2ra-2442/18 — repararea prejudiciului cauzat prin consumul fraudulos de energie electrica
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- repararea prejudiciului cauzat prin consumul fraudulos de energie electrica
- Temei legal
- temeiurile declararii recursului
2ra-2442/18 — repararea prejudiciului cauzat prin consumul fraudulos de energie electrica (Curtea Supremă de Justiție, 2018)
Dosarul nr.2ra-2442/2018 Prima instanță: Judecătoria Hîncești, sediul Ialoveni (C. Albu) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (N. Simciuc, I. Țurcan, Iu.
Cotruță) Î N C H E I E R E 05 decembrie 2018 mun.Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele completului, judecătorul Tatiana Vieru judecătorii Maria Ghervas Victor Burduh examinând admisibilitatea recursului declarat de Grigore Raileanu, reprezentat de avocatul Eugeniu Catana, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Întreprinderea cu Capital Străin „Gas Natural Fenosa Furnizare Energie” Societate cu Răspundere Limitată împotriva lui Grigore Raileanu privind repararea prejudiciului cauzat prin consumul fraudulos de energie electrică, împotriva deciziei din 02 mai 2018 a Curții de Apel Chișinău, c o n s t a t ă : La 19 ianuarie 2016, Întreprinderea cu Capital Străin „Gas Natural Fenosa Furnizare Energie” Societate cu Răspundere Limitată, reprezentată de avocatul Victoria Burduja, a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Grigore Raileanu privind încasarea datoriei pentru energia electrică consumată în mărime de 14 325,68 lei, cît și a cheltuielilor de judecată.
În motivarea acțiunii a indicat că, Întreprinderea cu Capital Străin „Gas Natural Fenosa Furnizare Energie” Societate cu Răspundere Limitată a furnizat energie electrică consumatorului la locul de consum nr.7164970, la adresa r-nul Ialoveni, s. Bardar, iar consumatorul era obligat să achite în termen, plata pentru energia electrică consumată. La 10 iunie 2014, urmare a unui control al rețelelor electrice la adresa r-nul Ialoveni, s. Bardar, s-a depistat conectare neautorizată la rețeaua de energie electrică la locul de consum nr.7164970. La 30 iunie 2014, a fost efectuată recalcularea energiei electrice consumate pentru perioada 10 iunie 2011 – 10 iunie 2014, conform sistemului paușal și înaintată factura spre plată.
A menționat că pîrîtul prin acțiunile sale a admis o faptă ilicită prin consumul fraudulos de energie electrică, fără contract, fapt care a adus prejudiciu reclamantului. 1 La 11 septembrie 2015, datoria pentru consumul de energie electrică constituia suma de 14 325,68 lei, care s-a format drept rezultat al neachitării facturilor de energie electrică consumată. A susținut că nu a fost achitată factura pentru consumul de energie electrică nr.7164970011 din 30 iunie 2014 în sumă de 14 325,68 lei. La 11 septembrie 2015 în adresa pîrîtului a fost expediată reclamația nr.02- 08/15 r-gnf, privind neachitarea datoriei de 14 325,68 lei, în care s-a propus pîrîtului să achite datoria, sau să întreprindă măsuri pentru soluționarea pe cale extrajudiciară a litigiului, însă pîrîtul nu a răspuns la reclamație și nu și-a îndeplinit obligațiile de achitare a facturilor înaintate.
Prin hotărîrea din 18 august 2017 a Judecătoriei Hîncești, sediul Ialoveni, s-a admis cererea de chemare în judecată depusă de Întreprinderea cu Capital Străin „Gas Natural Fenosa Furnizare Energie” Societate cu Răspundere Limitată împotriva lui Grigore Raileanu privind încasarea prejudiciului cauzat prin consumul fraudulos de energie electrică și compensarea cheltuielilor de judecată. S-a încasat de la Grigore Raileanu în beneficiul Întreprinderii cu Capital Străin „Gas Natural Fenosa Furnizare Energie” Societate cu Răspundere Limitată prejudiciul în sumă de 14 325,68 lei și suma de 429,77 lei, drept compensare a cheltuielilor de judecată, iar în total suma de 14 755,45 lei. Prin decizia din 02 mai 2018 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins cererea de apel depusă de Grigore Raileanu și s-a menținut hotărîrea din 18 august 2017 a Judecătoriei Hîncești, sediul Ialoveni.
Pentru a decide astfel, instanța de apel, cu referire la circumstanțele cauzei, a constatat că hotărîrea primei instanțe este întemeiată și legală, iar motivele invocate de către apelant sunt neîntemeiate. A stabilit că argumentele invocate de către avocatul pîrîtului Grigore Raileanu, Tatiana Lozovscaia, precum că pîrîtul este proprietarul iazului și nu a buticului unde s-au constatat încălcări, prima instanță just le-a respins or, contrar prevederilor art.118 alin. (1) Cod de procedură civilă, nu au fost prezentate careva probe ce ar dovedi că buticul ce se află pe malul iazului nu-i aparține lui Grigore Raileanu. La 03 august 2018 Grigore Raileanu, reprezentat de avocatul Eugeniu Catana, a declarat recurs, solicitând casarea deciziei din 02 mai 2018 a Curții de Apel Chișinău și a hotărîrii din 18 august 2017 a Judecătoriei Hîncești, sediul Ialoveni, cu pronunțarea unei hotărîri noi de respingere integrală a acțiunii.
În susținerea recursului a indicat prevederile art.432 alin. (1) lit.c), alin. (4) Cod de procedură civilă. În motivarea recursului a indicat dezacordul său cu deciziile adoptate de instanțele inferioare și a menționat că, atît în cererea de chemare în judecată, cît și în hotărîrea instanței de judecată nu se arată obiectul conectat neautorizat la rețeaua de aprovizionare cu energie electrică și cine este proprietarul or, Grigore Raileanu este proprietarul iazului și nu a buticului. A menționat că în actul de depistare a încălcării clauzelor contractuale nr.A24864 din 10 iunie 2014 lipsesc explicațiile lui Grigore Raileanu, careva însemnări că consumatorul a refuzat să semneze actul, nu sunt.
Probele anexate la materialele cauzei nu confirmă faptul conectării lui Grigore Raileanu la rețeaua de energie electrică. 2 În conformitate cu art.434 alin.(1) Cod de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. Materialele dosarului atestă faptul că decizia din 02 mai 2018 a Curții de Apel Chișinău a fost expediată pentru cunoștință participanților la proces la 08 iunie 2018 (f.d. 103), în circumstanțele menționate, recursul declarat de Grigore Raileanu, reprezentat de avocatul Eugeniu Catana la 03 august 2018, se consideră a fi depus în termenul prevăzut de lege.
În conformitate cu art.439 alin.(2), (3) Cod de procedură civilă, după parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii acesteia. În cazul neprezentării referinței în termenul stabilit, admisibilitatea recursului se decide în lipsa acesteia. Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit în conformitate cu alin.(2). Examinând admisibilitatea recursului în raport cu materialele cauzei civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Grigore Raileanu, reprezentat de avocatul Eugeniu Catana, este inadmisibil din următoarele considerente.
În conformitate cu art.432 Cod de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.
Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data și ora ședinței de judecată; c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a procesului; d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată; f) hotărîrea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.
Săvârșirea altor încălcări decît cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, 3 sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Conform prevederilor art.433 lit.a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă. Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Grigore Raileanu, reprezentat de avocatul Eugeniu Catana, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.
Or, argumentele invocate în recurs se referă la dezacordul recurentului cu soluția pronunțată de către instanțele ierarhic inferioare și nu redau încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau de drept procedural, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate și urmează a fi respinse. Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform Secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt. În acest context, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează că procedura admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art.432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.
În această ordine de idei se precizează că, în contextul normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficientă probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs. Prin prisma art.432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă faptul că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art.130 Cod de procedură civilă, însă din recursul declarat nu rezultă încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.
Cît privește dreptul justițiabilului „de a fi auzit de o instanță”, garantat de art. 6 § 1 al Convenției Europene a Drepturilor Omului, instanța notează că obligația de a motiva o hotărîre judecătorească poate varia în funcție de natura deciziei în cauză (a se vedea inter alia, Helle v.Finlanda, 19 decembrie 1997, parag.55; Latourniere v.Franța, 10 decembrie 2002, parag.2; Hansen v.Norvegia, 2 octombrie 2014, parag.71-74). De fapt în concepția instanței europene, articolul 6 § 1 nu impune motivarea detaliată a deciziei unei instanțe de recurs care, întemeindu- se pe dispozițiile legale specificate, respinge un recurs ca fiind „lipsit de șanse de succes”, ceea ce s-a constatat în cazul de față (a se vedea, mutatis mutandis, Kukkonen vs Finlanda (nr.2), 13 ianuarie 2009, parag.24; Papaioannou vs Grecia, 2 iunie 2016, parag.45 sau Baydar vs Olanda, 24 aprilie 2018, parag.46).
În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a 4 considera inadmisibil recursul declarat de Grigore Raileanu, reprezentat de avocatul Eugeniu Catana. În conformitate cu art.art.270, 433 lit.a), 440 alin.(1) Cod de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, d i s p u n e : Se consideră inadmisibil recursul declarat de Grigore Raileanu, reprezentat de avocatul Eugeniu Catana. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Tatiana Vieru judecătorii Maria Ghervas Victor Burduh 5
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.