a constatat încălcarea prevederilor legale în procesul de prelucrare a datelor cu caracter personal ale lui Valeriu Pasat și implicit violarea drepturilor în cazul operațiunilor de consultare.

În temeiul constatărilor inserate la punctul 1.2, la 12 mai 2010 și la 14 mai 2010 de pe conturile utilizatorilor autorizați ai Direcției Misiuni Speciale în persoana colaboratorilor Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova, au fost accesate și extrase date cu caracter personal ale lui Valeriu Pasat, în lipsa unui temei legal și în absența unui scop legitim, prin ce au fost încălcate prevederile art. 5 lit. a) și lit. b), art.6 alin. ( 1) din Legea nr. 17-XVI din 15 februarie 2007 cu privire la protecția datelor cu caracter personal.

În cazurile enunțate, Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal al Republicii Moldova a notat că subdiviziunea utilizatorului nu a întreprins măsurile organizatorice și tehnice necesare pentru protecția datelor cu caracter personal împotriva accesului ilicit sau întâmplător, precum și alte acțiuni ilicite contrar prevederilor art. 14 din Legea nr. 17-XVI din 15 februarie 2007. Conform constatărilor din punctul 2.1 al deciziei, la 17 iulie 2009, de către utilizatorul autorizat al Consulatului Republicii Moldova la Odessa, C. Mamei, au fost accesate date cu caracter personal ale lui Valeriu Pasat. În arhiva Consulatului nu s-a păstrat nici o înregistrare privind operațiunea de accesare vizată, iar C. Mamei nu mai activează în cadrul Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene al Republicii Moldova, fiind stabilit cu traiul permanent în străinătate.

Respectiv, Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal al Republicii Moldova nu a putut identifica scopul și temeiul legal al acestei operațiuni, contrar prevederilor art. 5 lit. a) și lit. b), art. 6 alin. (1) din Legea nr. 17-XVI din 15 februarie 2007 cu privire la protecția datelor cu caracter personal. De asemenea, a relevat că în situația în care violarea drepturilor apelantului la prelucrarea datelor cu caracter personal de către utilizatorii de date a fost recunoscută prin actul emis de către Centrul pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal al Republicii Moldova, violarea art. 8 din Convenția Europeană pentru Drepturile Omului este incontestabilă, or, atestându-se caracterul ilicit al prelucrării și protecția oferită de Convenție și lege la securitatea vieții private, a fost recunoscută violarea dreptului reclamantului la inviolabilitatea vieții intime, familiale și private.

Astfel, conform art. 1 din Legea nr. 17-XVI din 15 februarie 2007, scopul Legii constă în asigurarea protecției drepturilor și libertăților persoanei la prelucrarea datelor ei cu caracter personal, inclusiv a protecției drepturilor la inviolabilitatea vieții private, la secretul personal și familial. Cu referire la oportunitatea atragerii în proces și verificarea interesului procesual al Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene al Republicii Moldova, instanța de apel a menționat că pe parcursul examinării cauzei Ministerul a recunoscut calitatea utilizatorului autorizat de angajat al instituției față de acțiunile/inacțiunile căruia poartă responsabilitate juridică, nu a obiectat împotriva unei asemenea calități, nu a contestat Decizia Centrului pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal al Republicii Moldova.

Odată cu înaintarea cererii de concretizare 5 a pretențiilor, Valeriu Pasat a înaintat pretenții inclusiv și față de Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene al Republicii Moldova, astfel instanța de apel a indicat la faptul expunerii asupra acțiunii în limitele pretențiilor formulate.

Respectiv, în condițiile în care din actele administrate rezultă că utilizatorul autorizat este funcționar al oficiului consular și respectiv angajat al Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene al Republicii Moldova, ultimul fiind și operator în sensul prevăzut ce legislația în vigoare, observația depusă urmează a fi apreciată critic, or, angajatul C. Mamei la acel moment a fost trecut temporar, detașat prin transfer de la Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene al Republicii Moldova la oficiul consular din Odessa tot în baza ordinului Ministrului Afacerilor Externe și Integrării Europene al Republicii Moldova și nicidecum nu în baza ordinului emis de consulat.

Astfel, în conformitate cu principiile generale unanim recunoscute și normele dreptului internațional, în scopul restabilirii drepturilor omului și a libertăților încălcate, instanța de judecată este în drept să dispună repararea prejudiciilor cauzate prin astfel de încălcări, iar la stabilirea cuantumului despăgubirilor pentru prejudiciul moral urmează să se ia în considerare cuantumul despăgubirii echitabile pentru prejudiciul moral, acordat de către Curtea Europeană pentru Drepturile Omului pentru o încălcare similară La 29 octombrie 2018, Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene al Republicii Moldova a declarat recurs împotriva deciziei din 19 septembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău solicitând casarea acesteia și menținerea hotărârii primei instanțe în partea ce vizează Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene al Republicii Moldova.

În motivarea recursului a invocat că instanța de apel nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată, deoarece în anul 2009 acționa Legea nr. 17 din 15 februarie 2007 cu privire la protecția datelor cu caracter personal și nu Legea nr. 133 din 08 iulie 2011 privind protecția datelor cu caracter personal. La 06 decembrie 2018, Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova a declarat recurs împotriva deciziei din 19 septembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău solicitând casarea acesteia și menținerea hotărârii primei instanțe. În motivarea recursului s-a invocat că intimatul nu a probat circumstanțele prejudiciului moral suferit în rezultatul prelucrării datelor cu caracter personal de către operatori în temeiul Legii privind protecția datelor cu caracter personal.

În conformitate cu prevederile art. 434 alin.(1) Cod de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. Decizia instanței de apel a fost adoptată la 19 septembrie 2018, iar Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene al Republicii Moldova a declarat recurs la 29 octombrie 2018, ceea ce denotă că este în termen. Cu referire la recursul declarat de Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova, Completul, de asemenea, relevă că este declarat în termen, deoarece decizia a fost expediată participanților la proces la 19 octombrie 2018, conform scrisorii de însoțire (Vol.II, f.d.246). Conform ștampilei de intrare, se confirmă recepționarea la 01 noiembrie 2018 de către recurent a copiei deciziei (Vol.III, f.d.16).

6 Examinând temeiurile recursurilor declarate de Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene al Republicii Moldova și de Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursurile drept inadmisibile din următoarele considerente. În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În temeiul prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) și (4). Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursurile declarate de Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene al Republicii Moldova și de Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă. Astfel, argumentele invocate în recursurile declarate se referă la dezacordul recurenților cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt. În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează că procedura admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă. În această ordine de idei, completul Colegiului precizează că, în contextul normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel.

Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs. Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă faptul că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, 7 însă din recursurile declarate nu rezultă argumente privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995). În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera inadmisibile recursurile declarate de Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene al Republicii Moldova și de Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova.

În conformitate cu art. 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Se consideră inadmisibile recursurile declarate de Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene al Republicii Moldova și de Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova împotriva deciziei din 19 septembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Oleg Sternioală Judecătorii Iurie Bejenaru Mariana Pitic 8