2ra-2096/18 — încasarea sumei

2ra-2096/18 — încasarea sumei (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

Dosarul nr. 2ra-2096/18

Prima instanță - Judecătoria Bălți, sediul Buiucani ( N. Pasecinic )

Instanța de apel - Curtea de Apel Chișinău (I. Cimpoi, I. Secrieru, A. Danilov)

Î N C H E I E R E

17 octombrie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Dumitru Visternicean

Dumitru Mardari

examinând admisibilitatea recursurilor declarate de către Societatea pe Acțiuni

„Moldtelecom" și avocatul Cușniriova Irina în interesele lui Codrean Alexandr,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Societatea pe

Acțiuni „Moldtelecom" împotriva lui Condrean Alexandr, intervenienții accesorii

Societatea cu Răspundere Limitată „Termounivers Grup”, Societatea cu Răspundere

Limitată „Comtehgaz”, Primăria or. Durlești și Societatea cu Răspundere Limitată

„Poligazmet” cu privire la încasarea prejudiciului material,

împotriva deciziei din 08 mai 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care au fost

respinse apelurile declarate de Codrean Alexandr și Societatea pe Acțiuni

„Moldtelecom" și menținută hotărârea din 20 decembrie 2017 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Buiucani,

c o n s t a t ă :

La 19 septembrie 2016, Societatea pe Acțiuni „Moldtelecom" s-a adresat în

instanța de judecată cu cerere de chemare în judecată împotriva lui Alexandr

Codrean, intervenienți accesorii Societatea cu Răspundere Limitată „Termounivers

Grup", Societatea cu Răspundere Limitată „Comtehgaz", Primăria or. Durlești și

Societatea cu Răspundere Limitată „Poligazmet" cu privire la încasarea prejudiciului

material.

În motivarea cererii de chemare în judecată a relatat că la 17 februarie 2016, în

procesul executării lucrărilor de excavare la intersecția stradelei Codrilor, 2 cu strada

Gribova, 104/1 din or. Durlești, mun.Chișinău a fost deteriorat un cablu de

comunicații electronice de tip FO 24, care aparține Societății pe Acțiuni

„Moldtelecom".

Vinovat de deteriorarea cablului de comunicații electronice de tip FO 24 se face

Alexandr Codrean.

Reclamantul a indicat că vinovăția lui Alexandr Codrean rezultă din conținutul

actului nr.70 din 17 februarie 2016 cu privire la deteriorarea cablului de comunicații

electronice.

Pentru liniile de cablu, elementele de suport ale liniilor de comunicații

1

electronice și instalațiile de comunicații electronice se stabilește o zonă de protecție

în formă de fîșii de teren de-a lungul liniilor și instalațiilor de comunicații

electronice, a căror lățime este de 2 m de ambele părți. În zona de protecție a liniilor

de cablu, a elementelor de suport ale liniilor de comunicații electronice și a

instalațiilor de comunicații electronice, proprietarii funciari sau alte persoane pot

executa lucrări de construcție, terasament, sădire a plantațiilor multianuale ori alte

lucrări ce pot cauza daune rețelelor de comunicații electronice numai în baza unui

acord cu proprietarul liniilor de cablu, al elementelor de suport ale liniilor sau al

instalațiilor de comunicații electronice.

Confirmarea în scris trebuie să fie obținută, de asemenea, pentru executarea

lucrărilor de construcție, reparație și a altor lucrări ce se îndeplinesc în zonele de

protecție fără proiecte și la îndeplinirea cărora pot fi deteriorate rețelele de

comunicații electronice (săparea gropilor, amenajarea coborârilor temporare de pe

drumuri, deplasarea sub fire a încărcăturilor, gabaritele cărora sunt egale sau

depășesc înălțimea elementelor de suport ale liniilor aeriene de comunicații

electronice ș.a.).

Pentru determinarea locului de amplasare a construcțiilor subterane ale rețelelor

de comunicații electronice în zona de îndeplinire a lucrărilor menționate mai sus este

necesară permisiunea scrisă a organelor de control și verificare special abilitată.

Beneficiarul (constructorul) care execută lucrări în zona de protecție a rețelelor de

comunicații electronice, cu cel puțin trei zile lucrătoare până la începutul lucrărilor

(cu excepția cazurilor de forță majoră), este obligat să cheme reprezentantul

furnizorului, în jurisdicția căruia se află rețeaua de comunicații electronice, pentru

stabilirea, în baza documentației tehnice și prin puțuri de control, a poziționării

precise a cablurilor și altor construcții subterane ale rețelelor de comunicații

electronice (punctelor subterane de amplificare și regenerare, a canalizării cu

căminele de vizitare, construcțiilor metalice subterane ale prizelor de pămînt) și

determinarea adâncimii lor de pozare.

Deci legislația în vigoare nu permite executarea lucrărilor de construcție,

reparație și a altor lucrări la o adâncime mai mare de 0,3 m în lipsa certificatului de

urbanism și documentației de proiect. Pentru restabilirea funcționalității cablului de

comunicații electronice de tip FO 24, Societatea pe Acțiuni „Moldtelecom" a fost

nevoită să suporte cheltuieli materiale în sumă de 6152,43 lei.

Reclamantul a solicitat încasarea de la Alexandr Codrean în beneficiul Societății

pe Acțiuni „Moldtelecom” a sumei de 6152,43 lei cu titlu de prejudiciu material și

270 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

Prin hotărârea din 20 decembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani,

cererea de chemare în judecată a Societății pe Acțiuni „Moldtelecom” a fost admisă

parțial.

S-a încasat de la Alexandr Codrean în beneficiul Societății pe Acțiuni

„Moldtelecom" 3934,14 lei cu titlu de prejudiciu material cauzat în urma deteriorării

cablului de comunicații electronice și 270 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

În rest, acțiunea s-a respins ca fiind neîntemeiată.

Pentru a hotărî astfel, instanța a reținut că vina lui Codrean Alexandr se

confirmă prin Actul nr.70 din 17 februarie 2016 cu privire la deteriorarea cablului de

comunicații electronice, iar ca urmare a acțiunilor ilicite a lui Codrean Alexandr,

Societatea pe Acțiuni „Moldtelecom” a suportat un prejudiciu material, pentru

2

restabilirea funcționalității cablului deteriorat.

Prima instanță constatat că reclamantul pretinde recuperarea sumei de 6152,43

lei, care conform calculului include, 942,99 lei cheltuieli pentru salarizare,

contribuțiile asigurări sociale, medicale (26,5%) în sumă de 249,89 lei, 3837,66 lei

cheltuieli materiale, 96,48 lei cheltuieli de transport, TVA 20% din sumele indicate

în mărime de 1025,40 lei.

A reținut ca justificate pretențiile reclamantului privind încasarea prejudiciului

material în mărime de 3934,14 lei ceea ce include cheltuieli materiale utilizate la

restabilirea rețelei deteriorate în sumă de 3837,66 lei și cheltuieli de transport în sumă

de 96,48 lei.

Pretențiile cu privire la încasarea sumei de 942,99 lei cu titlu de cheltuielii de

salarizare, 249,89 lei cu titlu de contribuții asigurări sociale, medicale și 1025,40 lei

cu titlu de cheltuielii TVA, instanța le-a considerat neîntemeiate. Salariații Societății

pe Acțiuni „Moldtelecom” au prestat muncă pentru înlăturarea consecințelor

deteriorărilor, conform unui contract individual de muncă, iar pentru munca prestată

urmează să primească salariul la locul de bază, din care se fac diferite rețineri,

inclusiv și contribuții de asigurări sociale și medicale.

Astfel, pretențiile cu privire la recuperarea cheltuielilor de salarizare, contribuții,

TVA, nu se includ în noțiunea de prejudiciu, ci sunt reglementate de Codul muncii și

Codul fiscal.

Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, la 11 ianuarie 2018, Codrean

Alexandr a declarat apel împotriva hotărârii din 20 decembrie 2017 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Buiucani, solicitând casarea hotărârii menționate și respingerea

cererii de chemare în judecată, ca neîntemeiată.

Prin decizia din 08 mai 2018 a Curții de Apel Chișinău au fost respinse apelurile

declarate de Codrean Alexandr și Societatea pe Acțiuni „Moldtelecom" și menținută

hotărârea din 20 decembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani.

La 13 iulie 2018, Societatea pe Acțiuni „Moldtelecom" a declarat recurs

împotriva deciziei din 08 mai 2018 a Curții de Apel Chișinău și a hotărârii din 20

decembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani solicitând admiterea

recursului, casarea hotărârilor judecătorești și emiterea unei decizii noi prin care

cererea de chemare în judecată să fie admisă integral.

Ca temei de drept recurent a invocat prevederile art. 432 alin. (2) lit.c) Cod de

procedură civilă care stipulează că se consideră că normele de drept material au fost

încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța judecătorească a interpretat în

mod eronat legea.

În motivare a indicat că la examinarea cauzei în fond atât instanța de apel cât și

instanța de fond au aplicat greșit normele de drept material și anume prevederile

art.14 alin.(2), art.1416 alin.(2), art. 1398 din Codul de procedură civilă și art.103

din Codul fiscal.

Recurentul a invocat că Societatea pe Acțiuni „Moldtelecom” nu are un sreviciu

specilaizat în reparația liniilor deteriorare, iar în astfel de cazuri sunt antrenați

salariați din alte subdiviziuni ale companiei, în obligațiunile cărora nu intră reparția

liniilor de comunicații electronice și astfel, sunt remunarați suplimentar.

La 30 iulie 2018, avocatul Cușniriova Irina acționând în interesele lui Codrean

Alexandr a declarat recurs împotriva deciziei din 08 mai 2018 a Curții de Apel

Chișinău și a hotărârii din 20 decembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul

3

Buiucani solicitând admiterea recursului, casarea hotărârilor judecătorești și emiterea

unei decizii noi de respingere a cererii de chemare în judecată înaintată de Societatea

pe Acțiuni „Moldtelecom”

Ca temei de drept recurent a invocat prevederile art. 432 alin. (2), lit. a) și c) din

Cod de procedură civilă.

În motivare, a invocat că reclamantul nu a prezentat probe pertinente și

concludente precum că siguranța rețelei de comunicații electronice, în momentul

deteriorării a fost determinată în baza indicatoarelor ce informează despre traseul

rețelei de comunicație electronică, astfel de indicatori nici nu erau instalați în locul

deteriorării.

Pentru antrenarea răspunderii delictuale, este necesar ca între fapta ilicită și

prejudiciu să existe un raport cauzal, iar în cauză fapta ilicită nu se datorează carorva

acțiuni sau inacțiuni a lui Codrean Alexandr.

La determinarea vinei instanțele ierarhic inferioare eronat au determinat vina lui

Codrean Alexandr în baza actului nr.70 din 17 februarie 2016, dat fiind faptul că

acesta nu poate avea forță probantă deoarece, a fost întocmit de către reprezentantul

Societății pe Acțiuni „Moldtelecom” și în lipsa lui Codrean Alexandr.

Concluziile trase de instanțele învestite cu judecarea fondului, sunt

neîntemeiate. Codrean Alexandr nu poate fi responsabil pentru lucrările pe care nu

le-a executat, fapt demonstrata și prin încheierea Inspectoratului de Poliție Buiucani

din 29 februarie 2016, în care este indicat că ultimul nu este vinovat în deteriorarea

cablului de comunicații.

Astfel, instanțele de fond au dat o apreciere arbitrară și greșită materialelor din

dosar. În speță, nu sunt întrunite condițiile răspunderii delictuale, pretențiile

reclamantului sunt bazate pe niște cheltuieli ce nu au nici o legătură cauzală cu fapta.

Conform art.434 Cod de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni

de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Potrivit scrisorii de comunicare, instanța a expediat participanților la proces

copia deciziei motivate la 11 iunie 2017, însă la materialele dosarului lipsesc date

referitoare la recepționarea deciziei.

Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.

Cererile de recurs a fost declarate la 13 iulie 2018 și respectiv la 30 iulie 2018,

prin urmare, în termenul prevăzut de art.434 din Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art.439 alin. (2) și (3) Cod de procedură civilă, după

parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității

recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre

necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii

acesteia.

Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor

invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit în

conformitate cu alin. (2).

Examinând temeiurile recursurilor completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține următoarele.

Temeiurile de declarare a recursului sunt prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4)

Cod de procedură civilă.

În conformitate cu art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se

consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

4

prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).

Instanța de recurs reține, că examinarea chestiunii privind admisibilitatea

recursului presupune verificarea conformității temeiurilor invocate în cererea de

recurs cu temeiurile prevăzute în art. 432 din Codul de procedură civilă.

La caz, Colegiul constată că argumentele invocate în cererile de recurs nu se

încadrează în limitele stabilite de norma indicată, respectiv nu constituie temei de

casare a deciziei recurate, or, motivele recursurilor sunt similare celor invocate în

cadrul judecării pricinii, asupra căror instanța de apel s-a pronunțat.

Dezacordul recurenților cu decizia instanței de apel, relatarea situației nu

constituie un temei de casare a deciziei recurate, or, recursul exercitat conform

secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și

procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

Totodată, Colegiul reține că potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din

Capitolul XXXVIII Codul de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul

de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei

probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în

urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă

că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant

regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă.

Din recursurile declarate nu rezultă că instanța a apreciat arbitrar probele.

În acest sens CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că, dreptul de acces

la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva

Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acest este în

special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa

necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o

anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de

admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages

Prestations Services împotriva Franței, pct. 45).

Curtea a mai reiterat că, modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața

instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor

respective; trebuie ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național

și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (a se vedea Botten v.

Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-I, p. 141, § 39).

La fel, conform jurisprudenței Curții, procedurile cu privire la admisibilitatea

căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt

pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9

octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În conformitate cu art. 440 alin. (1) Cod de procedură civilă, în cazul în care se

constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3

judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra

inadmisibilității recursului.

Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu conține nici o referire cu

privire la fondul recursului.

Având în vedere cele expuse mai sus, recursurile declarate de Societatea pe

Acțiuni „Moldtelecom" și avocatul Cușniriova Irina în interesele lui Codrean

5

Alexandr, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din

Codul de procedură civilă și, drept urmare, sunt inadmisibile.

În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) din Codul de

procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Se declară inadmisibile recursurile înaintate de Societatea pe Acțiuni

„Moldtelecom" și avocatul Cușniriova Irina în interesele lui Codrean Alexandr.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii

Dumitru Visternicean

Dumitru Mardari

6