2r-841/18 — contestarea ordinului de concediere

Dosarul nr. 2r-841/2018

Prima instanță: Judecătoria Buiucani, mun. Chișinău (jud: R. Pascari)

Instanța de recurs: Curtea de Apel Chișinău (jud: L. Bulgac, D. Manole, G. Dașchevici)

D E C I Z I E

31 octombrie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Dumitru Mardari

Galina Stratulat

examinând recursul declarat de către Efrosinia Tofilat,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Efrosinia Tofilat

împotriva Cooperativei Pomicole „Gladiola” cu privire la contestarea ordinului de

concediere, reîncadrarea în muncă și încasarea restanțelor salariale,

împotriva încheierii din 31 octombrie 2017 a Curții de Apel Chișinău, prin

care a fost respinsă ca inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Efrosinia

Tofilat,

c o n s t a t a t ă :

La data de 01 octombrie 2015, Efrosinia Tofilat a depus cerere de chemare în

judecată împotriva CP „Gladiola” cu privire la contestarea ordinului de concediere,

reîncadrarea în muncă și încasarea restanțelor salariale.

Prin hotărârea din 16 septembrie 2016 a Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău

a fost respinsă cererea de chemare în judecată depusă de Efrosinia Tofilat

împotriva CP „Gladiola” cu privire la contestarea ordinului de concediere,

reîncadrarea în muncă și încasarea restanțelor salariale.

La data de 04 octombrie 2016, Efrosinia Tofilat a depus cerere de apel

împotriva hotărârii primei instanțe și a solicitat casarea acesteia cu pronunțarea

unei noi hotărâri de admitere a acțiunii.

Prin decizia din 23 februarie 2017 a Curții de Apel Chișinău a fost respins

apelul declarat de Efrosinia Tofilat și a fost menținută hotărârea din 16 septembrie

2016 a Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău.

La data de 09 iulie 2017, Efrosinia Tofilat a depus cerere de revizuire

împotriva deciziei din 23 februarie 2017 a Curții de Apel Chișinău.

Prin încheierea din 31 octombrie 2017 a Curții de Apel Chișinău a fost

respinsă ca inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Efrosinia Tofilat, împotriva

deciziei din 23 februarie 2017 a Curții de Apel Chișinău.

La data de 25 septembrie 2018, Efrosinia Tofilat a depus cerere de recurs

împotriva încheierii din 31 octombrie 2017 a Curții de Apel Chișinău și a solicitat

casarea acesteia cu restituirea cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău.

În motivarea cererii de revizuire a indicat că consideră neîntemeiată

încheierea instanței de apel, deoarece instanța a interpretat în mod eronat legea,

precum și a aplicat eronat analogia legii.

A mai invocat în susținerea recursului motive de fapt și de drept similare celor

indicate în cererea de revizuire.

În conformitate cu art. 425 Cod de procedură civilă, termenul de declarare a

recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat încheierea contestată la data de 31

octombrie 2017, dar date ce ar confirma recepționarea acesteia de către recurentă la

materialele cauzei lipsesc.

Astfel, recursul declarat la data de 25 septembrie 2018, este în termen.

Examinând materialele cauzei, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul neîntemeiat și care

urmează a fi respins, cu menținerea încheierii instanței de apel din considerentele

ce urmează.

În conformitate cu art. 427 lit. a) Cod de procedură civilă, instanța de recurs,

după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul

și să mențină încheierea.

Materialele cauzei cert denotă că, la data de 01 octombrie 2015, Efrosinia

Tofilat a depus cerere de chemare în judecată împotriva CP „Gladiola” cu privire la

contestarea ordinului de concediere, reîncadrarea în muncă și încasarea restanțelor

salariale.

Prin hotărârea din 16 septembrie 2016 a Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău

a fost respinsă cererea de chemare în judecată depusă de Efrosinia Tofilat

împotriva CP „Gladiola” cu privire la contestarea ordinului de concediere,

reîncadrarea în muncă și încasarea restanțelor salariale.

Prin decizia din 23 februarie 2017 a Curții de Apel Chișinău a fost respins

apelul declarat de Efrosinia Tofilat și a fost menținută hotărârea din 16 septembrie

2016 a Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău.

La data de 09 iulie 2017, Efrosinia Tofilat a depus cerere de revizuire

împotriva deciziei din 23 februarie 2017 a Curții de Apel Chișinău.

Prin încheierea din 31 octombrie 2017 a Curții de Apel Chișinău a fost

respinsă ca inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Efrosinia Tofilat, împotriva

deciziei din 23 februarie 2017 a Curții de Apel Chișinău.

În conformitate cu art. 451 Cod de procedură civilă, cererea de revizuire se

depune în scris de persoanele menționate la art. 447 Cod de procedură civilă,

indicându-se în mod obligatoriu temeiurile consemnate la art. 449 Cod de

procedură civilă și anexându-se probele ce le confirmă.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție consideră că argumentele expuse de recurent nu pot fi apreciate ca temei de

revizuire în sensul art. 449 lit. b) Cod de procedură civilă, care prevede că

revizuirea se declară în cazul în care au devenit cunoscute unele circumstanțe sau

fapte esențiale ale pricinii care nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuentei,

dacă acesta dovedește că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și

faptele esențiale în timpul judecării anterioare a pricinii.

Din prevederile enunțate este important de înțeles că circumstanțele sau

faptele trebuiau să existe obiectiv până la data pronunțării hotărârii, să aibă

importanță esențială pentru justa soluționare a cauzei civile, adică să aibă putere

decisivă asupra concluziei (hotărârii) instanței de judecată, să fie descoperite după

ce hotărârea judecătorească devine irevocabilă.

Cu alte cuvinte, art. 449 lit. b) Cod de procedură civilă, vorbește despre

2

circumstanțe (fapte) necunoscute anterior petiționarului, dar întrucât examinarea

fondului cauzei prezumă că instanța a constatat și elucidat pe deplin toate

circumstanțele care au importanță pentru soluționarea pricinii, este evident că o

condiție esențială pentru admiterea revizuirii este că și instanței nu i-au fost și nu

au putut fi cunoscute aceste circumstanțe (fapte).

Pentru acest motiv esențial este ca revizuentul să probeze că nu a știut anterior

pronunțării hotărârii a cărei revizuire se cere despre aceste circumstanțe sau fapte

și că nu a avut posibilitatea de a le cunoaște, în caz contrar ele nu pot servi ca temei

de revizuire.

Mai mult, revizuentul trebuie să demonstreze că a întreprins toate măsurile

pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a

pricinii. Sub acest aspect, ca o condiție esențială de redeschidere a procesului pe

acest temei este ca circumstanțele (faptele) să fi existat obiectiv până la data

pronunțării hotărârii, ele urmând a fi diferențiate de faptele noi apărute după

pronunțarea hotărârii.

Circumstanțele sau faptele prezentate ca temei de revizuire trebuie să

influențeze esențial soluția dată inițial de instanță, în sensul că nu orice

circumstanțe sau fapte necunoscute anterior pot servi temei de revizuire, ci doar

atunci când sunt determinante pentru judecarea justă a cauzei, or aceste noi

circumstanțe conduc după sine la apariția, modificarea sau încetarea raporturilor

juridice dintre părțile în litigiu și deci sunt determinante pentru judecarea justă a

cauzei.

Or, lipsa acestui suport probatoriu, ca element obligator al temeiului prevăzut

la art. 449 lit. b) Cod de procedură civilă, decade sau lipsește revizuentul de

posibilitatea invocării unui atare temei.

Așadar, având în vedere această normă juridică de trimitere, Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide că

revizuentul nu a probat nici într-un fel prezența acestui temei de revizuire

Prin urmare, Colegiul constată că revizuentul nu a prezentat nici un argument

sau înscris nou care să corespundă caracteristicilor cerute de norma de drept

indicată, mai mult recurenta nu a făcut dovada faptului că la momentul examinării

cauzei nu a cunoscut despre ordonanța din 24 octombrie 2016, precum și a

întreprins toate măsurile pentru a afla despre aceasta.

Situația de fapt impune de a remarca că revizuirea este o cale de atac de

retractare și nu de reformare prin intermediul căreia se poate obține anularea unei

hotărâri judecătorești irevocabile și reînnoirea judecății în cazurile expres

determinate de lege, iar retractarea neîntemeiată a hotărârii contestate poate duce la

încălcarea principiului stabilității raporturilor juridice.

De aceea, legea admite revizuirea numai în cazuri strict determinate, care sunt

prevăzute în mod limitativ în art. 449 Cod de procedură civilă.

În consecință, sub aspectul analizat, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide că argumentele invocate de

recurentă se referă la dezacordul cu soluția pronunțată de către instanțele de

judecată, și nu atestă prin prisma art. 449 Cod de procedură civilă, careva temeiuri

legale de revizuire.

Astfel, la caz se va remarca că admiterea cererii de revizuire, în asemenea

împrejurări, ar contravine principiului securității raporturilor juridice și ar constitui

o violare a art. 6 al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a

3

Libertăților Fundamentale.

Colegiul reiterează că, posibilitatea reinițierii procesului de judecată urmează

să fie examinată în lumina Preambulului Convenției, care declară preeminența

dreptului o parte a moștenirii comune a Statelor Contractante.

Unul din aspectele fundamentale ale preeminenței dreptului este principiul

securității raporturilor juridice, care cere, printre altele, ca atunci când instanțele

judecătorești dau o apreciere finală unei chestiuni, constatarea lor să nu mai poată

fi pusă în discuție (Brumărescu v. Romania, Roșca v. Moldova).

Securitatea raporturilor juridice presupune respectarea principiului res

judicata (ibid., § 62), adică principiul caracterului irevocabil al hotărârilor

judecătorești. Acest principiu cere ca nici o parte să nu aibă dreptul să solicite

revizuirea unei hotărâri irevocabile și obligatorii, doar cu scopul de a obține o

reexaminare și o nouă determinare a cauzei.

Revizuirea nu trebuie considerată un apel camuflat, iar simpla existență a

două opinii diferite cu privire la aceeași chestiune nu este un temei de reexaminare.

O derogare de la acest principiu este justificată doar atunci când este necesară,

datorită unor circumstanțe esențiale și convingătoare (Roșca v. Moldova, citată mai

sus, § 25, Popov nr. 2 vs. Moldova).

Din considerentele menționate și având în vedere că cererea de recurs nu

indică careva temeiuri de casare a încheierii instanței de apel, Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la

concluzia de a respinge cererea de recurs.

În conformitate cu art. 427 lit. a), art. 448 Cod de procedură civilă, Colegiul

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e :

Se respinge recursul declarat de către Efrosinia Tofilat.

Se menține încheierea din 31 octombrie 2017 a Curții de Apel Chișinău, în

cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Efrosinia Tofilat

împotriva Cooperativei Pomicole „Gladiola” cu privire la contestarea ordinului de

concediere, reîncadrarea în muncă și încasarea restanțelor salariale.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Dumitru Mardari

Galina Stratulat

4