2r-841/18 — contestarea ordinului de concediere

Dosarul nr. 2r-841/2018 Prima instanță: Judecătoria Buiucani, mun. Chișinău (jud: R. Pascari) Instanța de recurs: Curtea de Apel Chișinău (jud: L. Bulgac, D. Manole, G. Dașchevici) D E C I Z I E 31 octombrie 2018 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele ședinței, judecătorul Ala Cobăneanu judecătorii Dumitru Mardari Galina Stratulat examinând recursul declarat de către Efrosinia Tofilat, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Efrosinia Tofilat împotriva Cooperativei Pomicole „Gladiola” cu privire la contestarea ordinului de concediere, reîncadrarea în muncă și încasarea restanțelor salariale, împotriva încheierii din 31 octombrie 2017 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost respinsă ca inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Efrosinia Tofilat, c o n s t a t a t ă : La data de 01 octombrie 2015, Efrosinia Tofilat a depus cerere de chemare în judecată împotriva CP „Gladiola” cu privire la contestarea ordinului de concediere, reîncadrarea în muncă și încasarea restanțelor salariale.

Prin hotărârea din 16 septembrie 2016 a Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău a fost respinsă cererea de chemare în judecată depusă de Efrosinia Tofilat împotriva CP „Gladiola” cu privire la contestarea ordinului de concediere, reîncadrarea în muncă și încasarea restanțelor salariale. La data de 04 octombrie 2016, Efrosinia Tofilat a depus cerere de apel împotriva hotărârii primei instanțe și a solicitat casarea acesteia cu pronunțarea unei noi hotărâri de admitere a acțiunii. Prin decizia din 23 februarie 2017 a Curții de Apel Chișinău a fost respins apelul declarat de Efrosinia Tofilat și a fost menținută hotărârea din 16 septembrie 2016 a Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău. La data de 09 iulie 2017, Efrosinia Tofilat a depus cerere de revizuire împotriva deciziei din 23 februarie 2017 a Curții de Apel Chișinău.

Prin încheierea din 31 octombrie 2017 a Curții de Apel Chișinău a fost respinsă ca inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Efrosinia Tofilat, împotriva deciziei din 23 februarie 2017 a Curții de Apel Chișinău. La data de 25 septembrie 2018, Efrosinia Tofilat a depus cerere de recurs împotriva încheierii din 31 octombrie 2017 a Curții de Apel Chișinău și a solicitat casarea acesteia cu restituirea cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău. În motivarea cererii de revizuire a indicat că consideră neîntemeiată încheierea instanței de apel, deoarece instanța a interpretat în mod eronat legea, precum și a aplicat eronat analogia legii. A mai invocat în susținerea recursului motive de fapt și de drept similare celor indicate în cererea de revizuire.

În conformitate cu art. 425 Cod de procedură civilă, termenul de declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii. Curtea de Apel Chișinău a pronunțat încheierea contestată la data de 31 octombrie 2017, dar date ce ar confirma recepționarea acesteia de către recurentă la materialele cauzei lipsesc. Astfel, recursul declarat la data de 25 septembrie 2018, este în termen. Examinând materialele cauzei, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul neîntemeiat și care urmează a fi respins, cu menținerea încheierii instanței de apel din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 427 lit. a) Cod de procedură civilă, instanța de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul și să mențină încheierea.

Materialele cauzei cert denotă că, la data de 01 octombrie 2015, Efrosinia Tofilat a depus cerere de chemare în judecată împotriva CP „Gladiola” cu privire la contestarea ordinului de concediere, reîncadrarea în muncă și încasarea restanțelor salariale. Prin hotărârea din 16 septembrie 2016 a Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău a fost respinsă cererea de chemare în judecată depusă de Efrosinia Tofilat împotriva CP „Gladiola” cu privire la contestarea ordinului de concediere, reîncadrarea în muncă și încasarea restanțelor salariale. Prin decizia din 23 februarie 2017 a Curții de Apel Chișinău a fost respins apelul declarat de Efrosinia Tofilat și a fost menținută hotărârea din 16 septembrie 2016 a Judecătoriei Buiucani, mun.

Chișinău. La data de 09 iulie 2017, Efrosinia Tofilat a depus cerere de revizuire împotriva deciziei din 23 februarie 2017 a Curții de Apel Chișinău. Prin încheierea din 31 octombrie 2017 a Curții de Apel Chișinău a fost respinsă ca inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Efrosinia Tofilat, împotriva deciziei din 23 februarie 2017 a Curții de Apel Chișinău. În conformitate cu art. 451 Cod de procedură civilă, cererea de revizuire se depune în scris de persoanele menționate la art. 447 Cod de procedură civilă, indicându-se în mod obligatoriu temeiurile consemnate la art. 449 Cod de procedură civilă și anexându-se probele ce le confirmă.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că argumentele expuse de recurent nu pot fi apreciate ca temei de revizuire în sensul art. 449 lit. b) Cod de procedură civilă, care prevede că revizuirea se declară în cazul în care au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale pricinii care nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuentei, dacă acesta dovedește că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a pricinii. Din prevederile enunțate este important de înțeles că circumstanțele sau faptele trebuiau să existe obiectiv până la data pronunțării hotărârii, să aibă importanță esențială pentru justa soluționare a cauzei civile, adică să aibă putere decisivă asupra concluziei (hotărârii) instanței de judecată, să fie descoperite după ce hotărârea judecătorească devine irevocabilă.

Cu alte cuvinte, art. 449 lit. b) Cod de procedură civilă, vorbește despre 2 circumstanțe (fapte) necunoscute anterior petiționarului, dar întrucât examinarea fondului cauzei prezumă că instanța a constatat și elucidat pe deplin toate circumstanțele care au importanță pentru soluționarea pricinii, este evident că o condiție esențială pentru admiterea revizuirii este că și instanței nu i-au fost și nu au putut fi cunoscute aceste circumstanțe (fapte). Pentru acest motiv esențial este ca revizuentul să probeze că nu a știut anterior pronunțării hotărârii a cărei revizuire se cere despre aceste circumstanțe sau fapte și că nu a avut posibilitatea de a le cunoaște, în caz contrar ele nu pot servi ca temei de revizuire.

Mai mult, revizuentul trebuie să demonstreze că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a pricinii. Sub acest aspect, ca o condiție esențială de redeschidere a procesului pe acest temei este ca circumstanțele (faptele) să fi existat obiectiv până la data pronunțării hotărârii, ele urmând a fi diferențiate de faptele noi apărute după pronunțarea hotărârii. Circumstanțele sau faptele prezentate ca temei de revizuire trebuie să influențeze esențial soluția dată inițial de instanță, în sensul că nu orice circumstanțe sau fapte necunoscute anterior pot servi temei de revizuire, ci doar atunci când sunt determinante pentru judecarea justă a cauzei, or aceste noi circumstanțe conduc după sine la apariția, modificarea sau încetarea raporturilor juridice dintre părțile în litigiu și deci sunt determinante pentru judecarea justă a cauzei.

Or, lipsa acestui suport probatoriu, ca element obligator al temeiului prevăzut la art. 449 lit. b) Cod de procedură civilă, decade sau lipsește revizuentul de posibilitatea invocării unui atare temei. Așadar, având în vedere această normă juridică de trimitere, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide că revizuentul nu a probat nici într-un fel prezența acestui temei de revizuire Prin urmare, Colegiul constată că revizuentul nu a prezentat nici un argument sau înscris nou care să corespundă caracteristicilor cerute de norma de drept indicată, mai mult recurenta nu a făcut dovada faptului că la momentul examinării cauzei nu a cunoscut despre ordonanța din 24 octombrie 2016, precum și a întreprins toate măsurile pentru a afla despre aceasta.

Situația de fapt impune de a remarca că revizuirea este o cale de atac de retractare și nu de reformare prin intermediul căreia se poate obține anularea unei hotărâri judecătorești irevocabile și reînnoirea judecății în cazurile expres determinate de lege, iar retractarea neîntemeiată a hotărârii contestate poate duce la încălcarea principiului stabilității raporturilor juridice. De aceea, legea admite revizuirea numai în cazuri strict determinate, care sunt prevăzute în mod limitativ în art. 449 Cod de procedură civilă. În consecință, sub aspectul analizat, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide că argumentele invocate de recurentă se referă la dezacordul cu soluția pronunțată de către instanțele de judecată, și nu atestă prin prisma art. 449 Cod de procedură civilă, careva temeiuri legale de revizuire.

Astfel, la caz se va remarca că admiterea cererii de revizuire, în asemenea împrejurări, ar contravine principiului securității raporturilor juridice și ar constitui o violare a art. 6 al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a 3 Libertăților Fundamentale. Colegiul reiterează că, posibilitatea reinițierii procesului de judecată urmează să fie examinată în lumina Preambulului Convenției, care declară preeminența dreptului o parte a moștenirii comune a Statelor Contractante. Unul din aspectele fundamentale ale preeminenței dreptului este principiul securității raporturilor juridice, care cere, printre altele, ca atunci când instanțele judecătorești dau o apreciere finală unei chestiuni, constatarea lor să nu mai poată fi pusă în discuție (Brumărescu v. Romania, Roșca v. Moldova).

Securitatea raporturilor juridice presupune respectarea principiului res judicata (ibid., § 62), adică principiul caracterului irevocabil al hotărârilor judecătorești. Acest principiu cere ca nici o parte să nu aibă dreptul să solicite revizuirea unei hotărâri irevocabile și obligatorii, doar cu scopul de a obține o reexaminare și o nouă determinare a cauzei. Revizuirea nu trebuie considerată un apel camuflat, iar simpla existență a două opinii diferite cu privire la aceeași chestiune nu este un temei de reexaminare. O derogare de la acest principiu este justificată doar atunci când este necesară, datorită unor circumstanțe esențiale și convingătoare (Roșca v. Moldova, citată mai sus, § 25, Popov nr. 2 vs. Moldova).

Din considerentele menționate și având în vedere că cererea de recurs nu indică careva temeiuri de casare a încheierii instanței de apel, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge cererea de recurs. În conformitate cu art. 427 lit. a), art. 448 Cod de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d e c i d e : Se respinge recursul declarat de către Efrosinia Tofilat. Se menține încheierea din 31 octombrie 2017 a Curții de Apel Chișinău, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Efrosinia Tofilat împotriva Cooperativei Pomicole „Gladiola” cu privire la contestarea ordinului de concediere, reîncadrarea în muncă și încasarea restanțelor salariale.

Decizia este irevocabilă. Președintele ședinței, judecătorul Ala Cobăneanu judecătorii Dumitru Mardari Galina Stratulat 4