2ra-2514/18 — constatarea preluarii ilicite a datelor cu caracter personal, recuperarea prejudiciului moral

2ra-2514/18 — constatarea preluarii ilicite a datelor cu caracter personal, recuperarea prejudiciului moral (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

Dosarul nr. 2ra-2514/18

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (jud. C. Vîrlan)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. N. Simciuc, Iu. Cotruță, I.Țurcan)

ÎNCHEIERE

12 decembrie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Oleg Sternioală

Judecătorii Iurie Bejenaru

Mariana Pitic

examinând admisibilitatea recursurilor declarate de Ministerul Afacerilor

Externe și Integrării Europene al Republicii Moldova și de Ministerul Afacerilor

Interne al Republicii Moldova,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Valeriu Pasat

împotriva Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova, Ministerului

Afacerilor Externe și Integrării Europene al Republicii Moldova, Serviciului de

Informații și Securitate al Republicii Moldova, Serviciului Vamal al Republicii

Moldova, Instituției Publice „Agenția Servicii Publice”, intervenienți accesorii

Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal al Republicii

Moldova, Ministerul Finanțelor al Republicii Moldova cu privire la constatarea

prelucrării ilicite a datelor cu caracter personal și repararea prejudiciului moral,

împotriva deciziei din 19 septembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă:

La 30 septembrie 2013, Valeriu Pasat, reprezentat de avocatul Roman

Zadoinov, a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Finanțelor

al Republicii Moldova solicitând recunoașterea violării art. 8 CEDO, încasarea

sumei de 10000 de euro cu titlu de reparație echitabilă și compensarea cheltuielilor

de judecată, în sumă de 450 de lei, per oră de lucru a avocatului.

În motivarea acțiunii s-a invocat că în luna mai 2013 a aflat că datele cu caracter

personal sunt stocate, accesate și folosite în mod arbitrar în Republica Moldova. Din

conținutul raportului ACC-06 prezentat de către ÎS „Registru”, datele cu caracter

personal au fost de nenumărate ori accesate de diferite structuri de stat pe parcursul

a câțiva ani și anume: -oficiile Ministerului Afacerilor Interne al Republicii

Moldova: Direcția Misiuni Speciale, la 12 mai 2010 de către Valentin Corlăteanu,

prin intermediul SIC „Acces Web”, de trei ori dintre care de două ori materialele au

fost tipărite; la 14 mai 2010, vizualizat o dată de către Constantin Pînzari, prin

intermediul Acces-1; Direcția poliția criminală a DSO, la 06 august 2009 de către

Valerii Gnatiuc, vizualizat și tipărit o dată; -oficiile Ministerului Afacerilor Externe:

secția Rusia, la 25 septembrie 2009 de către Anatolie Patrașcu vizualizat o dată, prin

intermediul SIC „Acces WEB”; secția Ucraina, vizualizat la 17 iulie 2009 de către

1

Cristian Mamei; -subdiviziunile Direcției Înregistrare a Transportului și Calificarea

Conducătorilor Auto Chișinău CREET, la 15 aprilie 2011 de către Victoria Lungu,

prin intermediul SIC „Acces Web”; -subdiviziunile Direcției de Documentare a

Populației: Biroul informații și adrese, la 12 octombrie 2010 de către Liubovi Luca,

prin intermediul SIA „Cartoteca informații și adrese”; - BPEDU nr. 1 (of. 89), la 09

noiembrie 2009 de către Mariana Toderica, prin intermediul SIC „Acces Web”;

Chișinău Centru SEDP, la 05 februarie 2010 de către Violeta Sofiiscaia; DDP, la 07

iulie 2011 de către Mihail Caciuc, vizualizat de trei ori și tipărit o dată; Ialoveni

BEDP, SEET, la 02 februarie 2010 de către Mariana Popa; -subdiviziunile S.S.C.:

la 20 mai 2010 de către Georgeta Chira, prin intermediul SIC „Acces Web”; la 22

februarie 2011 de către Elena Ciochina; la 20 mai 2010 de către Ion Iovu; la 21 mai

2010 de către Alina Rotaru; -subdiviziunile Serviciului Vamal al Republicii

Moldova, la 19 martie 2010 de către Vadim Dumitrașco, vizualizat de patru ori, prin

intermediul SIC „Acces Web”; -Serviciul de Informații și Securitate al Republicii

Moldova: S.I.S. R.M. utilizator 1, vizualizat de două ori și tipărit de două ori, prin

intermediul SIC „Acces Web”; S.I.S. R.M. utilizator 29, la 27 septembrie 2010

vizualizat de două ori; S.I.S. R.M. utilizator 9, la 30 septembrie 2010, vizualizat o

dată și tipărit o dată și la 12 octombrie 2010, vizualizat de două ori; Victor Zaporojan

la 12 august 2009, vizualizat și tipărit o dată, prin intermediul Acces 1; - Direcția

Misiuni Speciale a MAI, de către Valentin Corlăteanu; -la 04 iulie 2011 ora

14:40:09, DAG a Ministerului Justiției al Republicii Moldova, prin intermediul SIC

„Acces Web”; -la 07 iulie 2011 ora 11:02:02, de către VIP SEET, prin intermediul

SIC „Acces Web”, în baza dosarului operativ cu denumire „Pasat”; -la 07 iulie 2011,

Direcția de Documentare a Populației, de către Indicaia Revencu, prin intermediul

SIC „Acces Web”; la 13 octombrie 2011, ora 08:54, de către Direcția Înregistrare a

Transportului și Calificarea Conducătorilor Auto, prin intermediul SIC „Acces

Web”; -la 19 iunie 2012, de către Serviciul de Stare Civilă, prin intermediul SIC

„Acces Web”; -la 29 octombrie 2012 ora 12:01, de către Procuratura Generală a

Republicii Moldova, prin intermediul SIC „Acces Web”, a tipărit date cu caracter

personal ale lui Valeriu Pasat; -la 29 octombrie 2012 ora 12:08, Procuratura

Generală a Republicii Moldova a repetat vizualizarea datelor personale; - la 29

octombrie 2012 ora 12:06, Procuratura Generală a Republicii Moldova a studiat

datele personale ale soției reclamantului, Lilia Pasat.

Reclamantul a menționat că i-au fost violate drepturile fundamentale privind

respectarea informației private contrar prevederilor art. 8 CEDO. Or, legea nu obligă

autoritățile să-l informeze despre accesarea datelor cu caracter personal.

Prin încheierea din 16 iunie 2015 a Judecătoriei Rîșcani, mun.Chișinău s-au

atras în proces în calitate de intervenienți accesorii de partea pârâtului ÎS „Centrul

Resurselor Informaționale de Stat „Registru” și Centrul Național pentru Protecția

Datelor cu Caracter Personal al Republicii Moldova.

Prin încheierea din 13 aprilie 2016 a Judecătoriei Rîșcani, mun.Chișinău, la

cererea reprezentantului intervenientului accesoriu Centrul Național pentru Protecția

Datelor cu Caracter Personal al Republicii Moldova, au fost atrași în calitate de

intervenienți accesorii Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova,

Serviciul Stare Civilă, Serviciul Vamal al Republicii Moldova, Serviciul de

Informații și Securitate al Republicii Moldova, Ministerul Afacerilor Externe și

2

Integrării Europene al Republicii Moldova, Ministerul Justiției al Republicii

Moldova și Procuratura Generală a Republicii Moldova.

La 19 decembrie 2016, în cadrul ședinței de judecată, Valeriu Pasat a depus

cerere de completare a temeiului acțiunii și circumstanțelor, concretizarea

revendicărilor, formulând pretențiile împotriva Ministerului Afacerilor Interne al

Republicii Moldova, Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene al

Republicii Moldova, ÎS „Centrul Resurselor Informaționale de Stat „Registru”,

Serviciului Vamal al Republicii Moldova, Serviciului de Informații și Securitate al

Republicii Moldova, intervenienți accesorii Centrul Național pentru Protecția

Datelor cu Caracter Personal al Republicii Moldova, Ministerul Finanțelor al

Republicii Moldova solicitând constatarea prelucrării ilicite a datelor cu caracter

personal de către Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova, Ministerul

Afacerilor Externe și Integrării Europene al Republicii Moldova, ÎS „Centrul

Resurselor Informaționale de Stat „Registru”, Serviciul Vamal al Republicii

Moldova, Serviciul de Informații și Securitate al Republicii Moldova, încasarea de

la Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova, Ministerul Afacerilor

Externe și Integrării Europene al Republicii Moldova, ÎS „Centrul Resurselor

Informaționale de Stat „Registru”, Serviciul Vamal al Republicii Moldova, Serviciul

de Informații și Securitate al Republicii Moldova a câte 50000 de lei cu titlu de

prejudiciu moral.

În motivarea cererii de completare, reclamantul a invocat că în vederea

efectuării unui control de conformitate a prelucrării datelor, la 03 aprilie 2014 a

solicitat Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal al

Republicii Moldova verificarea legalității operațiunilor de accesare a datelor sale cu

caracter personal și implicit sancționarea subiecților în cazul atestării încălcării

caracteristicilor datelor cu caracter personal. Pe faptele expuse, la 03 octombrie

2013, Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal al Republicii

Moldova a inițiat controlul legalității prelucrării datelor personale nr. 02-11/123/13

și la 28 februarie 2014 a fost emisă decizia privind finalizarea controlului. Decizia

menționată denotă că prelucrarea datelor cu caracter personal de către Ministerul

Afacerilor Interne al Republicii Moldova, Ministerul Afacerilor Externe și Integrării

Europene al Republicii Moldova, Serviciul de Informații și Securitate al Republicii

Moldova, Serviciul Vamal al Republicii Moldova, ÎS „Centrul Resurselor

Informaționale de Stat „Registru” s-a realizat cu încălcarea prevederilor Legii nr.17-

XVI din 15 februarie 2007 cu privire la protecția datelor cu caracter personal.

Prin hotărârea din 09 martie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, s-a

respins integral ca fiind prescrisă cererea de chemare în judecată depusă de Valeriu

Pasat împotriva Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova, Ministerului

Afacerilor Externe și Integrării Europene al Republicii Moldova, Serviciului de

Informații și Securitate al Republicii Moldova, Serviciul Vamal al Republicii

Moldova, ÎS „Centrul Resurselor Informaționale de Stat „Registru” cu privire la

constatarea prelucrării ilicite a datelor cu caracter personal ale reclamantului de către

pârâți și încasarea prejudiciului moral.

Prin încheierea din 31 octombrie 2017 a Curții de Apel Chișinău s-a admis

cererea Instituției Publice „Agenția Servicii Publice” și s-a înlocuit ÎS „Centrul

Resurselor Informaționale de Stat „Registru” cu succesorul în drepturi, Instituția

Publică „Agenția Servicii Publice”.

3

Prin decizia din 21 noiembrie 2017 a Curții de Apel Chișinău s-a admis apelul

declarat de Valeriu Pasat și s-a casat hotărârea din 09 martie 2017 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Rîșcani; s-a emis o nouă hotărâre prin care s-a admis parțial cererea

de chemare în judecată depusă de Valeriu Pasat și s-a constatat prelucrarea ilicită a

datelor cu caracter personal ale lui Valeriu Pasat de către Ministerul Afacerilor

Interne al Republicii Moldova, Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene

al Republicii Moldova, Serviciul de Informații și Securitate al Republicii Moldova,

Serviciul Vamal al Republicii Moldova și Instituția Publică „Agenția Servicii

Publice”; s-a încasat de la Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova,

Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene al Republicii Moldova,

Serviciul de Informații și Securitate al Republicii Moldova, Serviciul Vamal al

Republicii Moldova și Instituția Publică „Agenția Servicii Publice” în beneficiul lui

Valeriu Pasat a câte 5000 de lei de la fiecare în contul recuperării prejudiciului

moral; în rest au fost respinse ca neîntemeiate cerințele lui Valeriu Pasat.

Prin decizia din 06 iunie 2018 a Curții Supreme de Justiție s-au admis

recursurile declarate de Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene al

Republicii Moldova, reprezentantul Ministerului Afacerilor Interne al Republicii

Moldova, Tatiana Danuța și reprezentantul Serviciului de Informații și Securitate al

Republicii Moldova, Radu Frija; s-a casat integral decizia din 21 noiembrie 2017 a

Curții de Apel Chișinău cu trimiterea cauzei civile spre rejudecare la Curtea de Apel

Chișinău, în alt complet de judecată.

Prin decizia din 19 septembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău s-a admis apelul

declarat de Valeriu Pasat; s-a casat hotărârea din 09 martie 2017 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Rîșcani, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de

Valeriu Pasat împotriva Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova,

Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene al Republicii Moldova,

Serviciului de Informații și Securitate al Republicii Moldova, Serviciului Vamal al

Republicii Moldova, Instituției Publice „Agenția Servicii Publice” și s-a emis o

hotărâre nouă prin care: s-a admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de

Valeriu Pasat și s-a constatat prelucrarea ilicită a datelor cu caracter personal ale lui

Valeriu Pasat de către Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova,

Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene al Republicii Moldova,

Serviciul de Informații și Securitate al Republicii Moldova, Serviciul Vamal al

Republicii Moldova, Instituția Publică „Agenția Servicii Publice”; s-a încasat de la

Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova, Ministerul Afacerilor Externe

și Integrării Europene al Republicii Moldova, Serviciul de Informații și Securitate al

Republicii Moldova, Serviciul Vamal al Republicii Moldova, Instituția Publică

„Agenția Servicii Publice” în beneficiul lui Valeriu Pasat a câte 5000 de lei de la

fiecare în contul recuperării prejudiciului moral; în rest, cerințele lui Valeriu Pasat

au fost respins ca neîntemeiate.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut că la 03 octombrie 2013,

Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal al Republicii

Moldova a inițiat în temeiul adresării lui Valeriu Pasat controlul nr. 02-11/123/13

privind legalitatea prelucrării datelor cu caracter personal ale acestuia, stocate în

Registrul de Stat al Populației. În urma verificărilor efectuate și examinării

materialelor acumulate, la 28 februarie 2014, Centrul Național pentru Protecția

Datelor cu Caracter Personal al Republicii Moldova a emis decizia privind

4

finalizarea controlului nr. 02-11/123/13. Conform Deciziei nominalizate, în

rezultatul acțiunilor întreprinse în vederea stabilirii scopului și temeiului legal al

consultărilor (accesărilor) și/sau extragerilor de date stocate în Registrul de Stat al

Populației, Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal al

Republicii Moldova a constatat încălcarea prevederilor legale în procesul de

prelucrare a datelor cu caracter personal ale lui Valeriu Pasat și implicit violarea

drepturilor în cazul operațiunilor de consultare.

În temeiul constatărilor inserate la punctul 1.2, la 12 mai 2010 și la 14 mai 2010

de pe conturile utilizatorilor autorizați ai Direcției Misiuni Speciale în persoana

colaboratorilor Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova, au fost

accesate și extrase date cu caracter personal ale lui Valeriu Pasat, în lipsa unui temei

legal și în absența unui scop legitim, prin ce au fost încălcate prevederile art. 5 lit. a)

și lit. b), art.6 alin. ( 1) din Legea nr. 17-XVI din 15 februarie 2007 cu privire la

protecția datelor cu caracter personal.

În cazurile enunțate, Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter

Personal al Republicii Moldova a notat că subdiviziunea utilizatorului nu a întreprins

măsurile organizatorice și tehnice necesare pentru protecția datelor cu caracter

personal împotriva accesului ilicit sau întâmplător, precum și alte acțiuni ilicite

contrar prevederilor art. 14 din Legea nr. 17-XVI din 15 februarie 2007.

Conform constatărilor din punctul 2.1 al deciziei, la 17 iulie 2009, de către

utilizatorul autorizat al Consulatului Republicii Moldova la Odessa, C. Mamei, au

fost accesate date cu caracter personal ale lui Valeriu Pasat. În arhiva Consulatului

nu s-a păstrat nici o înregistrare privind operațiunea de accesare vizată, iar C. Mamei

nu mai activează în cadrul Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene al

Republicii Moldova, fiind stabilit cu traiul permanent în străinătate. Respectiv,

Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal al Republicii

Moldova nu a putut identifica scopul și temeiul legal al acestei operațiuni, contrar

prevederilor art. 5 lit. a) și lit. b), art. 6 alin. (1) din Legea nr. 17-XVI din 15 februarie

2007 cu privire la protecția datelor cu caracter personal.

De asemenea, a relevat că în situația în care violarea drepturilor apelantului la

prelucrarea datelor cu caracter personal de către utilizatorii de date a fost recunoscută

prin actul emis de către Centrul pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal al

Republicii Moldova, violarea art. 8 din Convenția Europeană pentru Drepturile

Omului este incontestabilă, or, atestându-se caracterul ilicit al prelucrării și protecția

oferită de Convenție și lege la securitatea vieții private, a fost recunoscută violarea

dreptului reclamantului la inviolabilitatea vieții intime, familiale și private. Astfel,

conform art. 1 din Legea nr. 17-XVI din 15 februarie 2007, scopul Legii constă în

asigurarea protecției drepturilor și libertăților persoanei la prelucrarea datelor ei cu

caracter personal, inclusiv a protecției drepturilor la inviolabilitatea vieții private, la

secretul personal și familial.

Cu referire la oportunitatea atragerii în proces și verificarea interesului

procesual al Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene al Republicii

Moldova, instanța de apel a menționat că pe parcursul examinării cauzei Ministerul

a recunoscut calitatea utilizatorului autorizat de angajat al instituției față de

acțiunile/inacțiunile căruia poartă responsabilitate juridică, nu a obiectat împotriva

unei asemenea calități, nu a contestat Decizia Centrului pentru Protecția Datelor cu

Caracter Personal al Republicii Moldova. Odată cu înaintarea cererii de concretizare

5

a pretențiilor, Valeriu Pasat a înaintat pretenții inclusiv și față de Ministerul

Afacerilor Externe și Integrării Europene al Republicii Moldova, astfel instanța de

apel a indicat la faptul expunerii asupra acțiunii în limitele pretențiilor formulate.

Respectiv, în condițiile în care din actele administrate rezultă că utilizatorul autorizat

este funcționar al oficiului consular și respectiv angajat al Ministerului Afacerilor

Externe și Integrării Europene al Republicii Moldova, ultimul fiind și operator în

sensul prevăzut ce legislația în vigoare, observația depusă urmează a fi apreciată

critic, or, angajatul C. Mamei la acel moment a fost trecut temporar, detașat prin

transfer de la Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene al Republicii

Moldova la oficiul consular din Odessa tot în baza ordinului Ministrului Afacerilor

Externe și Integrării Europene al Republicii Moldova și nicidecum nu în baza

ordinului emis de consulat.

Astfel, în conformitate cu principiile generale unanim recunoscute și normele

dreptului internațional, în scopul restabilirii drepturilor omului și a libertăților

încălcate, instanța de judecată este în drept să dispună repararea prejudiciilor cauzate

prin astfel de încălcări, iar la stabilirea cuantumului despăgubirilor pentru prejudiciul

moral urmează să se ia în considerare cuantumul despăgubirii echitabile pentru

prejudiciul moral, acordat de către Curtea Europeană pentru Drepturile Omului

pentru o încălcare similară

La 29 octombrie 2018, Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene al

Republicii Moldova a declarat recurs împotriva deciziei din 19 septembrie 2018 a

Curții de Apel Chișinău solicitând casarea acesteia și menținerea hotărârii primei

instanțe în partea ce vizează Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene al

Republicii Moldova.

În motivarea recursului a invocat că instanța de apel nu a aplicat legea care

trebuia să fie aplicată, deoarece în anul 2009 acționa Legea nr. 17 din 15 februarie

2007 cu privire la protecția datelor cu caracter personal și nu Legea nr. 133 din 08

iulie 2011 privind protecția datelor cu caracter personal.

La 06 decembrie 2018, Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova a

declarat recurs împotriva deciziei din 19 septembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău

solicitând casarea acesteia și menținerea hotărârii primei instanțe.

În motivarea recursului s-a invocat că intimatul nu a probat circumstanțele

prejudiciului moral suferit în rezultatul prelucrării datelor cu caracter personal de

către operatori în temeiul Legii privind protecția datelor cu caracter personal.

În conformitate cu prevederile art. 434 alin.(1) Cod de procedură civilă,

recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei

integrale, dacă legea nu prevede altfel.

Decizia instanței de apel a fost adoptată la 19 septembrie 2018, iar Ministerul

Afacerilor Externe și Integrării Europene al Republicii Moldova a declarat recurs la

29 octombrie 2018, ceea ce denotă că este în termen.

Cu referire la recursul declarat de Ministerul Afacerilor Interne al Republicii

Moldova, Completul, de asemenea, relevă că este declarat în termen, deoarece

decizia a fost expediată participanților la proces la 19 octombrie 2018, conform

scrisorii de însoțire (Vol.II, f.d.246). Conform ștampilei de intrare, se confirmă

recepționarea la 01 noiembrie 2018 de către recurent a copiei deciziei (Vol.III,

f.d.16).

6

Examinând temeiurile recursurilor declarate de Ministerul Afacerilor Externe

și Integrării Europene al Republicii Moldova și de Ministerul Afacerilor Interne al

Republicii Moldova, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursurile drept inadmisibile

din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care

acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care

instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească

a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și

libertăților fundamentale ale omului.

În temeiul prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs

se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art.432 alin.(2), (3) și (4).

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursurile declarate de Ministerul Afacerilor

Externe și Integrării Europene al Republicii Moldova și de Ministerul Afacerilor

Interne al Republicii Moldova, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432

alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Astfel, argumentele invocate în recursurile declarate se referă la dezacordul

recurenților cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie

temei de casare a deciziei recurate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii II-a are

caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează că procedura admisibilității

constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele

prevăzute în art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În această ordine de idei, completul Colegiului precizează că, în contextul

normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură

civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele

de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe,

suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului

instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă

faptul că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod

flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă,

7

însă din recursurile declarate nu rezultă argumente privind încălcarea flagrantă a

regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența

sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru

Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune

motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe

dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate

de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra

Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995,

nr.26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera inadmisibile recursurile declarate de Ministerul Afacerilor Externe și

Integrării Europene al Republicii Moldova și de Ministerul Afacerilor Interne al

Republicii Moldova.

În conformitate cu art. 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se consideră inadmisibile recursurile declarate de Ministerul Afacerilor

Externe și Integrării Europene al Republicii Moldova și de Ministerul Afacerilor

Interne al Republicii Moldova împotriva deciziei din 19 septembrie 2018 a Curții de

Apel Chișinău.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Oleg Sternioală

Judecătorii Iurie Bejenaru

Mariana Pitic

8