2r-772/18 — încasarea datoriei si a cheltuielilor de judecată

Dosarul nr.2r-772/18

prima instanță: Judecătoria Bălți, sediul central (judecătorul: V. Pădurari)

instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (judecătorii: A. Albu, I. Talpă, A. Toderaș)

DECIZIE

10 octombrie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componență:

Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Nicolae Craiu

Dumitru Visternicean

examinând recursul declarat de Vitalie Rudenco,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Societatea pe

Acțiuni „Cet-Nord” împotriva lui Vitalie Rudenco, Svetlana Rudenco, Ivan

Rudenco și Taisia Rudenco cu privire la încasarea datoriei și a cheltuielilor de

judecată,

împotriva încheierii din 01 august 2018 a Curții de Apel Bălți prin care a fost

restituită cererea de apel depusă de către Vitalie Rudenco, ca fiind depusă în afara

termenului legal,

constată:

La 11 iulie 2017, Societatea pe Acțiuni „Cet-Nord” (în continuare SA „Cet-

Nord”) a depus cererea de chemare în judecată împotriva lui lui Vitalie Rudenco,

Svetlana Rudenco, Ivan Rudenco și Taisia Rudenco cu privire la încasarea datoriei

și a cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea din 19 decembrie 2017 a Judecătoriei Bălți, sediul central

acțiunea a fost admisă.

La 25 iunie 2018 Vitalie Rudenco, a declarat apel nemotivat împotriva hotărârii

primei instanțe, invocând dezacordul cu hotărârea pronunțată.

Prin încheierea din 01 august 2018 a Curții de Apel Bălți, a fost restituită

cererea de apel depusă împotriva hotărârii din 19 decembrie 2017 a Judecătoriei

Bălți, ca fiind depusă în afara termenului legal.

La 03 septembrie 2018, Vitalie Rudenco, a declarat recurs împotriva încheierii

din 01 august 2018 a Curții de Apel Bălți.

În susținerea recursului a invocat dezacordul cu încheierea instanței de apel,

considerând-o neîntemeiată.

A indicat, că la 01 august 2018 prin intermediul cancelariei instanței de apel a

depus cerere de apel motivată, care din motive necunoscute nu a fost anexată la

materialele cauzei.

A susținut că în apelul motivat a solicitat repunerea în termen a apelului, care

nu a fost examinată de către instanța de apel.

1

Totodată, recurentul Vitalie Rudenco consideră că, nu a omis termenul de

declarare a apelului, or, hotărârea din 19 decembrie 2017 a Judecătoriei Bălți, sediul

central a fost recepționată în luna iunie 2018.

Recurentul Vitalie Rudenco, a solicitat admiterea cererii de recurs, casarea

încheierii recurate, emiterea unei noi hotărâri prin care să fie dispusă admiterea

cereri de repunere în termen a apelului cu restituirea cauzei spre rejudecare în

instanța de apel.

În conformitate cu art. 425 Cod de procedura civilă, termenul de declarare a

recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la data comunicării încheierii.

Materialele cauzei atestă că, încheierea instanței de apel a fost pronunțată la

01 august 2018 (f.d. 56-58), fiind expediată în adresa părților la 09 august 2018 ce

se atestă prin scrisoare de însoțire nr.18479 a Curții de Apel Bălți (f.d. 59), fiind

recepționată de către recurentul Vitalie Rudenco la 13 august 2018, conform

avizului de recepție anexat la dosar nr.DS3118077310AS (f.d. 60).

În circumstanțele relevate, recursul declarate de Vitalie Rudenco se consideră

depus în termenul prevăzut de lege.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul neîntemeiat și care

urmează a fi respins cu menținerea încheierii instanței de apel din considerentele ce

urmează.

În conformitate cu art. 427 lit. a) Cod de procedură civilă, instanța de recurs,

după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul

și să mențină încheierea.

Conform art.110 Cod de procedură civilă, termenul de procedură este

intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător), în interiorul căruia instanța

(judecătorul), participanții la proces și alte persoane legate de activitatea instanței

trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un ansamblu de

acte.

Conform art. 236 alin. (5) lit. a), b), alin. (8) Cod de procedură civilă, instanța

de judecată va întocmi hotărârea integrală dacă participanții la proces, în termen de

30 de zile de la pronunțarea dispozitivului hotărârii, solicită în mod expres acest

lucru.

Termenul de 30 de zile este un termen de decădere; participanții la proces, în

termen de 30 de zile de la pronunțarea dispozitivului hotărârii, depun cerere de apel.

Hotărârea integrală se remite participanților la proces în termen de 5 zile.

În conformitate cu art. 362 alin. (1) și (3) Cod de procedură civilă, termenul de

declarare a apelului este de 30 de zile de la data pronunțării dispozitivului hotărârii,

dacă legea nu prevede altfel.

Repunerea în termen de apel se face de către instanța de apel în cazurile și în

ordinea prevăzute de art. 116 Cod de procedură civilă.

Conform art. 116 alin. (1) și (3) Cod de procedură civilă, persoanele care, din

motive întemeiate, au omis termenul de îndeplinire a unui act de procedură pot fi

repuse în termen de către instanță. La cererea de repunere în termen se anexează

probele ce dovedesc imposibilitatea îndeplinirii actului. Totodată, trebuie efectuat

actul de procedură care nu a fost îndeplinit în termen (să fie depusă cererea, să fie

prezentate documente respective etc.).

2

Din materialele dosarului s-a stabilit că, prin hotărârea din 19 decembrie 2017

a Judecătoriei Bălți, sediul central cererea de chemare în judecată depusă de către

SA „Cet-Nord” a fost admisă integral. (f.d. 39, 46-49)

După cum se constată la caz, la 25 iunie 2017 Vitalie Rudenco, a declarat apel

nemotivat împotriva hotărârii primei instanțe, invocând dezacordul cu hotărârea

pronunțată. (f.d. 45)

Drept urmare, prin încheierea din 01 august 2018 a Curții de Apel Bălți, a fost

restituită cererea de apel depusă împotriva hotărârii din 19 decembrie 2017 a

Judecătoriei Bălți, sediul central ca fiind depusă în afara termenului legal. (f.d. 56-

58)

La adoptarea acestei soluții, instanța de apel și-a fundamentat concluziile pe

dispozițiile art. 369 alin. (1) lit. b ) Cod de procedură civilă, care statuează expres

că instanța de apel dispune restituirea cererii de apel dacă apelul a fost depus în

afara termenului legal, iar apelantul nu solicită repunerea în termen sau instanța de

apel a refuzat să efectueze repunerea în termen.

Reține Colegiul că, prin lege este instituit în mod imperativ termenul de 30 zile

pentru declararea apelului, calculat de la data pronunțării dispozitivului hotărârii.

Astfel apelul nemotivat în prezenta cauză a fost depus la 25 iunie 2018, în afara

termenului de 30 zile.

Prin prisma normei enunțate, instanța de recurs relevă că, hotărârea instanței de

fond a fost pronunțată la 19 decembrie 2017, în lipsa recurentului care a fost citat

legal dar nu s-a prezentat în ședințele de judecată.

Actele cauzei denotă că citația pentru data de 19 decembrie 2017 a fost

expediată cu aviz de recepție prin intermediul oficiului poștal în adresa lui Vitalie

Rudenco, mun. xxxxxx, str. xxxxxx, xxxxxx ap. xxxxxx.

La 04 decembrie 2017, în adresa Judecătoriei Bălți, sediul central a parvenit

avizul de recepție a citației, fiind restituită cu mențiunea ,,nereclamat” (f.d. 33)

Conform pct. 2 Regulile privind prestarea serviciilor poștale, aprobate prin

Hotărârea Guvernului nr. 1457 din 30 decembrie 2016, trimitere nereclamată –

trimitere poștală care nu a fost distribuită (predată) destinatarului din cauza

nesolicitării sau refuzului de recepționare a acesteia.

Conform pct. 82 din Regulile privind prestarea serviciilor poștale, aprobate

prin Hotărârea Guvernului nr. 1457 din 30 decembrie 2016, trimiterile poștale cu

mențiunea “Predarea în mână proprie”, “Citație” sau “Înștiințare” se înmânează

personal destinatarului. În lipsa acestuia, în cutia poștală individuală se lasă avizul

de sosire pentru primirea trimiterii în unitatea poștală. Trimiterile poștale adresate

persoanelor fizice și juridice, sediul cărora se află în afara localităților (stații

meteorologice, ferme etc.), se ridică în unitățile poștale, cu forțele și mijloacele

proprii, de către destinatari.

În acest sens, argumentele recurentului că nu a fost citat legal de către instanța

de fond, nu au suport legal.

Tot actele cauzei atestă că, la 22 decembrie 2017 Judecătoria Bălți, sediul

central, a expediat în adresa participanților la proces, copia hotărârii instanței de

fond, ceea ce se confirmă prin scrisoarea anexată la dosar. (f.d. 40)

Prin urmare, în speță, termenul de declarare a apelului și-a început curgerea la

20 decembrie 2017, ziua imediat următoare datei emiterii hotărârii contestate și a

expirat la 18 ianuarie 2018, aceasta fiind ultima zi de depunere a apelului, pe când

cererea de apel înaintată de Vitalie Rudenco împotriva hotărârii primei instanțe a

3

fost înregistrată la 25 iunie 2018 (f.d. 45) peste 5 luni 7 zile, fapt ce denotă

depunerea apelului cu încălcarea termenului de declarare.

Totodată, instanța de recurs menționează că, deși dispozitivul hotărârii primei

instanțe a fost pronunțat în lipsa lui Vitalie Rudenco, acest fapt nu influențează,

termenul legal de depunere a apelului, prevăzut de art. 362 alin. (1) Cod de

procedură civilă.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție subliniază că, Vitalie Rudenco trebuia să întreprindă toate măsurile necesare,

după cum sugerează atât jurisprudența CEDO, cât și cea națională, de a proteja

drepturile sale de acces la instanță și de a îndeplini actele de procedură în

conformitate cu prevederile legale, inclusiv și prin depunerea apelului în termenul

legal.

La fel, Colegiul reține că, în conformitate cu art. 116 alin. (1), (3) și (4) Cod de

procedură civilă, persoanele care, din motive întemeiate, au omis termenul de

îndeplinire a unui act de procedură pot fi repuse în termen de către instanță.

La cererea de repunere în termen se anexează probele ce dovedesc

imposibilitatea îndeplinirii actului. Totodată, trebuie efectuat actul de procedură care

nu a fost îndeplinit în termen (să fie depusă cererea, să fie prezentate documentele

respective etc.).

Repunerea în termen nu poate fi dispusă decât în cazul în care partea și-a

exercitat dreptul la acțiune înainte de împlinirea termenului de 30 de zile, calculat

din ziua, în care a cunoscut sau trebuia să cunoască încetarea motivelor care justifică

depășirea termenului de procedură.

Mai mult, Colegiul relevă că, Vitalie Rudenco, nu a solicitat repunerea în

termenul de declarare a apelului împotriva hotărârii din 19 decembrie 2017 a

Judecătoriei Bălți, sediul central, și nu a prezentat probe în confirmarea

imposibilității îndeplinirii actului procedural, în interiorul termenului prevăzut de

lege.

La fel, în conformitate cu art. 113 alin. (1) din Codul de procedură civilă,

dreptul de a efectua actul de procedură încetează odată cu expirarea termenului

prevăzut de lege ori stabilit de instanța judecătorească (judecător).

La acest capitol, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție consideră necesar de menționat și faptul că exercitarea

unui drept de către titularul său nu poate avea loc decât într-un anumit cadru,

prestabilit de legiuitor, cu respectarea anumitor exigențe, cărora li se subsumează și

instituirea unor termene, după a căror expirare valorificarea respectivului drept nu

mai este posibilă.

Or, prin înaintarea apelului la 25 iunie 2018, recurentul Vitalie Rudenco nu a

respectat termenul legal de declarare a apelului, care atrage decăderea apelantului

din dreptul de a exercita calea de atac apelul și în consecință, atrage restituirea

cererii de apel, ca fiind depus în afara termenului legal.

Colegiul apreciază critic argumentul invocat de către Vitalie Rudenco precum

că, la depunerea apelului motivat la 01 august 2018 a solicitat repunerea în termen a

cererii, or, la materialele cauzei apelul motivat nu se regăsește.

Mai mult, Vitalie Rudenco nu a dovedit, prin prisma prevederilor art. 118 alin.

(1) CPC, afirmațiile sale prin probe pertinente, nu a prezentat probe prin care se

confirme că apelul motivat a fost depus, și că a fost depus până la pronunțarea

încheierii contestate și nu dupa.

4

În aceste circumstanțe, Colegiul subliniază că instanța nu poate accepta o

asemenea omisiune, or, ea contravine art. 27 CPC (disponibilitatea în drepturi a

participanților la proces) și art. 6 CEDO (dreptul la un proces echitabil).

Colegiul decelează că Vitalie Rudenco avea obligația de a-si exercita drepturile

procedurale cu bună credință și în termen, obligație proclamată și în jurisprudența

CEDO cu titlu de principiu.

Prin urmare, Colegiul releva ca acțiunile lui Vitalie Rudenco nu constituie

decât о denegare a acesteia de a-si respecta obligațiile procedurale, rezultând din

prevederile art. 56 alin. (3) si art. 61 alin. (1) CPC, care obligă părțile de a se folosi

cu buna-credință de drepturile sale procedurale.

Se menționează că o asemenea soluție este compatibilă cu standardele inserate

în textul art. 6 paragraf 1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor

Omului și a Libertăților Fundamentale, încuviințarea exercitării unei căi ordinare de

atac în urma rămânerii definitive a actului jurisdicțional valabil adoptat în lipsa unor

circumstanțe fundamentale și obligatorii, ar însemna de fapt încălcarea principiului

securității raporturilor juridice și a drepturilor celorlalte părți la un proces echitabil.

În susținerea opiniei enunțate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție invocă și hotărârea Curții Europene a

Drepturilor Omului în speța Melnic contra Moldovei din 14 noiembrie 2006,

definitivă din 14 februarie 2007.

Din considerentele enunțate și având în vedere faptul ca încheierea privind

restituirea lui Vitalie Rudenco a cererii de apel, este întemeiata și adoptata cu

respectarea cadrului legal, iar argumentele invocate de către recurent nu sunt

justificative, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul declarat de către

Vitalie Rudenco și de a menține încheierea 01 august 2018 a Curții de Apel Bălți.

În conformitate cu art. 427 lit. a), art. 428 Cod de procedură civilă, Colegiul

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

decide:

Se respinge recursul declarat de către Vitalie Rudenco.

Se menține încheierea din 01 august 2018 a Curții de Apel Bălți, în cauza civilă

la cererea de chemare în judecată depusă de Societatea pe Acțiuni „Cet-Nord”

împotriva lui Vitalie Rudenco, Svetlana Rudenco, Ivan Rudenco și Taisia Rudenco

cu privire la încasarea datoriei și a cheltuielilor de judecată.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Nicolae Craiu

Dumitru Visternicean

5