2ra-2485/18 — cu privire la repararea prejudiciului material și moral cauzat consumatorului și a cheltuielilor de judecată

Dosarul nr. 2ra-2485/18

Instanța de fond: Judecătoria Orhei, sediul Central – V. Cuprea

Instanța de apel: CA Chișinău – I. Cimpoi, I. Secrieru, A. Danilov

ÎNCHEIERE

05 decembrie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tatiana Vieru

judecătorii Victor Burduh

Maria Ghervas

examinând admisibilitatea recursului declarat de către avocații Natalia

Creciun și Boris Bulgac în interesele lui Nicolae Negru,

în cauza civilă la acțiunea lui Nicolae Negru împotriva Întreprinderii cu

Capital Străin „BM „Technotrade” Societate cu Răspundere Limitată cu privire la

repararea prejudiciului material și moral cauzat consumatorului și a cheltuielilor de

judecată,

împotriva deciziei din data de 12 iunie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin

care s-au respins apelurile declarate de către BM „Technotrade” SRL și Nicolae

Negru, s-a menținut hotărârea din data de 28 februarie 2018 a Judecătoriei Orhei,

sediul Central,

constată:

La 09 martie 2017 Nicolae Negru a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Întreprinderii cu Capital Străin „BM „Technotrade” Societate cu

Răspundere Limitată (în continuare ÎCS „BM Technotrade” SRL), solicitând

repararea prejudiciului material cauzat consumatorului în mărime de 19 999 lei, a

prejudiciului moral în sumă de 19 999 lei și a cheltuielilor de judecată.

În motivarea cererii de chemare în judecată a indicat că la data de 12

decembrie 2016 a cumpărat de la magazinul „Bomba”, care este o subdiviziune a

pârâtei, un televizor de model Panasonic 55CRR430Z.

La 24 decembrie 2016 a conectat televizorul, dar lipsea imaginea și sunetul.

La 26 decembrie 2016 s-a deplasat la magazinul „Bomba” din mun. Chișinău,

str. Ginta Latină 17/3 și a rugat lucrătorii magazinului să examineze televizorul și

să vadă de ce lipsește imaginea și sunetul.

Administratorul magazinului și alți lucrători, după examinare și conectare la

energia electrică, nu au reușit să-1 pună în funcțiune, recomandându-i să lase

televizorul la ei pentru examinare mai amplă și, eventual, pentru reparație.

Nicolae Negru nu a fost de acord și a solicitat înlocuirea produsului, din motiv

că a achitat integral prețul pentru un televizor nou și nicidecum pentru unul reparat.

Tot atunci, a depus cerere în formă scrisă, în care a indicat date despre

achiziționarea produsului și despre solicitarea de a i se înlocui televizorul cu altul

nou.

1

ÎCS „BM Technotrade” SRL prin răspunsul nr. 1-17/17 din data de 17

ianuarie 2017, a refuzat înlocuirea televizorului, anexând copia Raportului de

expertiză nr.0391291 din data de 16 ianuarie 2017, întocmit de Camera de Comerț

și Industrie a Republicii Moldova.

În motivarea refuzului pârâtul a indicat că Nicolae Negru nu poate invoca

dreptul de înlocuire a produsului, în corespundere cu prevederile Legii privind

protecția consumatorilor, ori la data livrării produsului acesta ar fi fost funcțional,

fiind verificat de către angajații magazinului în prezența cumpărătorului și care au

stabilit că acesta era funcțional, fără defecte și în privința acestuia s-a eliberat un

Certificat de garanție.

În argumentarea refuzului s-a mai menționat că defectele depistate la produs

și indicate în Raportul de expertiză (multiple zgârieturi) nu constituie defecte

ascunse, sunt defecte mecanice și din momentul cumpărării televizorului, toate

riscurile privind pieirea sau deteriorarea bunului au trecut la cumpărător, adică la

reclamant.

În opinia reclamantului refuzul ÎCS „BM Technotrade” SRL privind

înlocuirea bunului defectat este nejustificat, ori prin raportul de expertiză s-au

depistat defecte vizibile, localizate în partea stângă de jos a matricei și că

exploatarea televizorului nu este posibilă. La fel, în raport este expres indicat că

stabilirea obiectivă a datei și a locului de apariție a defectelor nu este posibilă.

Careva probe, care ar confirma returnarea produsului cu defectele stabilite de

experți, pârâtul nu a putut prezenta.

Prin urmare, obligația de a demonstra că anume cumpărătorul ar fi culpabil de

apariția defectelor aparține vânzătorului, la caz ÎCS „BM Technotrade” SRL nu a

nu a prezentat dovezi că defectele s-au produs din vina reclamantului.

Nicolae Negru a mai menționat că ÎCS „BM Technotrade” SRL încearcă să se

exonereze de răspundere, motivând că cumpărătorul ar fi exploatat sau utilizat

incorect bunul, fapt ce nu corespunde realitității, pe motiv că în perioada 12

decembrie - 24 decembrie 2016 televizorul s-a aflat în ambalajul său, fără a fi

despachetat sau utilizat în alt mod. La data de 24 decembrie 2016 reclamantul a

încercat conectarea televizorului, însă acesta nu funcționa, ecranul fiind de culoare

albastră, fără imagine.

Mai mult, la 26 decembrie 2016 când, a prezentat televizorul pentru verificare

și înlocuire, nici unul dintre lucrătorii magazinului, care au examinat televizorul,

nu a invocat existența cărora defecte vizibile. Potrivit raportului de expertiză

nr.0391291 din 16 ianuarie 2017, multiplele defecte puteau fi văzute cu ochiul

liber. Drept dovadă, lucrătorii magazinului nu au întocmit nici un act (proces-

verbal, act de constatare etc), în care să facă mențiuni despre starea de fapt a

bunului în momentul examinării.

Din cele expuse, este cert că televizorul nu avea nici un fel de defect vizibil în

momentul în care a fost predat vânzătorului de către cumpărător, pentru verificare,

iar pârâtul încearcă nejustificat să se exonereze de obligația de reparare a

prejudiciului cauzat consumatorului, deși pârâtul este obligat prin lege să

recupereze consumatorului prejudiciul material cauzat.

Nicolae Negru consideră că i-a fost cauzat și un prejudiciu moral, manifestat

prin frustrare pentru că, în mod nejustificat, a fost declarat culpabil de distrugerea

bunului cumpărat; prin disconfort, că nu a putut utiliza bunul achiziționat chiar în

perioada sărbătorilor de iarnă, deși a achitat integral prețul; indignare, că i s-a

2

refuzat înlocuirea produsului sau a banilor achitați, deși legea prevede astfel;

îngrijorare, că ar putea rămâne fără bun și fără bani, fiind nevoit să se adreseze

unui avocat pentru asistență juridică; neglijare din partea pârâtului, care a

comunicat cu el în limba rusă (care nu este limba maternă a reclamantului și pe

care nu o înțelege în măsura în care ar putea veni cu explicații sau argumente în

apărare), deși cererea sa din 26 decembrie 2016 a fost depusă în limba română.

Prin hotărârea din data de 28 februarie 2018 a Judecătoriei Orhei, sediul

Central s-a admis parțial cererea de chemare în judecată, s-a încasat din contul ÎCS

„BM Technotrade” SRL în beneficiul lui Nicolae Negru prejudiciul material cauzat

consumatorului în mărime de 19 999 și prejudiciul moral în sumă de 1 000 lei. În

rest pretențiile s-au respins ca neîntemeiate. S-a încasat din contul ÎCS „BM

Technotrade” SRL în beneficiul statului taxa de stat în sumă de 350 lei. ( f.d. 81,

92-95)

Curtea de Apel Chișinău prin decizia din data de 12 iunie 2018 a respins

apelurile declarate de către ÎCS „BM Technotrade” SRL și Nicolae Negru, a

menținut hotărârea din data de 28 februarie 2018 a Judecătoriei Orhei, sediul

Central. ( f.d. 119,120-128)

Prin încheierea din data de 25 septembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău s-a

respins cererea lui Nicolae Negru cu privire la emiterea unei decizii suplimentare

la decizia din data de12 iunie 2018 a Curții de Apel Chișinău privind încasarea

cheltuielilor pentru asistență juridică. ( f.d. 146,147-150)

Împotriva deciziei instanței de apel, la data de 03 septembrie 2018 avocații

Natalia Creciun și Boris Bulgac în interesele lui Nicolae Negru au depus recurs,

prin care au solicitat casarea parțială a deciziei instanței de apel și a hotărârii

primei instanțe cu emiterea unei noi hotărâri privind admiterea pretențiilor cu

privire la încasarea prejudiciului moral în mărime de 19 999 lei și a cheltuielilor de

judecată în mărime de 5 000 lei. (f.d. 153-157)

În motivarea recursului au indicat că atât instanța de fond cât și instanța de

apel au interpretat eronat normele de drept material ce țind de cuantumul

prejudiciului moral cauzat consumatorului, fiind apreciat în proporții mici față de

prejudiciul moral real suportat de către recurent. Precum și normele de drept

material în privința compensării cheltuielilor de judecată pe care acesta le-a

suportat în legătură cu prezentul litigiu, care în opinia acestuia sunt reale,

rezonabile și care au fost probate.

În conformitate cu art. 434, alin. (1) al Codului de procedură civilă recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale,

dacă legea nu prevede altfel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia la data de 12 iunie 2018, prin

copia plicului anexat la recurs se confirmă că Nicolae Negru a recepționat copia

deciziei instanței de apel la data de 04 iulie 2018. ( f.d. 158)

În aceste circumstanțe recursul depus la data de 03 septembrie 2018 de către

avocații Natalia Creciun și Boris Bulgac în interesele lui Nicolae Negru, se

consideră a fi depus în termen.

Examinând temeiurile de admisibilitate ale recursului în raport cu materialele

cauzei civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia, că recursul declarate de către

avocații Natalia Creciun și Boris Bulgac în interesele lui Nicolae Negru, este

inadmisibil din următoarele considerente.

3

Verificând motivele de casare, invocate în recurs, completul Colegiului atestă,

că recurentul indică argumente ce țin de dezacordul cu felul în care instanțele de

judecată au apreciat înscrisurile probatorii și au constatat circumstanțele cauzei. Nu

pot fi reținute ca temei de admisibilitate aceste argumente, deoarece țin de

reaprecierea probelor, fapt inadmisibil în recurs.

Conform regulilor din Secțiunea a 2-a din Capitolul XXXVIII al Codului de

procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de

către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul

dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în

afara controlului instanței de recurs.

Recursul exercitat conform secțiunii a 2 - a are caracter devolutiv numai

asupra problemelor de drept material și procesual, verificându-se doar legalitatea

deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

Astfel, completul Colegiului constată, că argumentele invocate în recurs nu

pot constitui temei de casare a deciziei recurate, or, acesta nu se încadrează în cele

expres stabilite la art. 432, alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă.

În conformitate cu prevederilor art. 432, alin. (1) al Codului de procedură

civilă părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declarare recurs în cazul

în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept

material sau a normelor de drept procesual.

Aliniatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcare

sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele

indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în

măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei

sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către

instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433, lit. a) al Codului de procedură civilă cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432, alin. (2), (3) și (4).

Totodată, potrivit jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică

să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul

trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, pe când în

recursul declarat de către avocații Natalia Creciun și Boris Bulgac în interesele lui

Nicolae Negru, asemenea aspecte nu se regăsesc.

În speță, completul Colegiului menționează, că recursul în cauză conține

obiecții de fapt și de drept, care deja au fost studiate și verificate de către instanțele

de judecată, primind o apreciere corespunzătoare.

În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentul la

soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul

în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

Drept urmare, se reține că argumentele invocate în recurs nu pot constitui

temei de admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normei de drept material sau a normei de drept procesual, așa

cum formal invocă recurentul și, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei

recurate.

4

Din considerentele menționate instanța de recurs ajunge la concluzia de a

considera recursul declarat de către avocatul Natalia Creciun în interesele lui

Nicolae Negru inadmisibil.

Conform celor expuse, în temeiul art. 431, alin. (1) și (2), art. 433, lit. a), 440,

alin. (1) și (11) ale Codului de procedură civilă, completul Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul, declarat de către avocații Natalia Creciun și Boris Bulgac în

interesele lui Nicolae Negru se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Tatiana Vieru

judecătorii Victor Burduh

Maria Ghervas

5