2ra-1995/18 — cu privire la revocarea contractului de donație, încasarea sumei și a cheltuielilor de judecată

Dosarul nr. 2ra-1995/18

Prima instanță: Judecătoria Chișinău sediul Ciocana ( jud. S. Suvac)

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Minciuna, V. Sîrbu, V. Mihaila)

ÎNCHEIERE

17 octombrie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Dumitru Mardari

Dumitru Visternicean

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Tudor Proca

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a lui Tudor Proca împotriva

Valentinei Gîsca cu privire la revocarea contractului de donație, încasarea sumei și a

cheltuielilor de judecată

împotriva deciziei din 23 mai 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost

respins apelul declarat de Tudor Proca și menținută hotărârea din 14 decembrie 2017 a

Judecătoriei Chișinău sediul Ciocana, prin care a fost respinsă acțiunea

constată:

La 5 ianuarie 2017, Tudor Proca a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Valentinei Gîsca cu privire la revocarea contractului de donație, încasarea

sumei și a cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii a invocat că în baza cererii sale din 5 decembrie 1995,

adresate Președintelui CAC „Tudor și C” SRL și a procesului-verbal nr. 9 al Adunării

generale a fondatorilor CAC „Tudor și C” SRL din 8 decembrie 1995, dânsul (pe

atunci Feodor Negada) a încheiat în scris cu Valentina Gîsca contractul de transmitere-

primire gratuită, adică de donație, din proprietatea sa în proprietatea Galinei Gîsca a

banilor în sumă totală de 85500 lei, în calitate de cotă de participare, depuși de el până

la 10 aprilie 1995 în contul fondului statutar al CAC „Tudor și C” SRL.

Ca rezultat, prin hotărârea Adunării generale a fondatorilor CAC „Tudor și C”

SRL din 8 decembrie 1995 și procesul-verbal nr. 9 au fost operate schimbările și

modificările în documentele de constituire a CAC „Tudor și C” SRL cu privire la

excluderea sa din componența fondatorilor societății, cu includerea în locul său a

Valentinei Gîsca cu o cotă subscrisă de participare la fondul statutar al societății în

mărime de 85500 lei.

1

Astfel, cele relatate atrag după sine obligațiunea CAC „Tudor și C” SRL și a

beneficiarilor (proprietarilor) acesteia, ce rezultă din prevederile art. 504 Cod civil în

redacția din 26 decembrie 1964, de a-i restitui suma de 85500 lei, depuși în contul

fondului statutar al societății anterior încheierii contractului de donație din 8 decembrie

1995.

A indicat că anterior celor relatate, prin hotărârea Adunării generale a

fondatorilor CAC „Tudor și C” SRL din 1 noiembrie 1995, proces-verbal nr. 8, s-a

hotărât operarea în statutul CAC „Tudor și C” SRL a modificărilor îndreptate spre

micșorarea fondului statutar al societății de la suma de 525000 lei până la suma de

180000 lei și, respectiv, micșorarea cotelor subscrise de participare a asociaților la

fondul statutar al societății după cum urmează: - a lui Tudor Proca (Feodor Negada) de

la suma de 367500 lei până la suma de 85500 lei, a Ludmilei Bouroș (Rudenco) de la

suma de 131250 lei până la suma de 85500 lei, a Veronicăi Botnariuc (Negada) de la

suma de 26250 lei până la suma de 9000 lei.

Aceste modificări operate în statutul CAC „Tudor și C” SRL, au fost supuse

înregistrării de stat obligatorii la 6 noiembrie 1995 de către Serviciul de Stat pentru

supravegherea asigurărilor pe lângă Ministerul Finanțelor al RM.

Astfel, începând cu 6 noiembrie 1995, CAC „Tudor și C” SRL, în conformitate

cu prevederile art. 504 Cod civil în redacția din 26 decembrie 1964, a dobândit

obligațiunea de a-i restitui suma de 282000 lei, diferența dintre suma de 367500 lei și

85500 lei, depusă anterior în contul fondului statutar al CAC „Tudor și C” SRL.

A evidențiat că Valentina Gîsca, din 29 decembrie 1995 ziua numirii sale în

funcția de director (administrator) al CAC „Tudor și C” SRL, în comun cu alte

persoane, a săvârșit și săvârșește neîntrerupt o acțiune continuă de ponegrire a lui,

îndreptată spre deposedarea ilegală de suma de 282000 lei și spre însușirea ilegală a

acestei sume împreună cu Ludmila Bouroș (Rudenco).

Acțiunile ilegale a Valentinei Gîsca atestă o ingratitudine gravă față de el,

circumstanță care în conformitate cu prevederile art. 835 Cod civil, î-i acordă dreptul

să înainteze în judecată o acțiune de revocare a donației, adică a contractului de

donație a banilor în sumă de 85500 lei din 8 decembrie 1995.

A precizat că motivul de revocare a donației i-a devenit cunoscut doar la

30 noiembrie 2016, adică la data când a devenit irevocabilă hotărârea Judecătoriei

Rîșcani mun. Chișinău din 28 septembrie 2015 și constatării faptului încheierii la

8 decembrie 1995 a contractului de donație a banilor.

Și-a întemeiat pretențiile în baza dispozițiilor art. 835 Cod civil.

A solicitat admiterea acțiunii, revocarea pentru ingratitudine a contractului de

donație a banilor în sumă de 85500 lei, depuși anterior în contul fondului statutar al

CAC „Tudor și C” SRL, încheiat între el și Valentina Gîsca la 8 decembrie 1995,

încasarea de la Valentina Gîsca în beneficiul lui a sumei de 85500 lei transmiși prin

donație la 8 decembrie 1995, precum și a cheltuielilor de judecată.

Concomitent cu depunerea cererii de chemare în judecată, Tudor Proca a

solicitat și repunerea în termenul de prescripție prevăzut de lege pentru înaintarea

acțiunii, invocând că nu era recunoscut (confirmat) faptul că la 8 decembrie 1995 a

fost încheiată tranzacția de transmitere-primire gratuită în proprietate a sumei de 85500

2

lei, circumstanță care a fost stabilită cu certitudine prin hotărârea Judecătoriei Rîșcani

mun. Chișinău din 28 septembrie 2015.

La 1 noiembrie 2017, Tudor Proca a depus cerere privind modificarea temeiului

acțiunii, solicitând repunerea în termenul de prescripție prevăzut de lege pentru

înaintarea acțiunii în judecată, admiterea acțiunii, revocarea pentru ingratitudine a

contractului din 8 decembrie 1995 de transmitere gratuită, adică de donație Galinei

Gîsca a banilor în sumă de 85500 lei, depuși în contul fondului statutar al CAC „Tudor

și C” SRL în calitate de cotă de participare, încasarea de la Valentina Gîsca în

beneficiul lui a sumei de 85500 lei transmiși prin donație la 8 decembrie 1995, precum

și a cheltuielilor de judecată.

În motivarea acesteia suplimentar a mai invocat că Valentina Gîsca nu a

înregistrat contractul de donație din 8 decembrie 1995 nici în Registrul privat cu

denumirea „Lista asociaților CAC „Tudor și C” SRL” și nici în Registrul Unic de Stat

al Asigurătorilor, fapt ce a condus la aceea că Valentina Gîsca nu a dobândit dreptul de

proprietate asupra sumei de 85500 lei.

A relata că prin sesizarea semnată de Valentina Gîsca și depusă la CPS Rîșcani

mun. Chișinău, a fost învinuit ilegal și nefondat de lipsa depunerii în realitate, la

21 septembrie 1994, 30 septembrie 1994 și 7 octombrie 1994, a unor bani în casieria

(contabilitatea) CAC „Tudor și C” SRL, precum și de faptul că dânsul a confecționat,

deține și folosește în calitate de probe pe cauze civile în instanțele de judecată

chitanțele false de la dispozițiile de încasări ale CAC „Tudor și C” SRL cu nr. 66 din

21 septembrie 1994, nr. 74 din 30 septembrie 1994 și nr. 76 din 7 octombrie 1994, prin

care se confirmă faptul primirii de către contabilitatea CAC „Tudor și C” SRL de la

acesta, pe atunci Feodor Negada, la 21 septembrie 1994, 30 septembrie 1994 și

7 octombrie 1994, în calitate de depunere a cotei subscrisă de participare în contul

fondului statutar al societății, a banilor în sumă de 100000 lei, 82800000 lei și 100000

lei, în total a banilor în sumă de 282800 lei.

Ca urmare a învinuirilor ilegale și nefondate aduse de către Valentina Gîsca și

Ludmila Bouroș în adresa lui, ilegal a fost pornită urmărirea penală.

Astfel, prin sentința Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău din 26 iunie 2008,

dânsul a fost achitat din motivul că fapta nu întrunește elementele constitutive ale

infracțiunii, cu drept de reabilitare.

A remarcat că acțiunile Valentinei Gîsca de învinuire ilegală și nefondată a lui

în săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 310 alin. (1) și 361 alin. (1) Cod penal,

denotă o ingratitudine gravă a donatarului Valentina Gîsca față de donator.

La 7 decembrie 2017, Tudor Proca a depus cerere cu privire la retragerea

cerinței de repunere în termen, prin care a solicitat încetarea examinării cerinței de

repunere în termen invocând ca motiv înaintarea din greșeală a acestei cerințe, adică în

lipsa omiterii termenului de adresare în instanța de judecată.

Prin hotărârea din 14 decembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău sediul Ciocana, a

fost respinsă acțiunea ca fiind neîntemeiată.

Prin deciziei din 23 mai 2018 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul

declarat de Tudor Proca și menținută hotărârea primei instanțe.

La 15 august 2018, Tudor Proca a declarat recurs împotriva deciziei instanței de

apel, solicitând admiterea acestuia, casarea integrală a deciziei recurate și a hotărârii

3

primei instanțe, cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care să fie admisă acțiunea

integral.

În motivarea recursului a invocat încălcarea esențială și neaplicarea de către

prima instanță și instanța de apel a normelor de drept material stabilite prin art. 132,

157 și 158 Cod civil în redacția din 26 decembrie 1964, precum și interpretarea și

aplicarea eronată a prevederilor art. 835 alin. (1) Cod civil din 6 iunie 2002, în vigoare

din 12 iunie 2003.

A obiectat că instanțele de judecată ierarhic inferioare au încălcat esențial

prevederile art. 6 paragraful 1 și art. 13 din CEDO.

A menționat că atât prima instanță, cât și instanța de apel au ignorat și nu au

aplicat în modul stabilit prevederile art. 9 alin. (1) Cod civil și art. 123 alin. (4), 130

CPC și ca urmare, nu au dat nicio apreciere probelor scrise în cauză și nici nu au

reflectat în actele judecătorești emise motivele care au condus la neaplicarea acestor

probe și a normelor de drept menționate.

Totodată, a subliniat că instanțele de judecată ierarhic inferioare nu au apreciat

în modul stabilit de lege în ansamblul și interconexiunea lor împreună cu cererea lui

din 5 decembrie 1995 adresată CAC „Tudor și C” SRL cu probele precum ar fi:

procesul-verbal nr. 9 al Adunării generale a fondatorilor CAC „Tudor și C” SRL din

8 decembrie 1995, actul privind rezultatele controlului activității financiare economică

a CAC „Tudor și C” SRL din 20 august 1996, reclamația CAC „Tudor și C” SRL nr.

248/75 din 18 februarie 1997, precum și faptul constatat prin hotărârea Judecătoriei

Rîșcani mun. Chișinău din 28 septembrie 2015.

La 26 septembrie 2018, Valentina Gîsca a depus referință la recursul declarat de

Tudor Proca, solicitând respingerea recursului ca fiind inadmisibil.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni

de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.

Din materialele dosarului rezultă că copia deciziei recurate a fost expediată în

adresa părților la 24 mai 2018, fapt confirmat prin scrisoarea de însoțire (f. d. 207

vol. III), fiind recepționată de către recurent la 16 iunie 2018, fapt ce se confirmă prin

ștampila aplicată pe plicul poștal, copia căruia este anexată la cererea de recurs

(f. d. 31 vol. IV).

Astfel, se constată că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a declarat

recursul la 15 august 2018 în termenul legal.

Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este

inadmisibil din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces sunt

în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea

eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la

alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care

acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care

instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a

4

fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și

libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Tudor Proca nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de

către instanța de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai

asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea

deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Aici, completul Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție relevă că conform jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie să fie

efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel

recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza

Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursul declarat de Tudor Proca,

asemenea aspecte nu se regăsesc.

Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul

declarat de Tudor Proca ca inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 270, art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul declarat de Tudor Proca se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Dumitru Mardari

Dumitru Visternicean

5