2ra-2442/18 — repararea prejudiciului cauzat prin consumul fraudulos de energie electrica
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- repararea prejudiciului cauzat prin consumul fraudulos de energie electrica
- Temei legal
- temeiurile declararii recursului
2ra-2442/18 — repararea prejudiciului cauzat prin consumul fraudulos de energie electrica (Curtea Supremă de Justiție, 2018)
Dosarul nr.2ra-2442/2018
Prima instanță: Judecătoria Hîncești, sediul Ialoveni (C. Albu)
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (N. Simciuc, I. Țurcan, Iu. Cotruță)
Î N C H E I E R E
05 decembrie 2018 mun.Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție,
în componența:
Președintele completului, judecătorul Tatiana Vieru
judecătorii Maria Ghervas
Victor Burduh
examinând admisibilitatea recursului declarat de Grigore Raileanu,
reprezentat de avocatul Eugeniu Catana,
în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Întreprinderea cu
Capital Străin „Gas Natural Fenosa Furnizare Energie” Societate cu Răspundere
Limitată împotriva lui Grigore Raileanu privind repararea prejudiciului cauzat prin
consumul fraudulos de energie electrică,
împotriva deciziei din 02 mai 2018 a Curții de Apel Chișinău,
c o n s t a t ă :
La 19 ianuarie 2016, Întreprinderea cu Capital Străin „Gas Natural Fenosa
Furnizare Energie” Societate cu Răspundere Limitată, reprezentată de avocatul
Victoria Burduja, a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Grigore
Raileanu privind încasarea datoriei pentru energia electrică consumată în mărime
de 14 325,68 lei, cît și a cheltuielilor de judecată.
În motivarea acțiunii a indicat că, Întreprinderea cu Capital Străin „Gas
Natural Fenosa Furnizare Energie” Societate cu Răspundere Limitată a furnizat
energie electrică consumatorului la locul de consum nr.7164970, la adresa r-nul
Ialoveni, s. Bardar, iar consumatorul era obligat să achite în termen, plata pentru
energia electrică consumată.
La 10 iunie 2014, urmare a unui control al rețelelor electrice la adresa r-nul
Ialoveni, s. Bardar, s-a depistat conectare neautorizată la rețeaua de energie
electrică la locul de consum nr.7164970.
La 30 iunie 2014, a fost efectuată recalcularea energiei electrice consumate
pentru perioada 10 iunie 2011 – 10 iunie 2014, conform sistemului paușal și
înaintată factura spre plată.
A menționat că pîrîtul prin acțiunile sale a admis o faptă ilicită prin consumul
fraudulos de energie electrică, fără contract, fapt care a adus prejudiciu
reclamantului.
1
La 11 septembrie 2015, datoria pentru consumul de energie electrică
constituia suma de 14 325,68 lei, care s-a format drept rezultat al neachitării
facturilor de energie electrică consumată.
A susținut că nu a fost achitată factura pentru consumul de energie electrică
nr.7164970011 din 30 iunie 2014 în sumă de 14 325,68 lei.
La 11 septembrie 2015 în adresa pîrîtului a fost expediată reclamația nr.02-
08/15 r-gnf, privind neachitarea datoriei de 14 325,68 lei, în care s-a propus
pîrîtului să achite datoria, sau să întreprindă măsuri pentru soluționarea pe cale
extrajudiciară a litigiului, însă pîrîtul nu a răspuns la reclamație și nu și-a îndeplinit
obligațiile de achitare a facturilor înaintate.
Prin hotărîrea din 18 august 2017 a Judecătoriei Hîncești, sediul Ialoveni, s-a
admis cererea de chemare în judecată depusă de Întreprinderea cu Capital Străin
„Gas Natural Fenosa Furnizare Energie” Societate cu Răspundere Limitată
împotriva lui Grigore Raileanu privind încasarea prejudiciului cauzat prin
consumul fraudulos de energie electrică și compensarea cheltuielilor de judecată.
S-a încasat de la Grigore Raileanu în beneficiul Întreprinderii cu Capital Străin
„Gas Natural Fenosa Furnizare Energie” Societate cu Răspundere Limitată
prejudiciul în sumă de 14 325,68 lei și suma de 429,77 lei, drept compensare a
cheltuielilor de judecată, iar în total suma de 14 755,45 lei.
Prin decizia din 02 mai 2018 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins cererea de
apel depusă de Grigore Raileanu și s-a menținut hotărîrea din 18 august 2017 a
Judecătoriei Hîncești, sediul Ialoveni.
Pentru a decide astfel, instanța de apel, cu referire la circumstanțele cauzei, a
constatat că hotărîrea primei instanțe este întemeiată și legală, iar motivele
invocate de către apelant sunt neîntemeiate.
A stabilit că argumentele invocate de către avocatul pîrîtului Grigore Raileanu,
Tatiana Lozovscaia, precum că pîrîtul este proprietarul iazului și nu a buticului
unde s-au constatat încălcări, prima instanță just le-a respins or, contrar
prevederilor art.118 alin. (1) Cod de procedură civilă, nu au fost prezentate careva
probe ce ar dovedi că buticul ce se află pe malul iazului nu-i aparține lui Grigore
Raileanu.
La 03 august 2018 Grigore Raileanu, reprezentat de avocatul Eugeniu Catana,
a declarat recurs, solicitând casarea deciziei din 02 mai 2018 a Curții de Apel
Chișinău și a hotărîrii din 18 august 2017 a Judecătoriei Hîncești, sediul Ialoveni,
cu pronunțarea unei hotărîri noi de respingere integrală a acțiunii.
În susținerea recursului a indicat prevederile art.432 alin. (1) lit.c), alin. (4)
Cod de procedură civilă.
În motivarea recursului a indicat dezacordul său cu deciziile adoptate de
instanțele inferioare și a menționat că, atît în cererea de chemare în judecată, cît și
în hotărîrea instanței de judecată nu se arată obiectul conectat neautorizat la rețeaua
de aprovizionare cu energie electrică și cine este proprietarul or, Grigore Raileanu
este proprietarul iazului și nu a buticului.
A menționat că în actul de depistare a încălcării clauzelor contractuale
nr.A24864 din 10 iunie 2014 lipsesc explicațiile lui Grigore Raileanu, careva
însemnări că consumatorul a refuzat să semneze actul, nu sunt. Probele anexate la
materialele cauzei nu confirmă faptul conectării lui Grigore Raileanu la rețeaua de
energie electrică.
2
În conformitate cu art.434 alin.(1) Cod de procedură civilă, recursul se declară
în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă
legea nu prevede altfel.
Materialele dosarului atestă faptul că decizia din 02 mai 2018 a Curții de Apel
Chișinău a fost expediată pentru cunoștință participanților la proces la 08 iunie
2018 (f.d. 103), în circumstanțele menționate, recursul declarat de Grigore
Raileanu, reprezentat de avocatul Eugeniu Catana la 03 august 2018, se consideră a
fi depus în termenul prevăzut de lege.
În conformitate cu art.439 alin.(2), (3) Cod de procedură civilă, după
parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității
recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea
despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data
primirii acesteia. În cazul neprezentării referinței în termenul stabilit,
admisibilitatea recursului se decide în lipsa acesteia.
Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor
invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit
în conformitate cu alin.(2).
Examinând admisibilitatea recursului în raport cu materialele cauzei civile,
completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Grigore Raileanu, reprezentat
de avocatul Eugeniu Catana, este inadmisibil din următoarele considerente.
În conformitate cu art.432 Cod de procedură civilă, părțile și alți participanți
la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea
esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de
drept procedural.
Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat
în cazul în care instanța judecătorească:
a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;
b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;
b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;
c) a interpretat în mod eronat legea;
d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.
Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate
eronat în cazul în care:
a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la
judecarea ei;
b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a
comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;
c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a
procesului;
d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost
implicate în proces;
e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;
f) hotărîrea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.
Săvârșirea altor încălcări decît cele indicate la alin.(3) constituie temei de
declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi
putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs
consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară,
3
sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților
fundamentale ale omului.
Conform prevederilor art.433 lit.a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs
se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile
prevăzute la art.432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.
Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Grigore Raileanu, reprezentat
de avocatul Eugeniu Catana, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432
alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.
Or, argumentele invocate în recurs se referă la dezacordul recurentului cu
soluția pronunțată de către instanțele ierarhic inferioare și nu redau încălcarea
esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau de drept
procedural, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate și urmează a
fi respinse.
Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform Secțiunii a II-a
are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,
verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.
În acest context, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al
Curții Supreme de Justiție reiterează că procedura admisibilității constă în
verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele
prevăzute în art.432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.
În această ordine de idei se precizează că, în contextul normelor procedurale
din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură civilă, instanța de
recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de
apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficientă
probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței
de recurs.
Prin prisma art.432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate
interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă
faptul că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod
flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art.130 Cod de procedură
civilă, însă din recursul declarat nu rezultă încălcarea flagrantă a regulilor de
apreciere a probelor.
Cît privește dreptul justițiabilului „de a fi auzit de o instanță”, garantat de art.
6 § 1 al Convenției Europene a Drepturilor Omului, instanța notează că obligația
de a motiva o hotărîre judecătorească poate varia în funcție de natura deciziei în
cauză (a se vedea inter alia, Helle v.Finlanda, 19 decembrie 1997, parag.55;
Latourniere v.Franța, 10 decembrie 2002, parag.2; Hansen v.Norvegia, 2
octombrie 2014, parag.71-74). De fapt în concepția instanței europene, articolul 6 §
1 nu impune motivarea detaliată a deciziei unei instanțe de recurs care, întemeindu-
se pe dispozițiile legale specificate, respinge un recurs ca fiind „lipsit de șanse de
succes”, ceea ce s-a constatat în cazul de față (a se vedea, mutatis mutandis,
Kukkonen vs Finlanda (nr.2), 13 ianuarie 2009, parag.24; Papaioannou vs Grecia,
2 iunie 2016, parag.45 sau Baydar vs Olanda, 24 aprilie 2018, parag.46).
În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a
4
considera inadmisibil recursul declarat de Grigore Raileanu, reprezentat de
avocatul Eugeniu Catana.
În conformitate cu art.art.270, 433 lit.a), 440 alin.(1) Cod de procedură civilă,
completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție,
d i s p u n e :
Se consideră inadmisibil recursul declarat de Grigore Raileanu, reprezentat de
avocatul Eugeniu Catana.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului, judecătorul Tatiana Vieru
judecătorii Maria Ghervas
Victor Burduh
5