3ra-1506/18 — obligarea pârâtului să dispună anularea pct.2 din decizie, anularea acordului.

3ra-1506/18 — obligarea pârâtului să dispună anularea pct.2 din decizie, anularea acordului. (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

Dosarul nr. 3ra-1506/18

prima instanță: Judecătoria Chișinău (sediul Rîșcani), judecătorul: V. Gîrleanu

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău, judecătorii: N. Budăi, Iu. Cotruță, I. Muruianu

Î N C H E I E R E

14 noiembrie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii Nicolae Craiu

Dumitru Visternicean

examinând admisibilitatea recursului declarat de către Cristina Iastremschi

reprezentată de avocatul Ștefan Balmuș,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Cristina Iastremschi

împotriva Consiliului com. Stăuceni, intervenient accesoriu Oficiul Teritorial

Chișinău al Cancelariei de Stat cu privire la obligarea pârâtului să dispună anularea

pct.2 din decizia Consiliului com. Stăuceni,

și cererea reconvențională înaintată de primarul com. Stăuceni, Consiliul

com. Stăuceni împotriva Cristinei Iastremschi, intervenient accesoriu Societatea cu

Răspundere Limitată „Magnat-Construct” cu privire la anularea acordului încheiat

între Primăria com. Stăuceni și Cristina Iastremschi.

împotriva deciziei din 07 iunie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a

admis cererea de apel declarată de către Cristina Iastremschi reprezentată de avocatul

Ștefan Balmuș,

c o n s t a t ă :

La 07 aprilie 2016, Cristina Iastremschi a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Primăriei și Consiliul com. Stăuceni, cu privire la obligarea pârâtului să

dispună anularea pct.2 din decizia Consiliului com. Stăuceni nr.1/15 din

07 februarie 2014.

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că la 22 noiembrie 2013, prin decizia

nr.7/7 cu privire la transmiterea în proprietate, APL - Stăuceni a apartamentelor din

str. XXXXXX, din com. XXXXXX, conform pct.4, s-a acceptat repartizarea

apartamentelor menționate în decizie, familiilor nominalizate, unde era inclusă în

ap. XXXXXX și Cristina Iastremschi.

Reclamanta a relevat că drept consecință a unor împrejurări ce nu țin de voința sa,

la 07 februarie 2014, prin decizia nr.1/15 cu privire la notificarea Oficiului Teritorial

Chișinău al Cancelariei de Stat privind abrogarea deciziei nr.7/7 din

22 noiembrie 2013, conform pct.2 din decizie, s-a dispus abrogarea alin.(3) pct.4 al

deciziei nr.7/7 din 22 noiembrie 2013, în privința Cristinei Iastremschi, iar în temeiul

deciziei nr.1/15 din 07 februarie 2014, de către Oficiului Teritorial Chișinău al

Cancelariei de Stat a fost înaintată în Judecătoria Rîșcani, mun. Chișinău o acțiune

1

civilă împotriva reclamantei, prin care se tinde neîntemeiat și ilegal la prejudicierea

dreptului de proprietate a acesteia.

În opinia reclamantei concluziile Consiliului com. Stăuceni la acest capitol cu

emiterea ulterioară a deciziei nr.1/15 din 07 februarie 2014, sunt neîntemeiate,

contrare normelor legislației în vigoare, motiv din care urmează a fi anulată.

Reclamanta a punctat că anterior, în adresa Primăriei com. Stăuceani și

Consiliului com. Stăuceani, a fost înaintată cererea prealabilă din 15 decembrie 2014,

care a fost lăsată fără examinare.

Dat fiind faptul că, după 16 aprilie 2015, când a fost expediată încheierea

Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău reclamanta nu a fost în țară și nu a știut despre

încheierea nominalizată, inclusiv, despre restituirea cererii de chemare în judecară,

care a fost de facto recepționată de tatăl acesteia, care are vârstă înaintată și nu a

comunicat despre acest fapt fiicei sale, fiind necesară intervenția avocatului pentru a

obține informația despre soarta cererii și actelor anexate la cerere a solicitat repunerea

în termen.

Cristina Iastremschi a solicitat repunerea în termenul de prescripție și obligarea

Primăriei și Consiliului com. Stăuceni să dispună anularea parțială a deciziei nr.1/15

din 07 februarie 2014, în partea ce ține de pct.2 din decizia nominalizată

(f.d.5-6, Vol.I).

La 17 octombrie 2016, Cristina Iastremschi reprezentată de avocatul Ștefan

Balmuș a depus cerere de concretizare a cerințelor, prin care a concretizat participanții

la proces, indicând în calitate de pârât doar Consiliul com. Stăuceni, solicitând

repunerea în termenul de prescripție și obligarea Consiliului com. Stăuceni să dispună

anularea parțială a deciziei nr.1/15 din 07 februarie 2014, în partea ce ține de pct.2 din

decizia nominalizată (f.d.43, Vol.I).

La 19 aprilie 2017, Cristina Iastremschi reprezentată de avocatul Ștefan Balmuș

a depus o nouă cerere de concretizare a cerințelor, prin care a completat lista

participanților la proces cu un nou participant, intervenientul accesoriu Oficiul

Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat, solicitând admiterea solicitărilor inițiale

(f.d.53-54, Vol.I).

Pe parcursul examinării cauzei, primarul și Consiliul com. Stăuceni reprezentați

de avocatul Octavian Pașcan, au depus acțiune reconvențională împotriva Cristinei

Iastremschi, intervenient accesoriu SRL “Magnat-Construct”, prin care au solicitat

admiterea cererii reconvenționale, declararea nulă a acordului nr.3 din 16 august 2012

încheiat între Primăria com. Stăuceni și Cristina Iastremschi, iar referitor la cerința

Cristinei Iastremschi din acțiunea inițială, au solicitat respingerea acțiunii ca fiind

neîntemeiată și tardivă (f.d.57-58 Vol.I).

În motivarea cererii de chemare în judecată reconvenționale au indicat că la

16 august 2012, între viceprimarul com. Stăuceni Sergiu Sîrbu, pe de o parte și

Cristina Iastremschi, pe de altă parte, a fost încheiat acordul nr.3, prin care Primăria

com. Stăuceni s-a obligat să transmită cu titlu gratuit și pe un termen nedeterminat

Cristinei Iastremschi dreptul de folosință asupra unui apartament cu o odaie din

imobilul amplasat în com. XXXXXX, str. XXXXXX, spațiul locativ fiind în mărime

de 38 m2, amplasat la et.3.

Primarul și Consiliul com. Stăuceni reprezentați de avocatul Octavian Pașcan au

indicat că la 22 noiembrie 2013, a fost emisă decizia Consiliului com. Stăuceni nr.7/7

prin care s-a acceptat transmiterea cu titlu gratuit în proprietatea APL Stăuceni a 7

apartamente de la agenția imobiliară SRL „Magnat-Construct”, în temeiul executării

2

contractului de societate civilă din 27 februarie 2012 și tot în baza acestei decizii, au

fost repartizate cele 7 apartamente la 7 familii care anterior au locuit în camerele

căminului în locul căruia a fost construit blocul locativ.

Au menționat că familiei Iastremschi, conform acestei decizii, i-au fost repartizate

2 apartamente: tatălui Andrei Iastremschi - ap.XXXXXX de la etajul 1, cu suprafața

de 36,9 m2 și fiicei Cristina Iastremschi - ap. XXXXXX de la et.2, cu suprafața de

37,2 m2. Dat fiind faptul că conform ordinului de repartiție nr.728 din 27ianuarie 2000

familiei Iastremschi reveneau două camere, cu suprafața locativă totală de 22 m2,

urma ca acestei familii să-i fie atribuit doar un singur apartament, suprafața căruia să

nu fie mai mică ca cea conform ordinului de repartiție nr.728 din 27 ianuarie 2000.

Mai mult, în baza ordinului de repartiție nr.728 din 27 ianuarie 2000, Andrei

Iastremschi era chiriașul principal, iar soția Valentina, fiicele Inga, Tatiana și Cristina

erau membrii familiei, prin urmare, pe numele Cristinei Iastremschi nu a fost eliberat

vreodată vreun ordin de repartiție. Iar pentru a corecta această eroarea, Consiliul

com. Stăuceni a emis decizia nr.1/15 din 07 februarie 2014, prin care a abrogat

alin.(3) pct.4 din decizia nr.7/7 din 22 noiembrie 2013 în privința Cristinei

Iastremschi. Totodată, în temeiul deciziei Consiliului com. Stăuceni nr.7/7 din

22 noiembrie 2013, s-a emis dispoziția Primarului com. Stăuceni nr.09-b din

20 ianuarie 2014 cu privire la eliberarea ordinului de repartiție Cristinei Iastremschi,

iar verificând controlul legalității deciziei nominalizate, Oficiul Teritorial Chișinău al

Cancelariei de Stat a expediat notificarea din 24 ianuarie 2014.

Astfel, la 07 februarie 2014, ca urmare a notificării Oficiului Teritorial Chișinău

al Cancelariei de Stat din 24 ianuarie 2014, prin decizia Consiliului com. Stăuceni

nr.1/15 din 07 februarie 2014 a fost abrogat alin.(3) pct.4 din decizia Consiliului

com. Stăuceni nr.7/7 din 22 noiembrie 2013, în privința Cristinei Iastremschi.

Primarul și Consiliul com. Stăuceni reprezentați de avocatul Octavian Pașcan au

indicat că la 15 decembrie 2015, din partea Cristinei Iastremschi, împreună cu

avocatul ei Balmuș Ștefan, a fost depusă către Primăria și Consiliul com. Stăuceni

cerere prealabilă, prin care s-a solicitat anularea parțială a deciziei nr.1/15 din

07 februarie 2014, la care nu a primit nici un răspuns, iar la 17 decembrie 2015, a

devenit irevocabilă hotărârea din 16 noiembrie 2015 a Judecătoriei Rîșcani,

mun.Chișinău nr.3-384/2015, prin care s-a admis cererea de chemare în judecată a

Oficiului Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat împotriva Primăriei com. Stăuceni,

intervenient accesoriu Cristina Iastremschi cu privire la anularea dispoziției Primăriei

com. Stăuceni nr.09-b din 20 ianuarie 2014 cu privire la eliberarea ordinului de

repartiție și s-a anulat dispoziția Primăriei com. Stăuceni nr.09-b din 20 ianuarie 2014

cu privire la eliberarea ordinului de repartiție.

Dat fiind faptul că abia la 07 aprilie 2016, după patru luni și jumătate din

momentul depunerii cererii prealabile, din partea Cristinei Iastremschi a fost înaintată

o acțiune în contencios administrativ privind anularea parțială a deciziei Consiliului

com. Stăuceni nr.1/15 din 07 februarie 2014, aceasta este vădit tardivă, iar

argumentele din cererea de chemare în judecată privind repunerea în termenul de

prescripție sunt absolut nefondate, prin urmare, urmează a fi respinse.

Prin hotărârea din 22 decembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău (sediul Rîșcani), s-a

respins ca fiind tardivă și neîntemeiată acțiunea depusă de Cristina Iastremschi

împotriva Consiliului com. Stăuceni, intervenient accesoriu Oficiul Teritorial

Chișinău al Cancelariei de Stat privind obligarea pârâtului să dispună anularea pct.2

din decizia Consiliului com. Stăuceni nr.1/15 din 07 februarie 2014. S-a admis

3

acțiunea reconvențională depusă de Primarul com. Stăuceni, Consiliul com. Stăuceni

împotriva Cristinei Iastremschi, intervenient accesoriu SRL “Magnat-Construct”. S-a

declarat nul acordul nr.3 din 16 august 2012 încheiat între Primăria com. Stăuceni și

Cristina Iastremschi.

Prin hotărârea suplimentară din 26 decembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău

(sediul Rîșcani), s-a respins cererea înaintată de Cristina Iastremschi privind

repunerea în termenul de prescripție.

În susținerea soluției date, instanța de fond a concluzionat cerea de chemare în

judecată inițială urmează a fi respinsă, deoarece a fost înaintată tardiv, ba mai mult,

aceasta fiind și neîntemeiată, or, reclamanta nu a prezentat probe pertinente și

concludente în susținerea poziției sale, la care însă face trimitere în cererea înaintată,

iar cererea reconvențională urmează a fi admisă, aceasta fiind legală și întemeiată.

La 04 ianuarie 2018, Cristina Iastremschi reprezentată de avocatul Ștefan Balmuș

a depus cerere de apel nemotivată împotriva hotărârii instanței de fond, prin care a

solicitat admiterea apelului, casarea hotărârii din 22 decembrie 2017 a Judecătoriei

Chișinău (sediul Rîșcani), cu trimiterea cauzei la rejudecare în prima instanță în alt

complet de judecată (f.d.146-147, Vol.I).

Prin încheierea din 06 februarie 2018 a Curții de Apel Chișinău nu s-a dat curs

cererii de apel depuse de Cristina Iastremschi reprezentată de avocatul Ștefan Balmuș

și s-a acordat termen apelantei până la 21 martie 2018 pentru înlăturarea neajunsurilor

și anume prezentarea apelului motivat cu indicarea motivelor de fapt și de drept pe

care se întemeiază apelul.

La 21 martie 2018, Cristina Iastremschi reprezentată de avocatul Ștefan Balmuș a

depus cerere de apel motivată împotriva hotărârii din 22 decembrie 2017 a

Judecătoriei Chișinău (sediul Rîșcani), solicitând admiterea cererii de apel, casarea

hotărârii instanței de fond cu pronunțarea unei noi decizii de admitere integrală a

cererii de chemare în judecată sau remiterea cauzei la rejudecare în aceeași instanță, în

alt complet de judecată.

Prin decizia din 07 iunie 2018 a Curții de Apel Chișinău a fost respinsă din lipsă

de temei cererea de apel declarată de Cristina Iastremschi reprezentată de avocatul

Ștefan Balmuș și menținută hotărârea din 22 decembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău

(sediul Rîșcani).

La 08 septembrie 2018, Cristina Iastremschi reprezentată de avocatul Ștefan

Balmuș a declarat recurs împotriva deciziei din 07 iunie 2018 a Curții de Apel

Chișinău, solicitând admiterea cererii de recurs, scutirea parțială de la plata taxei de

stat și casarea deciziei instanței de apel cu remiterea cauzei la Curtea de Apel spre

rejudecare.

În motivarea recursului recurenta a menționat că nu este de acord cu decizia din

07 iunie 2018 a Curții de Apel Chișinău, o consideră neîntemeiată și pasibilă anulării,

deoarece instanța de apel la fel ca și instanța de fond nu a luat în considerație

argumentele sale.

Recurenta a mai indicat că instanța a încălcat dispozițiile art. 8, 172 Cod de

procedură civilă, dar și art.46 din Constituția Republicii Moldova .

În conformitate cu art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă, recursul se declară în

termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu

prevede altfel.

Materialele cauzei atestă că decizia Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată la

07 iunie 2018, expediată părților prin intermediul oficiului poștal la 13 iulie 2018,

4

confirmarea despre recepționarea acesteia de către părți la materialele dosarului

lipsește, însă recurenta a indicat că a recepționat-o de la oficiul poștal la 19 iulie 2018.

În aceste circumstanțe recursul, declarat de către Cristina Iastremschi reprezentată

de avocatul Ștefan Balmuș, la 08 septembrie 2018, se consideră depus în termen.

Examinând temeiurile recursului declarat de Cristina Iastremschi reprezentată de

avocatul Ștefan Balmuș în raport cu materialele cauzei civile, completul Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră

că recursul urmează a fi declarat inadmisibil, din următoarele considerente.

În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și

alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor

de drept procedural.

În conformitate cu art. 432 alin. (2) Cod de procedură civilă, se consideră că

normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța

judecătorească: nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; a aplicat o lege care nu

trebuia să fie aplicată; a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională; a

interpretat în mod eronat legea; a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia

dreptului.

În conformitate cu art. 432 alin. (3) Cod de procedură civilă, se consideră că

normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care:

pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea

ei; pricina a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a

comunicat locul, data și ora ședinței de judecată; în judecarea pricinii au fost încălcate

regulile privind limba de desfășurare a procesului; instanța a soluționat problema

drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; în dosar lipsește

procesul-verbal al ședinței de judecată; hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea

competenței jurisdicționale.

Alin. (4) al articolului menționat prevede că, săvârșirea a altor încălcări decât cele

indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura

în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul

în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța

judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea

drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se

consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra

problemelor de drept material și procedural, verificîndu-se doar legalitatea deciziei,

dar nu și temeinicia în fapt.

În acest sens Completul reține, că sarcina instanței de recurs la aceasta etapă este

de a verifica temeiurile recursului și argumentele privind caracterul ilegal al deciziei

atacate, în limitele în care au fost formulate și prin prisma drepturilor garantate de

Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

Completul evidențiază că, în lumina jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor

Omului, procedura de examinare a admisibilității unui recurs în materie civilă trebuie

să corespundă în principiu garanțiilor unui proces echitabil, consfințite de art. 6 din

CEDO, în special cu referire la dreptul de acces liber la justice și la dreptul subsecvent

5

de a fi audiat de о instanta judecatoreasca (hotărârile Delcourt contra Belgiei din

17 ianuarie 1970 și Erfar-Avef contra Greciei din 27 martie 2014).

În acest context, completul reține că dreptul unei persoane de acces liber la justiție

poate fi limitat, inclusiv prin instituirea procedurii de examinare a admisibilitații

recursului, or prin însăși natura lor, condițiile pentru examinarea unei cereri introduse

ре о cale de atac extraordinară pot fi mai stricte decât condițiile stabilite pentru о cale

de atac ordinară. Asemenea rigori urmăresc scopul de aplicare și interpretare unitară a

legislației și îndeplinesc funcțiile de administrare eficientă a justiției, fiind în deplină

concordanță cu art. 6 din CEDO (hotarârea Trevisanato contra Italiei din

15 septembrie 2016).

Completul reține că obligația de a motiva un act judecătoresc poate varia în

funcție de natura actului în cauză (hotărârea Hansen contra Norvegiei din

02 octombrie 2014), iar în concepția CtEDO, nu se impune motivarea detaliată a

deciziei unei instanțe de recurs care, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice,

respinge un recurs ca fiind „lipsit de șanse de succes” (hotărârea Nersesyan contra

Armeniei din 19 ianuarie 2010).

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Cristina Iastremschi reprezentată

de avocatul Ștefan Balmuș este declarativ și nu se încadrează în temeiurile prevăzute

la art. 432 alin. (2), (3), (4) Cod de procedură civilă, care să justifice afirmația de

ilegalitate a deciziilor instanței de apel, iar alegațiile invocate în recurs nu indică

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor

de drept procedural de către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei pentru

declararea recursului admisibil.

Astfel, reieșind din considerentele menționate, completul Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la

concluzia de a considera recursul declarat de Cristina Iastremschi reprezentată de

avocatul Ștefan Balmuș ca fiind inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 270, 431 alin.(2), art. 433 lit. a), art. 440 Cod de

procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Recursul, declarat de către Cristina Iastremschi reprezentată de avocatul Ștefan

Balmuș, se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii Nicolae Craiu

Dumitru Visternicean

6