2ra-1423/18 — constatarea încălcării drepturilor de autor

2ra-1423/18 — constatarea încălcării drepturilor de autor (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

Dosarul nr. 2ra-1423/18

Prima instanță: Judecătoria Centru, mun. Chișinău (jud. A. Andronic)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. G. Dașchevici, S. Gîrbu, L. Bulgac)

D E C I Z I E

17 octombrie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Iulia Sîrcu

judecătorii Dumitru Visternicean

Nicolae Craiu

Dumitru Mardari

Galina Stratulat

examinând recursul declarat de către Șușnea Ioan, reprezentat de avocatul Jigău

Radu,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Turuta Eugeniu

împotriva lui Șușnea Ioan cu privire la constatarea încălcării drepturilor de autor și

repararea prejudiciului,

împotriva deciziei din 25 ianuarie 2018 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă :

La 18 martie 2016, Turuta Eugeniu a depus cerere de chemare în judecată

împotriva lui Șușnea Ioan cu privire la constatarea încălcării drepturilor de autor și

repararea prejudiciului.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, este autorul mai multor cărți din

domeniul informării despre componentele electronice semiconductoare, în special a

cărților: „Circuite integrate amplificatoare de putere în audiofrecvență”, C.E. „Presa”,

Chișinău, 1993; „Circuite integrate. Catalog de echivalențe: echivalențe CSI,

echivalențe USA, echivalențe EURO, echivalențe JAPAN”, Virginia et Co., Chișinău

1997; „Integrated circuits-power audio amplifiers”, Virginia et Co., Chișinău 1994;

„SMD-codes databook. Active SMD components”, Chișinău 2007. Cărțile (operele)

enumerate au fost create de către Turuta Eugeniu pe parcursul mai multor ani.

A susținut reclamantul că, pârâtul Șușnea Ioan a perfectat un rezumat referitor la

cărțile enumerate, făcut public și prezentat inclusiv în instanța de judecată națională,

în care a declarat următoarele; „Cărțile sunt compilații produse într-o epocă și într-o

1

zonă în care accesul la informație era dificil, ale unor informații provenind din foile de

catalog ale unor componente electronice puse la dispoziție gratuit de producătorii

acelor componente. În concluzie, singurele elemente de originalitate în privința cărora

pot fi - în principiu - făcute revendicări din perspectiva drepturilor de autor sunt

structura tabelului și ordinea elementelor din tabel, dar este extrem de discutabil în ce

măsură drepturile respective au fost încălcate, în condițiile în care lucrarea incriminată

are altă structură și un număr mult mai mic de linii”.

Prin declarațiile respective, pârâtul neagă că, lucrările (cărțile) enumerate ar fi

obiecte ale dreptului de autor originale, prin urmare, acestea nu ar fi căzut sub

incidența Legii privind dreptul de autor și drepturile conexe nr. 139 din 02 iulie 2010.

Urmare a declarațiilor în cauză, pârâtul încalcă dreptul reclamantului Turuta Eugeniu

la respectarea integrității operei, - dreptul la protecția operei contra oricărei denaturări,

schimonosiri sau a oricărei alte atingeri aduse operei, încălcare care prejudiciază

onoarea sau reputația autorului, deoarece pârâtul neagă originalitatea operelor în

litigiu, aducând prejudiciu reputației profesionale a autorului Turuta Eugeniu.

A invocat Turuta Eugeniu că, potrivit art. 5 alin. (3) al Legii nr. 139 din 02 iulie

2010 privind dreptul de autor și drepturile conexe, dreptul de autor se constituie din

drepturi patrimoniale și drepturi morale (personale nepatrimoniale). Art. 10 alin. (1)

din legea menționată prevede, că, autorul unei opere beneficiază de următoarele

drepturi morale: c) dreptul la respectarea integrității operei - dreptul la protecția operei

sale contra oricărei denaturări, schimonosiri sau a oricărei alte atingeri aduse operei,

care prejudiciază onoarea sau reputația autorului. Conform art. 63 al aceleiași legi, în

cadrul procedurilor judiciare inițiate în privința încălcării dreptului de autor, a

drepturilor conexe sau a altor drepturi protejate de prezenta lege, persoanele

specificate la art. 55 alin. (2) pot solicita instanțelor de judecată sau altor organe

competente, după caz, recunoașterea drepturilor lor, constatarea încălcării acestora și

repararea prejudiciului prin stabilirea unor despăgubiri. Instanța de judecată, la

stabilirea despăgubirii, va ține cont de necesitatea: a) restabilirii situației existente

până la violarea dreptului și a încetării acțiunilor care comportă violarea dreptului sau

creează pericolul violării lui; b) recuperării pierderilor, inclusiv a beneficiului ratat,

suportate de partea lezată; c) perceperii profitului obținut ilegal de persoana care a

violat drepturile; d) achitării unei compensații de la 500 până la 500 000 lei pentru

dreptul încălcat. Pentru violarea drepturilor morale, autorul sau titularul drepturilor

conexe are dreptul să ceară, prin judecată, de la persoana care le-a violat: a)

introducerea rectificărilor cuvenite în operă și publicarea în presă sau anunțarea într-

un alt mod despre restabilirea dreptului violat; c) repararea materială a prejudiciului

moral”.

A susținut Turuta Eugeniu că, din sensul normelor legale enunțate supra,

coroborate cu starea de fapt din litigiu, se distinge existenta unui temei legal pentru

solicitarea de reparare a prejudiciului moral. Deoarece repararea materială a

prejudiciului moral nu se încadrează în categoria de recuperare a pierderilor, inclusiv a

beneficiului ratat, suportate de partea lezată sau a perceperii profitului obținut ilegal

de persoana care a violat drepturile, unica prevedere legală aplicabilă referitor la

mărimea valorii reparației materiale a prejudiciului moral este achitarea unei

2

compensații de la 500 până la 500 000 lei pentru dreptul încălcat. La solicitarea

achitării unei compensații de la 500 până la 500 000 lei pentru dreptul încălcat, legea

nu cere probarea mărimii acestei compensații de către reclamant (autor), iar

determinarea mărimii respectivei compensații rămâne la discreția reclamantului.

A mai afirmat Turuta Eugeniu că, deoarece decizia instanței din Republica

Moldova urmează să fie recunoscută și executată în România, este în drept să solicite

încasarea compensației pentru încălcarea drepturilor morale de autor în valuta țării în

care urmează să fie recunoscută și executată decizia instanței din Republica Moldova,

- în românești (RON), adică suma de 200 000 lei : 4.8688 (cursul de schimb al BNM

leu MDL/leu RON din data de 04 martie 2016) = 41 077 lei românești (RON).

A solicitat reclamantul constatarea încălcării de către Șușnea Ioan a drepturilor

morale de autor ale reclamantului (dreptul la integritatea operei) conform art. 10 alin.

(1) lit. c) al Legii nr. 139 din 02 iulie 2010, și anume dreptul de autor asupra operelor

(cărților): „Circuite integrate amplificatoare de putere în audiofrecvență”, C.E.

„Presa”, Chișinău, 1993; „Circuite integrate. Catalog de echivalențe: echivalențe CSI,

echivalențe USA, echivalențe EURO, echivalențe JAPAN”, Virginia et Co., Chișinău

1997; „Integrated circuits-power audio amplifiers”, Virginia et Co., Chișinău 1994;

„SMD-codes databook. Active SMD components”, Chișinău 2000 și încasarea

despăgubirilor în mărime de 50 000 lei pentru cartea „Circuite integrate amplificatoare

de putere în audiofrecvență”, 50 000 lei pentru cartea „Circuite integrate. Catalog de

echivalențe: echivalențe CSI, echivalențe USA, echivalențe EURO, echivalențe

JAPAN”, 50 000 lei pentru cartea „Integrated circuits-power audio amplifiers” și 50

000 lei pentru cartea „SMD-codes databook. Active SMD components”, în total suma

de 200 000 lei.

Prin hotărârea din 29 decembrie 2016 a Judecătoriei Centru, mun. Chișinău

acțiunea depusă de Turuta Eugeniu a fost admisă parțial și s-a dispus constatarea

faptului încălcării de către Șușnea loan a drepturilor morale de autor (dreptul la

integritatea operei) al lui Turuta Eugeniu asupra operelor: „Circuite integrate

amplificatoare de putere în audiofrecvență”, C.E. „Presa”, Chișinău, 1993; „Circuite

integrate. Catalog de echivalențe: echivalențe CSI, echivalențe USA, echivalențe

EURO, echivalențe JAP AN”, Virginia et Co., Chișinău 1997; „Integrated circuits-

power audio amplifiers”, Virginia et Co., Chișinău 1994; „SMD-codes databook.

Active SMD components”, Chișinău 2007.

S-a dispus încasarea în beneficiul reclamantului Turuta Eugeniu din contul

pârâtului Șușnea loan prejudiciul material în sumă a câte 25 000 lei pentru fiecare

operă, în total suma de 100 000 lei moldovenești.

S-a dispus încasarea din contul pârâtului în beneficiul statului a taxei de stat în

mărime de 3 000 lei.

În rest, acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată.

La 27 ianuarie 2017, 03 octombrie 2017 și ulterior la 31 octombrie 2017, Șușnea

Ioan, reprezentat de avocatul Jigău Radu, a depus cerere de apel împotriva hotărârii

din 29 decembrie 2016 a Judecătoriei Centru, mun. Chișinău.

3

Prin decizia din 25 ianuarie 2018 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul

declarat de Șușnea Ioan și a fost menținută hotărârea din 29 decembrie 2016 a

Judecătoriei Centru, mun. Chișinău.

La 04 mai 2018, Șușnea Ioan, reprezentat de avocatul Jigău Radu a declarat recurs

împotriva deciziei din 25 ianuarie 2018 a Curții de Apel Chișinău, solicitând

admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii din 29 decembrie

2016 a Judecătoriei Centru, mun. Chișinău cu pronunțarea unei noi hotărâri de

respingere integrală a acțiunii.

În motivarea recursului a invocat dezacordul cu decizia instanței de apel,

considerând-o neîntemeiată și pasibilă casării.

Acesta a susținut că la emiterea deciziei contestate instanța de apel nu a aplicat

legea care trebuia să fie aplicată, a interpretat în mod eronat legea și a apreciat în mod

arbitrar probele.

Recurentul a precizat că în luna ianuarie 2016, la solicitarea avocaților apărării din

dosarul nr. 2-1401/2014 de pe rolul Judecătoriei Grigoriopol din Chișinău, având ca

obiect reclamația formulată de Turuta Eugeniu împotriva companiei FS File Solutions

Ltd privind pretinse încălcări ale drepturilor de autor ale reclamantului, Recurentul a

formulat în scris, pentru uzul judecătorilor din dosarul menționat, din poziția de expert

în Electronică, un punct de vedere tehnic cu privire la patru cărți publicate sub

semnătura lui Turuta Eugeniu (respectiv: Circuite integrate amplificatoare de putere în

audiofrecvență, C.E. „Presa”, Chișinău, 1993; Circuite integrate. Catalog de

echivalențe: Echivalențe CSI, echivalențe USA, echivalențe EURO, echivalențe

Japan, Virgina et Co., Chișinău 1997, SMD- codes databook. Active SMD

components, Chișinău 2007).

A susținut recurentul că lucrările menționate conțin în foarte mare măsură

informații preluate, fără nici o prelucrare, din foile de catalog ale producătorilor de

componente electronice.

A mai menționat recurentul că instanța de apel nu s-a expus asupra faptului că

apelantul și-a exprimat îndoiala că Turuta Eugeniu poate revendica dreptul de autor

asupra operelor criticate, în acest sens indicând punctual link-uri către paginile de

internet care conțin 99% din informația primară preluată ca atare în lucrarea “Circuite

integrate amplificatoare de putere în audiofrecvență”.

De asemenea, acesta a specificat că consideră ilegală și neîntemeiată decizia

contestată, deoarece fapta incriminată nu există. Or, fapta unui expert sau a unui

martor de a exprima în fața unei instanțe de judecată și în interesul adevărului opinii și

aprecieri asupra unor opere literare sau științifice nu poate fi interpretată ca o

”denaturare, schimonosire sau atingere adusa operei”.

A specificat recurentul că consideră concluzia instanței de apel precum că

expunerea de părere critică asupra unei opere ar constitui o încălcare a integrității

operei criticate și astfel, implicit, s-ar încălca dreptul moral al autorului contrară

prevederilor art. 10 al Legii privind dreptul de autor și drepturile conexe. Or, prin

noțiunea de „Dreptul la respectarea integrității operei” se înțelege dreptul la protecția

operei sale contra oricărei denaturări, schimonosiri sau a oricărei alte atingeri aduse

operei, care prejudiciază onoarea sau reputația autorului.

4

În acest sens a indicat recurentul că drept exemple de încălcare a dreptului la

integritatea operei pot servi: publicarea unei opere eliminând anumite pagini, pasaje

sau alineate; adăugarea sau eliminarea unor ilustrate, prefețe, postfețe, comentarii la

operă; adăugarea unor culori sau colorarea unui desen publicat în format alb-negru, în

cazul operelor de artă plastică; adăugarea muzicii într-un film mut, colorarea unui film

în format alb-negru, în cazul operelor audiovizuale; adăugarea sau excluderea muzicii

în cadrul clipurilor de publicitate; alte schimbări aduse în planul, conținutul sau forma

de exprimare a operei; executarea de proastă calitate a lucrărilor de reproducere a unei

fotografii; inițiativa balerinei de a introduce un pas de dans, fără acordul coregrafului

etc.

Adică, se va considera atentare la integritatea operei, orice ingerință în textul

operei care ar modifica-o, ar face-o altfel de cât cea pe care a creat-o autorul.

Expunerea critică, (opinie critică) asupra operei cu privire la originalitatea acesteia,

funcționalitatea acesteia etc. nu poate fi considerat o atentare asupra integrității operei.

Expunerea părerii critice obiective asupra unei opere cu privire la conținutul

acesteia și utilitatea ei din punct de vedere tehnic de către un specialist în domeniu nu

poate fi considerată ca fiind denaturarea operei în sensul legii cu privire la dreptul de

autor și drepturile conexe. Ba mai mult Recurentul a prezentat probe din care rezultă

că informația ce se conține în cărțile editate a cărui autor este Intimatul se regăsește

liber în alte surse informative publice cu acces gratuit. Or în astfel de situație opinia sa

critică a fost probată prin acte, probe și argumente la care instanța de apel nu s-a

expus.

A mai indicat recurentul că instanța de apel nu s-a expus cu privire la argumentele

invocate de către el în apel referitor la încălcarea normelor de procedură la emiterea

hotărârii recurate. Și anume hotărârea instanței de fond este vădit ilelegală și

netemeinică și pentru că a fost emisă cu încălcarea flagrantă a unor principii de drept

și a unor norme de procedură, deoarece prin Hotărârea Consiliului Superior al

Magistraturii din Republica Moldova cu numărul 327/17 din 17 Mai 2016,

judecătoarea Adela Andronic a fost suspendată din funcție în baza art. 24, alin. 1, lit. a

din Legea nr. 544/1995 privind Statutul Judecătorului. Prin urmare, la toate termenele

de judecată din acest dosar (20.10.2016, 29.11.2016 și 29.12.2016), judecătoarea a

avut statutul de ”suspendat”, în accepțiunea legii 544/1995. împrejurarea că emiterea

ordinului de eliberare definitivă din funcție semnat de Președintele Republicii

Moldova a întârziat cu aproape un an după momentul suspendării, nu conduce la

încetarea suspendării și la repunerea in drepturi a judecătoarei suspendate. Ca urmare,

hotărârea atacată prin prezentul apel este nulă de drept, fiind emisă de un judecător

suspendat din funcție. Ba mai mult toate dosarele ce se aflau în examinare la

judecătoarea Adela Andronic erau transmise în cancelarie spre repartizare repetată

fapt care era anunțat de către instanță.

În conformitate cu art. 434 Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen

de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu

prevede altfel.

Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.

5

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la data de 25 ianuarie 2018,

dar date care ar confirma recepționarea acesteia de către recurent la dosar lipsesc.

Prin urmare, recursul, declarat la data de 04 mai 2018, se consideră depus în

termenul prevăzut de art. 434 Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art. 439 alin. (2) Codul de procedură civilă, după parvenirea

dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității recursului, dispune

expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii

obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii acesteia. În cazul

neprezentării referinței în termenul stabilit, admisibilitatea recursului se decide în lipsa

acesteia.

Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 05 septembrie 2018, recursul

declarat de către Șușnea Ioan, reprezentat de avocatul Jigău Radu, a fost considerat

admisibil.

În conformitate cu art. 441 și art. 442 alin. (1) Codul de procedură civilă, în cazul

în care recursul este considerat admisibil, un complet din 5 judecători examinează

fondul recursului. Judecând recursul declarat împotriva deciziei date în apel, instanța

verifică, în limitele invocate în recurs și în baza referinței depuse de către intimat,

legalitatea hotărârii atacate, fără a administra noi dovezi.

În conformitate cu art. 444 Codul de procedură civilă, recursul se examinează fără

înștiințarea participanților la proces. Completul din 5 judecători decide asupra

oportunității invitării tuturor participanților sau a reprezentanților acestora pentru a se

pronunța cu privire la problemele de legalitate invocate în cererea de recurs.

Examinând recursul declarat, în limitele invocate și pe baza materialelor din dosar,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție consideră că acesta este întemeiat și care urmează a fi admis cu casarea

deciziei instanței de apel și remiterea cauzei la rejudecare în instanța de apel, din

următoarele considerente.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) Codul de procedură civilă, instanța, după

ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze integral decizia instanței

de apel și să trimită cauza spre rejudecare în instanța de apel o singură dată dacă

eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

După cum rezultă din materialele cauzei, pe parcursul examinării pricinii s-a

constatat cu certitudine că, Turuta Eugeniu este autorul mai multor cărți din domeniul

informării despre componentele electronice semiconductoare, în special a cărților:

„Circuite integrate amplificatoare de putere în audiofrecvență”, C.E. „Presa”,

Chișinău, 1993; „Circuite integrate. Catalog de echivalențe: echivalențe CSI,

echivalente USA, echivalențe EURO, echivalențe JAPAN”, Virginia et Co., Chișinău

1997; „Integrated circuits-power audio amplifiers”, Virginia et Co., Chișinău 1994;

„SMD-codes databook. Active SMD components”, Chișinău 2007.

Șușnea Ioan a perfectat un rezumat referitor la cărțile enumerate, în care a declarat

că: „Cărțile sunt compilații produse într-o epocă și într-o zonă în care accesul la

informație era dificil, ale unor informații provenind din foile de catalog ale unor

componente electronice puse la dispoziție gratuit de producătorii acelor componente.

În concluzie, singurele elemente de originalitate în privința cărora pot fi - în principiu

6

- făcute revendicări din perspectiva drepturilor de autor sunt structura tabelului și

ordinea elementelor din tabel, dar este extrem de discutabil în ce măsură aceste

drepturi au fost încălcate, în condițiile în care lucrarea incriminată are altă structură și

un număr mult mai mic de linii ”.

Fiind investită cu judecarea cauzei, prima instanță a admis parțial cererea de

chemare în judecată depusă de către Turuta Eugeniu, motivându-și soluția prin faptul

că prin respectivele declarații, pârâtul a atentat la integritatea dreptului de autor al

reclamantului asupra cărților enunțate mai sus. În acest sens, protecția dreptului de

autor are la bază principiul originalității, potrivit căruia beneficiază de protecție doar

operele care sunt originale, în sensul că reprezintă prin sine însăși creații intelectuale

de autor.

Judecând apelul declarat de către Șușnea Ioan, instanța de apel l-a respins și a

menținut hotărârea primei instanțe.

Instanța de recurs menționează, însă, că o astfel de soluție rezultă din

nedeterminarea exactă a naturii juridice a litigiului, criteriu, care presupune prin sine

lămurirea completă și certă a situației de fapt sub toate aspectele. Mai mult că

concluziile instanței de apel sunt bazate pe o apreciere unilaterală și arbitrară a

materialului probator, fapt ce vine în contradicție cu normele de drept procedural.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție constată, că decizia instanței de apel, trebuie să corespundă tuturor normelor

de drept, să fie clară, înțeleasă de părțile implicate în proces, și să răspundă în mod

expres la toate cererile și obiecțiile formulate de apelant și intimat (Principiul nr. 6 al

Recomandării nr. R (84) 5 privind principiile de procedură civilă menite pentru

ameliorarea justiției adoptată de Comitetul Miniștrilor al Consiliului Europei la 28

februarie 1984).

Astfel, formulările din conținutul deciziei trebuie să corespundă exigențelor de

corectitudine, certitudine, deplinătate, claritate, consecutivitate, logică, elocvență,

lipsă de rezerve (necondiționalitate), oficialitate și pertinență.

În conformitate cu art. 118 alin. (3) Codul de procedură civilă, circumstanțele care

au importanță pentru soluționarea justă a cauzei sânt determinate definitiv de instanța

judecătorească pornind de la pretențiile și obiecțiile părților și ale altor participanți la

proces, precum și de la normele de drept material și procedural ce urmează a fi

aplicate.

În conformitate cu art. 130 alin. (4) Codul de procedură civilă, ca rezultat al

aprecierii probelor, instanța judecătorească este obligată să reflecte în hotărâre

motivele concluziilor sale privind admiterea unor probe și respingerea altor probe,

precum și argumentarea preferinței unor probe față de altele

Iar, în conformitate cu art. 373 alin. (1) și (2) Codul de procedură civilă, instanța de

apel verifică, în limitele cererii de apel, ale referințelor și obiecțiilor înaintate,

legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în ceea ce privește constatarea

circumstanțelor de fapt și aplicarea legii în primă instanță.

În limitele apelului, instanța de apel verifică circumstanțele și raporturile juridice

stabilite în hotărârea primei instanțe, precum și cele care nu au fost stabilite, dar care

7

au importanță pentru soluționarea cauzei, apreciază probele din dosar și cele

prezentate suplimentar în instanță de apel de către participanții la proces.

Reieșind din limitele judecării apelului consfințite în norma enunțată și din

specificul obiectului acțiunii în cauză, instanța de recurs reține că contrar acestor

prevederi, instanța de apel judecând apelul a trecut în mod superficial asupra

circumstanțelor pricinii, referindu-și la aceleași constatări reținute la adoptarea

hotărârii de prima instanță, fără a examina legalitatea și temeinicia hotărârii supusă

apelului în raport cu regulile și legislația ce guvernează litigiul în cauză.

Aici, Colegiul consideră oportun de a reitera că decizia instanței de apel a fost

adoptată arbitrar cu încălcarea de către instanța de apel a normelor de drept

procedural.

În acest context se va remarca că respingând apelul și menținând hotărârea primei

instanțe, instanța de apel a reținut selectiv unele concluzii ale primei instanțe, fără a da

o apreciere cuvenită materialului probator existent la dosar în raport cu explicațiile

pârților în proces.

Sub acest aspect se va menționa că instanța de apel nu s-a expus asupra tuturor

argumentelor lui Șușnea Ioan invocate în cererea de apel, respectiv instanța de apel

respingând cererea de apel nu și-a argumentat concluzia referitor la pretențiile care nu

au fost admise.

În aceste condiții instanța de recurs găsește drept neînțeleasă și lipsită de

certitudine și mențiunea instanței de apel precum că, pârâtul a atentat la integritatea

dreptului de autor al reclamantului asupra cărților enunțate mai sus. Or, instanța de

apel nu explicat cu suficientă putere de convingere și nici nu s-a demonstrat existența

încălcării drepturilor de autor ale acestuia.

Instanța de recurs remarcă că totodată instanța de apel la rejudecare urmează să

verifice legalitatea alegațiilor recurentului precum că hotărârea instanței de fond a fost

emisă cu încălcarea flagrantă a unor principii de drept și a unor norme de procedură,

deoarece prin Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii din Republica Moldova

cu numărul 327/17 din 17 Mai 2016, judecătoarea Adela Andronic a fost suspendată

din funcție în baza art. 24, alin. 1, lit. a din Legea nr. 544/1995 privind Statutul

Judecătorului.

Prin urmare, este cert că contrar prevederilor art. 239 și 241 alin. (5) Codul de

procedură civilă instanța de apel a judecat pricina superficial, or respingând apelul,

instanța nu a combătut nici unul din argumentele invocate în cererea de apel,

limitându-se la o motivare extrem de selectivă, omițând de a da apreciere și

argumentelor intimatului aduse în susținerea pretențiilor din cererea de apel.

Totodată, instanța de recurs ține să menționeze și faptul că instanța de apel având

obligativitatea de a verifica și să se pronunțe asupra temeiniciei pretențiilor formulate,

avea prerogativa și de a concretiza poziția intimatului, vis-a-vis de pretențiile acțiunii

înaintate de către Turuta Eugeniu, vizând, în sensul dat toate aspectele, inclusiv și

specificul litigiului supus judecării.

Astfel, instanța de recurs conchide că decizia instanței de apel nu conține nici o

apreciere ce ar determina definitiv și incontestabil certitudinea adoptării soluției la

care s-a ajuns, astfel instanța de recurs fiind în imposibilitatea de a exercita controlul

8

judiciar asupra unei asemenea soluții și să verifice temeinicia și legalitatea hotărârii

atacate cu privire la oricare dintre motivele prevăzute de lege.

În concluzie și în sensul art. 6 alin. (1) al Convenției, instanța de recurs ține să

menționeze că instanțele de judecată, trebuie, să indice cu suficientă claritate motivele

pe care-și întemeiază hotărârile, iar având în vedere caracterul determinant al

concluziilor sale să precizeze noțiunile, ce implică o apreciere a faptelor supuse

examinării.

De asemenea, noțiunea de proces echitabil impune ca instanța de judecată să nu-și

motiveze doar sumar hotărârea sa, ci să examineze efectiv problemele esențiale care-i

sunt supuse aprecierii și să nu se mulțumească de a proba pur și simplu concluziile

uneia dintre părți.

Din considerentele menționate, întru aplicarea corectă a normei de drept ce

guvernează rezolvarea prezentului litigiu și, deoarece eroarea judiciară în cauză nu

poate fi corectată de către instanța de recurs, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite

recursul, a casa decizia instanței de apel și a trimite cauza spre rejudecare în instanța

de apel sub aspectele sus-enunțate.

La rejudecarea cauzei este necesar de ținut cont de cele expuse și reexaminând

cauza, să emită o decizie legală și întemeiată, cu respectarea dreptului părților la un

proces echitabil.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) CPC, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție,

d e c i d e:

Se admite recursul declarat de Șușnea Ioan, reprezentat de avocatul Jigău Radu.

Se casează integral decizia din 25 ianuarie 2018 a Curții de Apel Chișinău, în

cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Turuta Eugeniu împotriva lui

Șușnea Ioan cu privire la constatarea încălcării drepturilor de autor și repararea

prejudiciului, cu remiterea cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, în alt

complet de judecată.

Decizia nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței, judecătorul Iulia Sîrcu

judecătorii Dumitru Visternicean

Nicolae Craiu

Dumitru Mardari

Galina Stratulat

9