2ra-1995/18 — cu privire la revocarea contractului de donație, încasarea sumei și a cheltuielilor de judecată
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- cu privire la revocarea contractului de donaţie, încasarea sumei şi a cheltuielilor de judecată
- Temei legal
- Temeiurile declarării recursului
2ra-1995/18 — cu privire la revocarea contractului de donație, încasarea sumei și a cheltuielilor de judecată (Curtea Supremă de Justiție, 2018)
Dosarul nr. 2ra-1995/18
Prima instanță: Judecătoria Chișinău sediul Ciocana ( jud. S. Suvac)
instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Minciuna, V. Sîrbu, V. Mihaila)
ÎNCHEIERE
17 octombrie 2018 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componența:
Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu
Judecătorii Dumitru Mardari
Dumitru Visternicean
examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Tudor Proca
în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a lui Tudor Proca împotriva
Valentinei Gîsca cu privire la revocarea contractului de donație, încasarea sumei și a
cheltuielilor de judecată
împotriva deciziei din 23 mai 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost
respins apelul declarat de Tudor Proca și menținută hotărârea din 14 decembrie 2017 a
Judecătoriei Chișinău sediul Ciocana, prin care a fost respinsă acțiunea
constată:
La 5 ianuarie 2017, Tudor Proca a depus cerere de chemare în judecată
împotriva Valentinei Gîsca cu privire la revocarea contractului de donație, încasarea
sumei și a cheltuielilor de judecată.
În motivarea acțiunii a invocat că în baza cererii sale din 5 decembrie 1995,
adresate Președintelui CAC „Tudor și C” SRL și a procesului-verbal nr. 9 al Adunării
generale a fondatorilor CAC „Tudor și C” SRL din 8 decembrie 1995, dânsul (pe
atunci Feodor Negada) a încheiat în scris cu Valentina Gîsca contractul de transmitere-
primire gratuită, adică de donație, din proprietatea sa în proprietatea Galinei Gîsca a
banilor în sumă totală de 85500 lei, în calitate de cotă de participare, depuși de el până
la 10 aprilie 1995 în contul fondului statutar al CAC „Tudor și C” SRL.
Ca rezultat, prin hotărârea Adunării generale a fondatorilor CAC „Tudor și C”
SRL din 8 decembrie 1995 și procesul-verbal nr. 9 au fost operate schimbările și
modificările în documentele de constituire a CAC „Tudor și C” SRL cu privire la
excluderea sa din componența fondatorilor societății, cu includerea în locul său a
Valentinei Gîsca cu o cotă subscrisă de participare la fondul statutar al societății în
mărime de 85500 lei.
1
Astfel, cele relatate atrag după sine obligațiunea CAC „Tudor și C” SRL și a
beneficiarilor (proprietarilor) acesteia, ce rezultă din prevederile art. 504 Cod civil în
redacția din 26 decembrie 1964, de a-i restitui suma de 85500 lei, depuși în contul
fondului statutar al societății anterior încheierii contractului de donație din 8 decembrie
1995.
A indicat că anterior celor relatate, prin hotărârea Adunării generale a
fondatorilor CAC „Tudor și C” SRL din 1 noiembrie 1995, proces-verbal nr. 8, s-a
hotărât operarea în statutul CAC „Tudor și C” SRL a modificărilor îndreptate spre
micșorarea fondului statutar al societății de la suma de 525000 lei până la suma de
180000 lei și, respectiv, micșorarea cotelor subscrise de participare a asociaților la
fondul statutar al societății după cum urmează: - a lui Tudor Proca (Feodor Negada) de
la suma de 367500 lei până la suma de 85500 lei, a Ludmilei Bouroș (Rudenco) de la
suma de 131250 lei până la suma de 85500 lei, a Veronicăi Botnariuc (Negada) de la
suma de 26250 lei până la suma de 9000 lei.
Aceste modificări operate în statutul CAC „Tudor și C” SRL, au fost supuse
înregistrării de stat obligatorii la 6 noiembrie 1995 de către Serviciul de Stat pentru
supravegherea asigurărilor pe lângă Ministerul Finanțelor al RM.
Astfel, începând cu 6 noiembrie 1995, CAC „Tudor și C” SRL, în conformitate
cu prevederile art. 504 Cod civil în redacția din 26 decembrie 1964, a dobândit
obligațiunea de a-i restitui suma de 282000 lei, diferența dintre suma de 367500 lei și
85500 lei, depusă anterior în contul fondului statutar al CAC „Tudor și C” SRL.
A evidențiat că Valentina Gîsca, din 29 decembrie 1995 ziua numirii sale în
funcția de director (administrator) al CAC „Tudor și C” SRL, în comun cu alte
persoane, a săvârșit și săvârșește neîntrerupt o acțiune continuă de ponegrire a lui,
îndreptată spre deposedarea ilegală de suma de 282000 lei și spre însușirea ilegală a
acestei sume împreună cu Ludmila Bouroș (Rudenco).
Acțiunile ilegale a Valentinei Gîsca atestă o ingratitudine gravă față de el,
circumstanță care în conformitate cu prevederile art. 835 Cod civil, î-i acordă dreptul
să înainteze în judecată o acțiune de revocare a donației, adică a contractului de
donație a banilor în sumă de 85500 lei din 8 decembrie 1995.
A precizat că motivul de revocare a donației i-a devenit cunoscut doar la
30 noiembrie 2016, adică la data când a devenit irevocabilă hotărârea Judecătoriei
Rîșcani mun. Chișinău din 28 septembrie 2015 și constatării faptului încheierii la
8 decembrie 1995 a contractului de donație a banilor.
Și-a întemeiat pretențiile în baza dispozițiilor art. 835 Cod civil.
A solicitat admiterea acțiunii, revocarea pentru ingratitudine a contractului de
donație a banilor în sumă de 85500 lei, depuși anterior în contul fondului statutar al
CAC „Tudor și C” SRL, încheiat între el și Valentina Gîsca la 8 decembrie 1995,
încasarea de la Valentina Gîsca în beneficiul lui a sumei de 85500 lei transmiși prin
donație la 8 decembrie 1995, precum și a cheltuielilor de judecată.
Concomitent cu depunerea cererii de chemare în judecată, Tudor Proca a
solicitat și repunerea în termenul de prescripție prevăzut de lege pentru înaintarea
acțiunii, invocând că nu era recunoscut (confirmat) faptul că la 8 decembrie 1995 a
fost încheiată tranzacția de transmitere-primire gratuită în proprietate a sumei de 85500
2
lei, circumstanță care a fost stabilită cu certitudine prin hotărârea Judecătoriei Rîșcani
mun. Chișinău din 28 septembrie 2015.
La 1 noiembrie 2017, Tudor Proca a depus cerere privind modificarea temeiului
acțiunii, solicitând repunerea în termenul de prescripție prevăzut de lege pentru
înaintarea acțiunii în judecată, admiterea acțiunii, revocarea pentru ingratitudine a
contractului din 8 decembrie 1995 de transmitere gratuită, adică de donație Galinei
Gîsca a banilor în sumă de 85500 lei, depuși în contul fondului statutar al CAC „Tudor
și C” SRL în calitate de cotă de participare, încasarea de la Valentina Gîsca în
beneficiul lui a sumei de 85500 lei transmiși prin donație la 8 decembrie 1995, precum
și a cheltuielilor de judecată.
În motivarea acesteia suplimentar a mai invocat că Valentina Gîsca nu a
înregistrat contractul de donație din 8 decembrie 1995 nici în Registrul privat cu
denumirea „Lista asociaților CAC „Tudor și C” SRL” și nici în Registrul Unic de Stat
al Asigurătorilor, fapt ce a condus la aceea că Valentina Gîsca nu a dobândit dreptul de
proprietate asupra sumei de 85500 lei.
A relata că prin sesizarea semnată de Valentina Gîsca și depusă la CPS Rîșcani
mun. Chișinău, a fost învinuit ilegal și nefondat de lipsa depunerii în realitate, la
21 septembrie 1994, 30 septembrie 1994 și 7 octombrie 1994, a unor bani în casieria
(contabilitatea) CAC „Tudor și C” SRL, precum și de faptul că dânsul a confecționat,
deține și folosește în calitate de probe pe cauze civile în instanțele de judecată
chitanțele false de la dispozițiile de încasări ale CAC „Tudor și C” SRL cu nr. 66 din
21 septembrie 1994, nr. 74 din 30 septembrie 1994 și nr. 76 din 7 octombrie 1994, prin
care se confirmă faptul primirii de către contabilitatea CAC „Tudor și C” SRL de la
acesta, pe atunci Feodor Negada, la 21 septembrie 1994, 30 septembrie 1994 și
7 octombrie 1994, în calitate de depunere a cotei subscrisă de participare în contul
fondului statutar al societății, a banilor în sumă de 100000 lei, 82800000 lei și 100000
lei, în total a banilor în sumă de 282800 lei.
Ca urmare a învinuirilor ilegale și nefondate aduse de către Valentina Gîsca și
Ludmila Bouroș în adresa lui, ilegal a fost pornită urmărirea penală.
Astfel, prin sentința Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău din 26 iunie 2008,
dânsul a fost achitat din motivul că fapta nu întrunește elementele constitutive ale
infracțiunii, cu drept de reabilitare.
A remarcat că acțiunile Valentinei Gîsca de învinuire ilegală și nefondată a lui
în săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 310 alin. (1) și 361 alin. (1) Cod penal,
denotă o ingratitudine gravă a donatarului Valentina Gîsca față de donator.
La 7 decembrie 2017, Tudor Proca a depus cerere cu privire la retragerea
cerinței de repunere în termen, prin care a solicitat încetarea examinării cerinței de
repunere în termen invocând ca motiv înaintarea din greșeală a acestei cerințe, adică în
lipsa omiterii termenului de adresare în instanța de judecată.
Prin hotărârea din 14 decembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău sediul Ciocana, a
fost respinsă acțiunea ca fiind neîntemeiată.
Prin deciziei din 23 mai 2018 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul
declarat de Tudor Proca și menținută hotărârea primei instanțe.
La 15 august 2018, Tudor Proca a declarat recurs împotriva deciziei instanței de
apel, solicitând admiterea acestuia, casarea integrală a deciziei recurate și a hotărârii
3
primei instanțe, cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care să fie admisă acțiunea
integral.
În motivarea recursului a invocat încălcarea esențială și neaplicarea de către
prima instanță și instanța de apel a normelor de drept material stabilite prin art. 132,
157 și 158 Cod civil în redacția din 26 decembrie 1964, precum și interpretarea și
aplicarea eronată a prevederilor art. 835 alin. (1) Cod civil din 6 iunie 2002, în vigoare
din 12 iunie 2003.
A obiectat că instanțele de judecată ierarhic inferioare au încălcat esențial
prevederile art. 6 paragraful 1 și art. 13 din CEDO.
A menționat că atât prima instanță, cât și instanța de apel au ignorat și nu au
aplicat în modul stabilit prevederile art. 9 alin. (1) Cod civil și art. 123 alin. (4), 130
CPC și ca urmare, nu au dat nicio apreciere probelor scrise în cauză și nici nu au
reflectat în actele judecătorești emise motivele care au condus la neaplicarea acestor
probe și a normelor de drept menționate.
Totodată, a subliniat că instanțele de judecată ierarhic inferioare nu au apreciat
în modul stabilit de lege în ansamblul și interconexiunea lor împreună cu cererea lui
din 5 decembrie 1995 adresată CAC „Tudor și C” SRL cu probele precum ar fi:
procesul-verbal nr. 9 al Adunării generale a fondatorilor CAC „Tudor și C” SRL din
8 decembrie 1995, actul privind rezultatele controlului activității financiare economică
a CAC „Tudor și C” SRL din 20 august 1996, reclamația CAC „Tudor și C” SRL nr.
248/75 din 18 februarie 1997, precum și faptul constatat prin hotărârea Judecătoriei
Rîșcani mun. Chișinău din 28 septembrie 2015.
La 26 septembrie 2018, Valentina Gîsca a depus referință la recursul declarat de
Tudor Proca, solicitând respingerea recursului ca fiind inadmisibil.
În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni
de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.
Din materialele dosarului rezultă că copia deciziei recurate a fost expediată în
adresa părților la 24 mai 2018, fapt confirmat prin scrisoarea de însoțire (f. d. 207
vol. III), fiind recepționată de către recurent la 16 iunie 2018, fapt ce se confirmă prin
ștampila aplicată pe plicul poștal, copia căruia este anexată la cererea de recurs
(f. d. 31 vol. IV).
Astfel, se constată că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a declarat
recursul la 15 august 2018 în termenul legal.
Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este
inadmisibil din considerentele ce urmează.
În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces sunt
în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea
eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.
Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se
consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau
aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la
alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care
acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care
instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a
4
fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și
libertăților fundamentale ale omului.
Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră
inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la
art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.
Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Tudor Proca nu se încadrează în
temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.
Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esențială sau
aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de
către instanța de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.
Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai
asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea
deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.
În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura
admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se
încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.
Aici, completul Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție relevă că conform jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie să fie
efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel
recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza
Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursul declarat de Tudor Proca,
asemenea aspecte nu se regăsesc.
Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul
declarat de Tudor Proca ca inadmisibil.
În conformitate cu art. art. 270, art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul
Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
dispune:
Recursul declarat de Tudor Proca se consideră inadmisibil.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului,
judecătorul Ala Cobăneanu
Judecătorii Dumitru Mardari
Dumitru Visternicean
5