2ra-2485/18 — cu privire la repararea prejudiciului material și moral cauzat consumatorului și a cheltuielilor de judecată

Dosarul nr. 2ra-2485/18 Instanța de fond: Judecătoria Orhei, sediul Central – V. Cuprea Instanța de apel: CA Chișinău – I. Cimpoi, I. Secrieru, A. Danilov ÎNCHEIERE 05 decembrie 2018 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Tatiana Vieru judecătorii Victor Burduh Maria Ghervas examinând admisibilitatea recursului declarat de către avocații Natalia Creciun și Boris Bulgac în interesele lui Nicolae Negru, în cauza civilă la acțiunea lui Nicolae Negru împotriva Întreprinderii cu Capital Străin „BM „Technotrade” Societate cu Răspundere Limitată cu privire la repararea prejudiciului material și moral cauzat consumatorului și a cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei din data de 12 iunie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-au respins apelurile declarate de către BM „Technotrade” SRL și Nicolae Negru, s-a menținut hotărârea din data de 28 februarie 2018 a Judecătoriei Orhei, sediul Central, constată: La 09 martie 2017 Nicolae Negru a depus cerere de chemare în judecată împotriva Întreprinderii cu Capital Străin „BM „Technotrade” Societate cu Răspundere Limitată (în continuare ÎCS „BM Technotrade” SRL), solicitând repararea prejudiciului material cauzat consumatorului în mărime de 19 999 lei, a prejudiciului moral în sumă de 19 999 lei și a cheltuielilor de judecată.

În motivarea cererii de chemare în judecată a indicat că la data de 12 decembrie 2016 a cumpărat de la magazinul „Bomba”, care este o subdiviziune a pârâtei, un televizor de model Panasonic 55CRR430Z. La 24 decembrie 2016 a conectat televizorul, dar lipsea imaginea și sunetul. La 26 decembrie 2016 s-a deplasat la magazinul „Bomba” din mun. Chișinău, str. Ginta Latină 17/3 și a rugat lucrătorii magazinului să examineze televizorul și să vadă de ce lipsește imaginea și sunetul. Administratorul magazinului și alți lucrători, după examinare și conectare la energia electrică, nu au reușit să-1 pună în funcțiune, recomandându-i să lase televizorul la ei pentru examinare mai amplă și, eventual, pentru reparație.

Nicolae Negru nu a fost de acord și a solicitat înlocuirea produsului, din motiv că a achitat integral prețul pentru un televizor nou și nicidecum pentru unul reparat. Tot atunci, a depus cerere în formă scrisă, în care a indicat date despre achiziționarea produsului și despre solicitarea de a i se înlocui televizorul cu altul nou. 1 ÎCS „BM Technotrade” SRL prin răspunsul nr. 1-17/17 din data de 17 ianuarie 2017, a refuzat înlocuirea televizorului, anexând copia Raportului de expertiză nr.0391291 din data de 16 ianuarie 2017, întocmit de Camera de Comerț și Industrie a Republicii Moldova.

În motivarea refuzului pârâtul a indicat că Nicolae Negru nu poate invoca dreptul de înlocuire a produsului, în corespundere cu prevederile Legii privind protecția consumatorilor, ori la data livrării produsului acesta ar fi fost funcțional, fiind verificat de către angajații magazinului în prezența cumpărătorului și care au stabilit că acesta era funcțional, fără defecte și în privința acestuia s-a eliberat un Certificat de garanție. În argumentarea refuzului s-a mai menționat că defectele depistate la produs și indicate în Raportul de expertiză (multiple zgârieturi) nu constituie defecte ascunse, sunt defecte mecanice și din momentul cumpărării televizorului, toate riscurile privind pieirea sau deteriorarea bunului au trecut la cumpărător, adică la reclamant.

În opinia reclamantului refuzul ÎCS „BM Technotrade” SRL privind înlocuirea bunului defectat este nejustificat, ori prin raportul de expertiză s-au depistat defecte vizibile, localizate în partea stângă de jos a matricei și că exploatarea televizorului nu este posibilă. La fel, în raport este expres indicat că stabilirea obiectivă a datei și a locului de apariție a defectelor nu este posibilă. Careva probe, care ar confirma returnarea produsului cu defectele stabilite de experți, pârâtul nu a putut prezenta. Prin urmare, obligația de a demonstra că anume cumpărătorul ar fi culpabil de apariția defectelor aparține vânzătorului, la caz ÎCS „BM Technotrade” SRL nu a nu a prezentat dovezi că defectele s-au produs din vina reclamantului.

Nicolae Negru a mai menționat că ÎCS „BM Technotrade” SRL încearcă să se exonereze de răspundere, motivând că cumpărătorul ar fi exploatat sau utilizat incorect bunul, fapt ce nu corespunde realitității, pe motiv că în perioada 12 decembrie - 24 decembrie 2016 televizorul s-a aflat în ambalajul său, fără a fi despachetat sau utilizat în alt mod. La data de 24 decembrie 2016 reclamantul a încercat conectarea televizorului, însă acesta nu funcționa, ecranul fiind de culoare albastră, fără imagine. Mai mult, la 26 decembrie 2016 când, a prezentat televizorul pentru verificare și înlocuire, nici unul dintre lucrătorii magazinului, care au examinat televizorul, nu a invocat existența cărora defecte vizibile.

Potrivit raportului de expertiză nr.0391291 din 16 ianuarie 2017, multiplele defecte puteau fi văzute cu ochiul liber. Drept dovadă, lucrătorii magazinului nu au întocmit nici un act (proces- verbal, act de constatare etc), în care să facă mențiuni despre starea de fapt a bunului în momentul examinării. Din cele expuse, este cert că televizorul nu avea nici un fel de defect vizibil în momentul în care a fost predat vânzătorului de către cumpărător, pentru verificare, iar pârâtul încearcă nejustificat să se exonereze de obligația de reparare a prejudiciului cauzat consumatorului, deși pârâtul este obligat prin lege să recupereze consumatorului prejudiciul material cauzat.

Nicolae Negru consideră că i-a fost cauzat și un prejudiciu moral, manifestat prin frustrare pentru că, în mod nejustificat, a fost declarat culpabil de distrugerea bunului cumpărat; prin disconfort, că nu a putut utiliza bunul achiziționat chiar în perioada sărbătorilor de iarnă, deși a achitat integral prețul; indignare, că i s-a 2 refuzat înlocuirea produsului sau a banilor achitați, deși legea prevede astfel; îngrijorare, că ar putea rămâne fără bun și fără bani, fiind nevoit să se adreseze unui avocat pentru asistență juridică; neglijare din partea pârâtului, care a comunicat cu el în limba rusă (care nu este limba maternă a reclamantului și pe care nu o înțelege în măsura în care ar putea veni cu explicații sau argumente în apărare), deși cererea sa din 26 decembrie 2016 a fost depusă în limba română.

Prin hotărârea din data de 28 februarie 2018 a Judecătoriei Orhei, sediul Central s-a admis parțial cererea de chemare în judecată, s-a încasat din contul ÎCS „BM Technotrade” SRL în beneficiul lui Nicolae Negru prejudiciul material cauzat consumatorului în mărime de 19 999 și prejudiciul moral în sumă de 1 000 lei. În rest pretențiile s-au respins ca neîntemeiate. S-a încasat din contul ÎCS „BM Technotrade” SRL în beneficiul statului taxa de stat în sumă de 350 lei. ( f.d. 81, 92-95) Curtea de Apel Chișinău prin decizia din data de 12 iunie 2018 a respins apelurile declarate de către ÎCS „BM Technotrade” SRL și Nicolae Negru, a menținut hotărârea din data de 28 februarie 2018 a Judecătoriei Orhei, sediul Central.

( f.d. 119,120-128) Prin încheierea din data de 25 septembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău s-a respins cererea lui Nicolae Negru cu privire la emiterea unei decizii suplimentare la decizia din data de12 iunie 2018 a Curții de Apel Chișinău privind încasarea cheltuielilor pentru asistență juridică. ( f.d. 146,147-150) Împotriva deciziei instanței de apel, la data de 03 septembrie 2018 avocații Natalia Creciun și Boris Bulgac în interesele lui Nicolae Negru au depus recurs, prin care au solicitat casarea parțială a deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe cu emiterea unei noi hotărâri privind admiterea pretențiilor cu privire la încasarea prejudiciului moral în mărime de 19 999 lei și a cheltuielilor de judecată în mărime de 5 000 lei.

(f.d. 153-157) În motivarea recursului au indicat că atât instanța de fond cât și instanța de apel au interpretat eronat normele de drept material ce țind de cuantumul prejudiciului moral cauzat consumatorului, fiind apreciat în proporții mici față de prejudiciul moral real suportat de către recurent. Precum și normele de drept material în privința compensării cheltuielilor de judecată pe care acesta le-a suportat în legătură cu prezentul litigiu, care în opinia acestuia sunt reale, rezonabile și care au fost probate. În conformitate cu art. 434, alin. (1) al Codului de procedură civilă recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia la data de 12 iunie 2018, prin copia plicului anexat la recurs se confirmă că Nicolae Negru a recepționat copia deciziei instanței de apel la data de 04 iulie 2018. ( f.d. 158) În aceste circumstanțe recursul depus la data de 03 septembrie 2018 de către avocații Natalia Creciun și Boris Bulgac în interesele lui Nicolae Negru, se consideră a fi depus în termen. Examinând temeiurile de admisibilitate ale recursului în raport cu materialele cauzei civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia, că recursul declarate de către avocații Natalia Creciun și Boris Bulgac în interesele lui Nicolae Negru, este inadmisibil din următoarele considerente.

3 Verificând motivele de casare, invocate în recurs, completul Colegiului atestă, că recurentul indică argumente ce țin de dezacordul cu felul în care instanțele de judecată au apreciat înscrisurile probatorii și au constatat circumstanțele cauzei. Nu pot fi reținute ca temei de admisibilitate aceste argumente, deoarece țin de reaprecierea probelor, fapt inadmisibil în recurs. Conform regulilor din Secțiunea a 2-a din Capitolul XXXVIII al Codului de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

Recursul exercitat conform secțiunii a 2 - a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procesual, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt. Astfel, completul Colegiului constată, că argumentele invocate în recurs nu pot constitui temei de casare a deciziei recurate, or, acesta nu se încadrează în cele expres stabilite la art. 432, alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă. În conformitate cu prevederilor art. 432, alin. (1) al Codului de procedură civilă părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declarare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procesual.

Aliniatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcare sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433, lit. a) al Codului de procedură civilă cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432, alin. (2), (3) și (4). Totodată, potrivit jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, pe când în recursul declarat de către avocații Natalia Creciun și Boris Bulgac în interesele lui Nicolae Negru, asemenea aspecte nu se regăsesc. În speță, completul Colegiului menționează, că recursul în cauză conține obiecții de fapt și de drept, care deja au fost studiate și verificate de către instanțele de judecată, primind o apreciere corespunzătoare.

În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentul la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției. Drept urmare, se reține că argumentele invocate în recurs nu pot constitui temei de admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normei de drept material sau a normei de drept procesual, așa cum formal invocă recurentul și, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate. 4 Din considerentele menționate instanța de recurs ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către avocatul Natalia Creciun în interesele lui Nicolae Negru inadmisibil.

Conform celor expuse, în temeiul art. 431, alin. (1) și (2), art. 433, lit. a), 440, alin. (1) și (11) ale Codului de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție dispune: Recursul, declarat de către avocații Natalia Creciun și Boris Bulgac în interesele lui Nicolae Negru se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Tatiana Vieru judecătorii Victor Burduh Maria Ghervas 5