3rh-86/18 — contestarea actului administrativ

3rh-86/18 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

Dosarul nr. 3rh-86/2018

prima instanță: Judecătoria Rîșcani, mun. Chișinău (jud: L. Holevițcaia)

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: M. Ciugureanu, A. Minciuna, L. Popova)

instanța de recurs: Curtea Supremă de Justiție (jud: V. Clevadî, Iu. Bejenaru, G. Stratulat)

Î N C H E I E R E

03 octombrie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Iulia Sîrcu

judecătorii Iurie Bejenaru

Galina Stratulat

examinând cererea de revizuire depusă de către Olga Ivanova,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Olga Ivanova

împotriva Direcției municipale pentru protecția drepturilor copilului, Serviciul

asistență parentală profesionistă cu privire la contestarea actului administrativ,

împotriva încheierii din 14 iunie 2017 a Curții Supreme de Justiție, prin care

au fost considerate inadmisibile recursurile declarate de Olga Ivanova și avocatul

Angela Corjan

c o n s t a t ă :

La data de 18 aprilie 2016, Olga Ivanova a depus cerere de chemare în

judecată împotriva Direcției municipale pentru protecția drepturilor copilului,

Serviciului asistență parentală profesionistă cu privire la contestarea actului

administrativ.

În motivarea acțiunii a indicat că a devenit tutore a copilului minor XXXXX,

născut la 20 iunie 2006 prin decizia nr. 52 din 22 ianuarie 2011a Preturii Rîșcani.

La data de 21 ianuarie 2014 prin decizia Direcției, copilul XXXXX a fost scos

din mediul familial al tutorelui.

Reclamanta a relatat că copilul a fost plasat inițial la Centrul de plasament

temporar Small Group Homes, ulterior, Direcția a decis de a fi plasat în serviciul

asistență parentală profesionistă, asistent parental fiind Galina Varganova.

A afirmat că, atât Direcția, cât și asistentul parental profesionist îi creează în

permanență obstacole la comunicare cu copilul minor XXXXX.

Totodată, reclamanta a comunicat că, în perioada în care minorul s-a aflat în

plasament la Centrul de plasament temporar Small Group Homes, a avut

întrevederi regulate cu copilul în baza deciziei Direcției pentru protecția drepturilor

comisia pentru protecția copilului în dificultate, iar ulterior a fost adoptată decizia

nr. 35/01 din 07 iulie 2014 cu privire la încetarea întrevederilor dintre Olga

Ivanova și copilul minor, XXXXX.

Această decizie a fost contestată în instanța de judecată și prin hotărârea

Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din 07 octombrie 2014 a fost anulată ca

neîntemeiată, instanța de judecată constatând violarea drepturilor copilului minor

1

XXXXX prevăzute de art. 3 al Convenției ONU cu privire la drepturile copilului,

hotărârea devenind irevocabilă la 13 mai 2015.

La data de 17 decembrie 2015 Comisia pentru protecția copilului aflat în

dificultate de pe lângă Direcția municipală pentru protecția drepturilor copilului

Chișinău a emis decizia nr. 32/6 prin care a dispus suspendarea temporară a

întrevederilor copilului XXXXX cu Olga Ivanova până la constatarea dinamicii

pozitive a stării de sănătate a minorului și atitudinii lui față de aceste întrevederi.

Reclamanta a menționat că prin această decizie i-a fost interzise intenționat

întrevederile cu copilul XXXXX, iar la baza adoptării deciziei nr. 32/6 a fost

constatarea Asociației obștești (CNPAC), prin care indică într-o notă informativă

precum că întrevederile sunt nocive și e mai bine ca acest copil să fie adoptat.

La 03 februarie 2016 nefiind de acord cu această decizie, reclamanta a depus

cerere prealabilă Direcției municipale pentru protecția drepturilor copilului

Chișinău și Consiliului municipal Chișinău, prin care a solicitat anularea deciziei

nr. 32/6 din 17 decembrie 2015 ca fiind ilegală. Însă, despre adoptarea deciziei

contestate nu a fost informată de Direcție, dar a aflat în luna ianuarie 2016 de la

procurorul Aliona Burlacu, care examina plângerea ei referitor la neexecutarea

hotărârii instanței de judecată din 07 octombrie 2014.

Respectiv, la 19 ianuarie 2015 reclamanta a depus cerere de eliberare a

decizia, decizia fiindu-i eliberată la 28 ianuarie 2016.

A relevat că prin acțiunile întreprinse de Direcție se constată că scopul și

interesul Direcției municipale este de a iniția o procedură de adopție pentru copilul

minor, iar întrevederile trebuie sa fie interzise ca copilul să poată uita de relația

dintre reclamantă și copil.

Reclamanta a indicat că prin decizia nr. 32/6 din 17 decembrie 2015 i-a fost

îngrădit dreptul la comunicare și întrevederi cu copilul aflat sub tutela ei, or,

dreptul copilului de a comunica cu părinții, rudele este un drept al copilului

garantat de Codul Familiei și Legea privind drepturile copilului.

A solicitat anularea deciziei nr. 32/6 din 17 decembrie 2015, prin care a fost

dispus suspendarea temporară a întrevederilor copilului minor XXXXX cu Olga

Ivanova; obligarea pârâților să nu creeze obstacole la întrevederile și comunicarea

cu copilul minor; obligarea pârâților să asigure comunicarea și întrevederile între

reclamantă și copilul minor; încasarea de la Direcția municipală pentru protecția

drepturilor copilului a prejudiciului moral în sumă de 100 000,00 de lei.

Prin hotărârea din 27 iulie 2016 a Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău a fost

respinsă cererea de chemare în judecată depusă de Olga Ivanova împotriva

Direcției municipale pentru protecția drepturilor copilului, Serviciul asistență

parentală profesionistă cu privire la contestarea actului administrativ.

La data de la 16 august 2016, Olga Ivanova a depus cerere de apel împotriva

hotărârii primei instanțe și a solicitat casarea parțială a hotărârii contestate cu

emiterea unei hotărâri noi prin care cererea de chemare în judecată să fie admisă

integral, renunțând la pretenția de încasare a prejudiciului moral.

Prin decizia din 08 februarie 2017 a Curții de Apel Chișinău a fost respins

apelul declarat de Olga Ivanova și a fost menținută hotărârea din 27 iulie 2016 a

Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău.

La data de 12 aprilie 2017, Olga Ivanova a declarat recurs împotriva deciziei

instanței de apel și a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de

2

apel și hotărârii primei instanțe cu restituirea cauzei spre rejudecare în prima

instanță.

La data de 19 aprilie 2017, Olga Ivanova, reprezentată de avocatul Angela

Corjan a depus cerere de recurs împotriva deciziei instanței de apel și a solicitat

admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe

cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care a admite acțiunea în partea anulării

actului administrativ.

Prin încheierea din 14 iunie 2017 a Curții Supreme de Justiție au fost

considerate inadmisibile recursurile declarate de Olga Ivanova și avocatul Angela

Corjan.

La data de 18 iulie 2018, Olga Ivanova a depus cerere de revizuire prin care a

solicitat revizuirea încheierii din 14 iunie 2017 a Curții Supreme de Justiție,

deciziei din 08 februarie 2017 a Curții de Apel Chișinău și hotărârii din 27 iulie

2016 a Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău.

Revizuenta Olga Ivanova și-a întemeiat cererea de revizuire în temeiul art.

449, lit. b) Cod de procedură civilă.

În motivarea cererii de revizuire a indicat că motivul înaintării prezentei cereri

de revizuire este generat de faptul că deja există o hotărâre definitivă, și anume

hotărârea din 07 octombrie 2014 a Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău prin care a

fost constată violarea drepturilor copilului minor, XXXXX, prevăzute de art. 3 al

Convenției ONU cu privire la drepturile copilului și a fost anulată decizia nr. 35/01

din 07 iulie 2014 emisă de Comisia pentru protecția copilului aflat în dificultate a

Direcției pentru protecția drepturilor copilului a sectorului Râșcani, mun. Chișinău.

În conformitate cu art. 452 alin. (11) Cod de procedură civilă, dacă

examinarea cererii de revizuire este de competența Curții Supreme de Justiție sau a

instanței de apel, ședințele se desfășoară fără înștiințarea participanților la proces.

Dacă instanța care examinează cererea de revizuire consideră necesară prezența

participanților la proces, aceasta dispune înștiințarea lor.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră cererea de revizuire depusă de

Olga Ivanova neîntemeiată și care urmează a fi respinsă ca inadmisibilă, din

următoarele motive.

În conformitate cu art. 448 alin. (2) Cod de procedură civilă, cererea de

revizuire împotriva unei hotărâri care, fiind supusă căilor de atac, a fost menținută,

modificată sau casată, emițându-se o nouă hotărâre, se soluționează de instanța

care a menținut, a modificat hotărârea sau a emis o nouă hotărâre.

Conform prevederilor art. 453 alin. (1) lit. a) Cod de procedură civilă, după ce

examinează cererea de revizuire, instanța emite o încheierea de respingere a cererii

de revizuire ca fiind inadmisibilă.

Temeiurile pentru revizuirea hotărârilor judecătorești irevocabile de către

legislator sunt specificate exhaustiv în art. 449 Cod de procedură civilă.

În conformitate cu art. 451, alin. (1) Cod de procedură civilă, cererea de

revizuire se depune în scris de persoanele menționate la art.447, indicându-se în

mod obligatoriu temeiurile consemnate la art.449 și anexându-se probele ce le

confirmă.

În conformitate cu art. 449 lit. b) Cod de procedură civilă, revizuirea se

declară în cazul în care au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale

ale cauzei care nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta

3

dovedește că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele

esențiale în timpul judecării anterioare a cauzei.

Din prevederile enunțate este important de înțeles că circumstanțele sau

faptele trebuiau să existe obiectiv până la data pronunțării hotărârii, să aibă

importanță esențială pentru justa soluționare a cauzei civile, adică să aibă putere

decisivă asupra concluziei (hotărârii) instanței de judecată, să fie descoperite după

ce hotărârea judecătorească devine irevocabilă.

Cu alte cuvinte, art. 449 lit. b) Cod de procedură civilă, vorbește despre

circumstanțe (fapte) necunoscute anterior petiționarului, dar întrucât examinarea

fondului cauzei prezumă că instanța a constatat și elucidat pe deplin toate

circumstanțele care au importanță pentru soluționarea pricinii, este evident că o

condiție esențială pentru admiterea revizuirii este că și instanței nu i-au fost și nu

au putut fi cunoscute aceste circumstanțe (fapte).

Pentru acest motiv de revizuire esențial este ca revizuentul să probeze că nu a

știut anterior pronunțării hotărârii a cărei revizuire se cere despre aceste

circumstanțe sau fapte și că nu a avut posibilitatea de a le cunoaște, în caz contrar

ele nu pot servi ca temei de revizuire.

Mai mult, revizuentul trebuie să demonstreze că a întreprins toate măsurile

pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a

pricinii. Sub acest aspect, ca o condiție esențială de redeschidere a procesului pe

acest temei este ca circumstanțele (faptele) să fi existat obiectiv până la data

pronunțării hotărârii, ele urmând a fi diferențiate de faptele noi apărute după

pronunțarea hotărârii.

Faptele noi apărute după adoptarea hotărârii pot servi temei de adresare cu o

nouă acțiune în judecată, dar nu ca temei de revizuire.

Circumstanțele sau faptele prezentate ca temei de revizuire trebuie să

influențeze esențial soluția dată inițial de instanță, în sensul că nu orice

circumstanțe sau fapte necunoscute anterior pot servi temei de revizuire, ci doar

atunci când sunt determinante pentru judecarea justă a cauzei, or aceste noi

circumstanțe conduc după sine la apariția, modificarea sau încetarea raporturilor

juridice dintre părțile în litigiu și deci sunt determinante pentru judecarea justă a

cauzei.

Or, lipsa acestui suport probatoriu, ca element obligator al temeiului prevăzut

la art. 449 lit. b) Cod de procedură civilă, decade sau lipsește revizuentul de

posibilitatea invocării unui atare temei.

Așadar, având în vedere această normă juridică de trimitere, Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide că

revizuenta nu a probat nici într-un fel prezența acestui temei de revizuire, altfel

spus, Olga Ivanova nu a făcut dovada faptului că în procesul examinării anterioare

a cauzei nu a cunoscut de cele invocate drept temei al cererii de revizuire, în cazul

în care înscrisul la care face referire revizuenta a fost prezentat la examinarea

anterioară a cauzei (f.d. 12-15, Vol. I).

Prin urmare, Colegiul constată că revizuenta nu a prezentat înscrisuri noi care

să corespundă caracteristicilor cerute de norma de drept indicată, în timp ce cele

invocate nu au putere decisivă asupra concluziei (hotărârii) instanței de judecată ori

de natură să răstoarne o situație juridică deja stabilită, în cazul în care înscrisurile

indicate de revizuent au constituit obiect al examinării.

4

Situația de fapt impune a remarca că revizuirea este o cale de atac de

retractare și nu de reformare prin intermediul căreia se poate obține anularea unei

hotărâri judecătorești irevocabile și reînnoirea judecății în cazurile expres

determinate de lege, iar retractarea neîntemeiată a hotărârii contestate poate duce la

încălcarea principiului stabilității raporturilor juridice.

De aceea, legea admite revizuirea numai în cazuri strict determinate, care sunt

prevăzute în mod limitativ în art. 449 Cod de procedură civilă.

În consecință, sub aspectul analizat, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide că argumentele invocate de

Olga Ivanova se referă la dezacordul cu soluția pronunțată, și nu atestă prin prisma

art. 449 Cod de procedură civilă careva temeiuri legale de revizuire.

Astfel, la caz se va remarca că admiterea cererii de revizuire, în asemenea

împrejurări, ar contravine principiului securității raporturilor juridice și ar constitui

o violare a art. 6 al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a

Libertăților Fundamentale.

Colegiul reiterează că, posibilitatea reinițierii procesului de judecată urmează

să fie examinată în lumina Preambulului Convenției, care declară preeminența

dreptului o parte a moștenirii comune a Statelor Contractante.

Unul din aspectele fundamentale ale preeminenței dreptului este principiul

securității raporturilor juridice, care cere, printre altele, ca atunci când instanțele

judecătorești dau o apreciere finală unei chestiuni, constatarea lor să nu mai poată

fi pusă în discuție (Brumărescu v. Romania, Roșca v. Moldova).

Securitatea raporturilor juridice presupune respectarea principiului res

judicata (ibid., § 62), adică principiul caracterului irevocabil al hotărârilor

judecătorești. Acest principiu cere ca nici o parte să nu aibă dreptul să solicite

revizuirea unei hotărâri irevocabile și obligatorii, doar cu scopul de a obține o

reexaminare și o nouă determinare a cauzei.

Revizuirea nu trebuie considerată un apel camuflat, iar simpla existență a

două opinii diferite cu privire la aceeași chestiune nu este un temei de reexaminare.

O derogare de la acest principiu este justificată doar atunci când este necesară,

datorită unor circumstanțe esențiale și convingătoare (Roșca v. Moldova, citată mai

sus, § 25, Popov nr. 2 vs. Moldova).

Din considerentele menționate și având în vedere că cererea de revizuire nu

indică careva temeiuri prevăzute la art. 449 Cod de procedură civilă, Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la

concluzia de a respinge cererea de revizuire, ca fiind inadmisibilă.

În conformitate cu art. 452, art. 453 alin. (1) lit. a) Cod de procedură civilă,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție

d i s p u n e :

Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Olga Ivanova,

împotriva încheierii din 14 iunie 2018 a Curții Supreme de Justiție, în cauza civilă,

la cererea de chemare în judecată depusă de Olga Ivanova împotriva Direcției

municipale pentru protecția drepturilor copilului, Serviciul asistență parentală

profesionistă cu privire la contestarea actului administrativ.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.

5

Președintele ședinței,

judecătorul Iulia Sîrcu

judecătorii Iurie Bejenaru

Galina Stratulat

6