2ra-2086/18 — Constatarea încălcării dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei penale si repararea prejudiciului moral

Dosarul nr. 2ra-2086/18

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Central (jud: S. Dimitriu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: N. Simciuc, V. Sîrbu, I. Muruianu)

ÎNCHEIERE

07 noiembrie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Oleg Sternioală

judecătorii Iurie Bejenaru

Mariana Pitic

examinând chestiunea cu privire la admisibilitatea recursului declarat de

Veaceslav Jechiu, reprezentat de avocatul Nicolae Leșan,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Veaceslav Jechiu

împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova cu privire la constatarea

încălcării dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei penale și repararea

prejudiciului moral,

împotriva deciziei din 21 iunie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost

respins apelul declarat de Veaceslav Jechiu, reprezentat de avocatul Nicolae Leșan și

a fost menținută hotărârea din 29 ianuarie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central,

c o n s t a t ă:

La data de 05 septembrie 2017 reclamantul Veaceslav Jechiu, reprezentat de

avocatul Nicolae Leșan a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului

Justiției al Republicii Moldova cu privire la constatarea încălcării dreptului la judecarea

în termen rezonabil a cauzei penale și repararea prejudiciului moral în mărime de 50000

de lei.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, pe rolul Judecătoriei Anenii Noi,

în curs de examinare se află cauza penală privind învinuirea inculpatului Nicolai

Indoitu în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (4) și (5), art. 55, art. 335

alin. (1) lit. (b), art. 361 alin. (2) Cod penal, inculpatului Vladimir Hadjiu în comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 335 alin. (3) lit. b), art. 251, art. 352 alin. (1) lit. d) și art.

2521 Cod Penal, inculpatei Ana Hadjiu în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 42

alin. (5), art. 335 alin. (3) lit. b) Cod penal, inculpaților Liliana Capcelea și Serghei

Budelschi în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 335 alin. (3) lit. b) Cod penal

1

(dosarul nr.1-1/2015).

A susținut că, din materialele dosarului rezultă că cauza penală identificată supra

a parvenit spre examinare la Judecătoria Anenii Noi, la data de 19 octombrie 2012, însă

până în prezent cauza nu a fost examinată, deși au trecut mai mult de 4 ani, respectiv

tergiversarea cauzei îl împiedică atât în calitate de parte vătămată cât și civilă să-și

restabilească drepturile sale patrimoniale, implicit și satisfacerea acțiunii civile,

înaintate și nesoluționate.

A specificat că, la moment există încălcarea termenului rezonabil de examinare

a cauzei penale, implicit și prejudicierea directă și inadmisibilă a drepturilor și

intereselor fundamentale ale sale, în calitate de parte vătămată și civilă în cadrul cauzei

penale vizate.

A afirmat că, procesul de examinare a cauzei penale durează mai mult de 4 ani

și se află încă la faza incipientă, fapt care atestă o perioadă de timp mai mult ca fiind

excesivă procedurii judiciare penale.

A relatat că, prin încălcarea termenului rezonabil, care este manifestat inclusiv

prin incapacitatea instanțelor de judecată de a soluționa în mod definitiv cauza penală

într-un termen rezonabil, îi este provocat un disconfort moral, precum și dezamăgirea

profundă în ceea ce privește modul de înfăptuire a actului justiției și buna funcționare

a autorităților judiciare.

A notat că, prejudiciul moral cauzat ca urmare a încălcării dreptului la

examinarea în termen rezonabil a cauzei, constituie suma de 50000 de lei, care este una

echitabilă în raport cu gradul suferințelor cauzate.

A solicitat constatarea încălcării dreptului său la judecarea în termen rezonabil a

cauzei penale și încasarea din contul bugetului de stat prin intermediul Ministerului

Justiției al Republicii Moldova în beneficiul său a prejudiciului moral în mărime de

50000 de lei.

Prin hotărârea din 29 ianuarie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central,

acțiunea depusă de Veaceslav Jechiu, a fost respinsă ca neîntemeiată.

Prin decizia din 21 iunie 2018 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul

declarat de Veaceslav Jechiu, reprezentat de avocatul Nicolae Leșan și a fost menținută

hotărârea din 29 ianuarie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central.

Instanța de apel și-a motivat concluzia prin faptul că, din interpretarea art. 6

CEDO și art. 1-2 din Legea privind repararea de către stat a prejudiciului cauzat prin

încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la

executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești nr. 87 din 21 aprilie 2011, se

reține că este necesar a se lua în considerație că în materia pretinselor violări a duratei

procedurilor penale, victimele, persoanele care au înaintat o sesizare, martorii, alte

persoane participante în proces, în afară de acuzat (bănuit, învinuit, inculpat), nu pot

pretinde încălcarea dreptului la durata nerezonabilă a procedurilor penale. Cu alte

cuvinte, art. 6 § 1 din Convenție, sub aspectul său penal, poate fi invocat numai de

persoana căreia i s-a înaintat o acuzație.

Totuși, o excepție constituie situația când victima unei infracțiuni pretinde durata

nerezonabilă a procedurilor penale în legătură cu imposibilitatea soluționării aspectului

2

civil și anume examinarea excesiv de lungă a acțiunii sale civile în cadrul procedurilor

penale.

La caz, instanța de apel a menționat că acțiunea civilă a victimei a fost pusă pe

rolul instanței penale la data de 14 iulie 2016, iar prezenta acțiune, bazată pe Legea

privind repararea de către stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la

judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil

a hotărârii judecătorești nr. 87 din 21 aprilie 2011, a fost înaintată instanței la 05

septembrie 2017 (f.d. 4-5).

Totodată, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții de

Apel Chișinău a menționat că în cauza penală nr. 1-1/2015 au fost amânate nouă ședințe

de judecată, din motive întemeiate și anume: concediu de boală, imposibilitatea

prezentării judecătorilor, schimbarea completului de judecată, trei ședințe din motivul

contramandării la cererea avocatului Leancă Liliana pe motiv de boală, optsprezece

ședințe de judecată au fost amânate din cauza părții acuzării, motivele invocate fiind

necesitatea prezentării probelor, asigurarea prezentei părților vătămate, înlocuirea

acuzatorului de stat, imposibilitatea prezentării procurorului și altele, restul ședințelor

de judecată fiind amânate din cauza neprezentării în ședința de judecată din diverse

motive a inculpaților, precum și a avocaților.

Astfel, pornind de la complexitatea cauzei penale, care nu este una simplă,

totodată ținând cont de mersul procesului penal în instanța de judecată, instanța de apel

a conchis că nu există premise de a considera că judecarea pricinii penale și implicit a

acțiunii civile în dosarul penal, este nejustificat tergiversată.

În concluzie, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții de

Apel Chișinău a relevat că nu există careva semne, care ar pune la îndoială respectarea

de către instanța penală a termenului rezonabil, iar amânările din cadrul dosarului penal

au avut loc inclusiv din motivul dificultății asigurării prezenței inculpaților, avocaților

și a părților vătămate.

La data de 06 august 2018 Veaceslav Jechiu, reprezentat de avocatul Nicolae

Leșan a declarat recurs împotriva deciziei din 21 iunie 2018 a Curții de Apel Chișinău,

solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel și hotărârii primei

instanțe, pronunțând o nouă hotărâre de admitere integrală a acțiunii.

În motivarea recursului recurentul a reiterat aceleași argumente care au fost

susținute și în instanțele ierarhic inferioare, insistând asupra faptului că acestea nu au

stabilit pe deplin circumstanțele care într-adevăr au importanță pentru judecarea cauzei

în fond/apel, nu au determinat situațiile faptice-juridice existente, iar soluțiile adoptate

sunt incorecte, ca rezultat al interpretării greșite a prevederilor legal-imperative a

normelor de drept material și procedural.

A afirmat că, procesul de examinare a cauzei penale durează mai mult de 5 ani

și se află la faza incipientă, fapt care atestă o perioadă de timp mai mult ca fiind

excesivă procedurii judiciar penale.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale, dacă

legea nu prevede altfel.

3

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la data de 21 iunie 2018,

iar recurentul a declarat recurs la data de 06 august 2018.

Astfel, recursul, declarat la data de 06 august 2018, este în termen.

Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile, completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

consideră că, recursul este inadmisibil din următoarele motive.

În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept

procedural.

Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în

cazul în care instanța judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat

în cazul în care:

a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la

judecarea ei;

b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a

comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;

c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a

procesului;

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost

implicate în proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de

declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut

duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că

aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care

erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din oficiu.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs

se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art.432 alin.(2), (3) și (4).

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că, recursul declarat de Veaceslav Jechiu, reprezentat de

avocatul Nicolae Leșan nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2),

(3) și (4) CPC.

Prin urmare, argumentele invocate în recurs nu denotă încălcarea esențială sau

4

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de

către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai

asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se numai legalitatea

deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează și faptul că, procedura

admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție relevă că, conform jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie

să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere,

la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri

(cauza Rebai și alții contra Franței, 25 februarie 1995), pe când în recursul declarat de

Veaceslav Jechiu, reprezentat de avocatul Nicolae Leșan, asemenea aspecte nu se

regăsesc.

Astfel, din considerentele menționate, completul Colegiului civil, comercial și

de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera recursul declarat de Veaceslav Jechiu, reprezentat de avocatul Nicolae Leșan

ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), 433 lit. a), art. 440 alin. (1) Cod de

procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul declarat de Veaceslav Jechiu, reprezentat de avocatul Nicolae Leșan se

consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Oleg Sternioală

judecătorii Iurie Bejenaru

Mariana Pitic

5