2ra-1641/18 — cu privire la repararea prejudiciului moral cauzat prin acțiunile ilegale ale organelor de drept

Dosarul nr. 2ra-1641/18 Prima instanță: Judecătoria Chișinău sediul Central ( jud. V. Buhnaci ) instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: V. Clima, A. Malîi, E. Palanciuc) ÎNCHEIERE 3 octombrie 2018 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Dumitru Mardari Dumitru Visternicean examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Vladislav Condriuc, reprezentat de avocatul Ghenadie Odobescu în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a lui Vladislav Condriuc, reprezentat de avocatul Ghenadie Odobescu împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova cu privire la repararea prejudiciului moral cauzat prin acțiunile ilegale ale organelor de drept împotriva deciziei din 4 aprilie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost respinsă cererea de apel declarată de către Vladislav Condriuc, reprezentat de avocatul Ghenadie Odobescu și menținută hotărârea din 15 noiembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău sediul Central constată: La 13 iunie 2017, Vladislav Condriuc, reprezentat de avocatul Ghenadie Odobescu a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Justiției al RM cu privire la repararea prejudiciului moral cauzat prin acțiunile ilegale ale organelor de drept.

În motivarea acțiunii a invocat că conform prevederilor contractului de muncă nr. 35 din 1 iulie 2015, Iuri Condriuc (tatăl său) a fost angajat în calitate de șofer la SRL „Rusagro-Prim”, iar la 5 august 2015, exercitându-și obligațiile de serviciu în baza contractului individual de muncă vizat și aflându-se pe teritoriul SRL „Rusagro- Prim”, a fost călcat cu autocarul condus de către Igor Burlac, decedând în drum spre Spitalul raional Edineț. La 25 septembrie 2015, de către OUP al IP Edineț a fost pornită urmărirea penală în baza prevederilor art. 183 alin. (2) CP, pentru încălcarea de către persoanele responsabile a regulilor de protecție a muncii, soldată cu decesul din imprudență a 1 persoanei, calitatea de bănuit în cauza dată fiind atribuită administratorului SRL „Rusagro-Prim” - Vasile Grozdev.

La 4 noiembrie 2015, pe același caz a fost pornită urmărirea penală pentru lipsirea de viață din imprudență, în calitate de bănuit fiind recunoscut angajatul SRL „Rusagro-Prim” - Igor Burlacu. Ulterior, prin ordonanța din 31 martie 2016 a procurorului din Procuratura Edineț, bănuitul Vasile Grozdev a fost scos de sub urmărirea penală din motivul lipsei în acțiunile lui a elementelor componenței infracțiunii. A relatat că, nefiind de acord cu ordonanța enunțată, la 30 mai 2016, a depus plângere către procurorul ierarhic superior, care prin ordonanța din 14 iunie 2016 a respins plângerea, motiv pentru care la 29 iunie 2016, ordonanțele emise de către procurori au fost contestate în instanța de judecată.

Prin încheierea din 15 august 2016 a Judecătoriei Edineț, a fost respinsă contestația declarată de el, iar prin decizia din 29 septembrie 2016 a Curții de Apel Bălți încheierea primei instanțe a fost casată cu remiterea cauzei la rejudecare. După rejudecarea cauzei, prin încheierea din 4 noiembrie 2016 a Judecătoriei Edineț, menținută prin decizia din 14 decembrie 2016 a Curții de Apel Bălți, a fost respinsă ca neîntemeiată plângerea depusă de avocatul Ghenadie Odobescu în interesele lui împotriva ordonanțelor emise de către procurori. A considerat că atât organele procuraturii, cât și instanța de judecată superficial au examinat cauza cu privire la decesul unei persoane din vina angajatorului Vasile Grozdev care a fost scos de sub urmărea penală, or acesta urma să fie pedepsit potrivit vinovăției sale conform prevederilor legale.

A specificat că învinuitul Igor Burlac a fost angajat la serviciu în lipsa permisului care ar confirma dreptul acestuia de a conduce tehnica specială cu care s-a produs accidentul. A relatat că de către conducerea SRL „Rusagro-Prim” au fost falsificate actele de angajare a decedatului din care rezultă că acesta activa ilegal la întreprinderea dată. A notat că la 3 februarie 2017 a fost respins demersul său cu privire la numirea expertizei grafologice, iar procesul-verbal cu nr. ED-2015-PVA-162 nu a fost apreciat de către instanța de judecată.

Invocând prevederile din Legea nr. 186 din 10 iulie 2008 cu privire la securitatea și sănătatea în muncă, a specificat că în caz de deces al lucrătorului în urma unui accident de muncă sau a unei boli profesionale, unitatea care poartă vina pentru accidentul de muncă sau pentru boala profesională achită prejudiciul material persoanelor care au dreptul la aceasta, în modul și în mărimea stabilită de lege și în plus le plătește din contul mijloacelor proprii o indemnizație unică, luându-se ca bază salariul mediu anual al celui decedat, înmulțit la numărul anilor compleți pe care acesta nu i-a trăit până la vârsta de 62 de ani, dar nu mai puțin de 10 salarii medii anuale.

A specificat că prin decizia din 4 mai 2017 a Curții de Apel Bălți, a fost admis apelul său, a fost casată parțial hotărârea din 26 decembrie 2016 a Judecătoriei Edineț, în partea în care au fost respinse pretențiile cu privire la încasarea indemnizației unice în cazul decesului salariatului, cu pronunțarea în această parte a unei noi hotărâri, prin care a fost dispusă încasarea din contul SRL „Rusagro-Prim” în beneficiul 2 Svetlanei Condriuc și a lui Vladislav Condriuc a indemnizației unice în cazul decesului salariatului în sumă de 30000 lei, în rest, hotărârea a fost menținută. A notat că în urma decesului tatălui său i-a fost cauzat un prejudiciu moral semnificativ. Invocând prevederile art. 1422 și 1423 Cod civil, a menționat că valoarea compensației urmează a fi atribuită de către instanța de judecată astfel încât această să constituie o satisfacție echitabilă pentru prejudiciul cauzat care rezultă din practica CEDO.

Suplimentar a relatat că conform prevederilor art. 383 alin. (3) Cod civil, cheltuielile pentru asistența juridică suportate de către părți fac parte din cheltuielile de judecare a pricinii, iar art. 96 CPC prevede că instanța judecătorească obligă partea care a pierdut procesul să compenseze părții care a avut câștig de cauză cheltuielile de asistență juridică acordată de avocați în măsura în care acestea au fost reale, necesare și rezonabile. Și-a întemeiat pretențiile în baza dispozițiilor art. 15, 616, 1416 alin. (1), (2), (3), 1422 alin. (1), (2), 1423 alin. (1) Cod civil, art. 166, 167 CPC. A solicitat admiterea acțiunii, încasarea din bugetul de stat prin intermediul Ministerului Justiției al Republicii Moldova sumei de 12000 euro cu titlu de prejudiciu moral cauzat prin acțiunile ilegale ale organelor de drept, a cheltuielilor de asistență juridică în valoare de 5000 lei și a altor cheltuieli aferente examinării litigiului în cauză.

Prin hotărârea din 15 noiembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău sediul Central acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată. Prin decizia din 4 aprilie 2018 a Curții de Apel Chișinău, a fost respinsă cererea de apel declarată de Vladislav Condriuc, reprezentat de avocatul Ghenadie Odobescu și menținută hotărârea primei instanțe. La 20 iunie 2018, prin intermediul Oficiului Poștal, Vladislav Condriuc, reprezentat de avocatul Ghenadie Odobescu a declarat recurs împotriva deciziei din 4 aprilie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea integrală a deciziei recurate și a hotărârii primei instanțe, cu pronunțarea unei noi hotărârii de admitere integrală a acțiunii.

În motivarea recursului a invocat dezacordul cu decizia instanței de apel considerând-o ilegală și neîntemeiată, menționând că la emiterea acesteia instanța de apel a dat o estimare incorectă a situației de fapt. A relatat că conform contractului de muncă nr. 35 din 1 iulie 2015 Iuri Condriuc a fost angajat în calitate de șofer la SRL „Rusagro-Prim”, fiind încheiat și un acord adițional la contractul individual de muncă în care a fost menționat că în caz dacă angajatorul va fi în imposibilitate de a acorda lucru în calitate de șofer, administrația se obligă să asigure un lucru în calitate de lucrător de rând la efectuarea diferitor lucrări în încăperile depozitelor cu mențiunea salariului de funcție.

Astfel, la data de 5 august 2015, Iuri Condriuc a fost însărcinat de a efectua operațiuni de descărcare a mărfii din camioanele de model KAMAZ remorcate cu remorci în depozitul nr. 1 al SRL „Rusagro-Prim”, iar aproximativ la orele 17.40 a avut loc accidentul de muncă în urma căruia Iuri Condruc a decedat.

3 A notat că potrivit prevederilor art. 18 din Legea nr. 186 din 10 iulie 2008 cu privire la securitatea și sănătatea în muncă, care prevede că în caz de deces al lucrătorului în urma unui accident de muncă sau a unei boli profesionale, unitatea care poartă vina pentru accidentul de muncă sau pentru boala profesională repară prejudiciul material persoanelor care au dreptul la aceasta, în modul și în mărimea stabilită de lege și în plus, le plătește, din contul mijloacelor proprii, o indemnizație unică, luându-se ca bază salariul mediu anual al celui decedat, înmulțit la numărul anilor compleți pe care acesta nu i-a trăit până la vârsta de 62 de ani, dar nu mai puțin de 10 salarii medii anuale.

A specificat că conform normei materiale enunțate rezultă că Iuri Condriuc exercitându-și obligațiile de serviciu la 5 august 2015 în baza contractului individual de muncă și aflându-se pe teritoriul SRL „Rusagro-Prim” a fost călcat de roata unui autocar, decedând în drum spre Spitalul raional Edineț. A invocat că la examinarea cauzei de către instanțele de judecată nu a fost luat în considerație faptul că administratorul SRL „Rusagro-Prim” - Vasile Grozdev și alte persoane responsabile ale angajatorului au admis la serviciu învinuitul Igor Burlac care nici nu avea dreptul de a conduce tehnica specială cu care a fost accidentat decedatul Iuri Condriuc.

A mai relatat precum că administratorul SRL „Rusagro-Prim”- Vasile Grozdev și alte persoane responsabile ale întreprinderii au falsificat semnătura decedatului Iuri Condriuc din cererea de angajare, carnetul de muncă, registrele de evidență a instructajului periodic și zilnic privind tehnica securității, de unde rezultă că decedatul a lucrat la întreprindere ilegal. A indicat că nu este de acord cu poziția instanței precum că nu a fost în drept de a solicita repararea prejudiciului moral, or, fiecare persoană care pretinde că a suferit, este în drept să-și estimeze prejudiciul adus, dar numai instanța de judecată este împuternicită de lege să aprecieze cuantumul prejudiciului moral, conducându-se de noțiunea reparării rezonabile, de circumstanțele cazului concret și de personalitatea părților.

A evidențiat că prin decizia din 4 mai 2017 a Curții de Apel Bălți, SRL „Rusagro-Prim” a fost obligat să achite indemnizația unică în cazul decesului salariatului, fapt ce demonstrează că SRL „Rusagro-Prim” a fost recunoscut vinovat de decesul lui Iuri Condriuc, însă examinarea superficială a cauzei a dus la faptul că administratorul Vasile Grozdev nu a fost atras la răspundere. A specificat că este incontestabil faptul cu privire la pierderea unui părinte, indiferent de vârstă, ce constituie un prejudiciu moral semnificativ, modificând trăirile și concepțiile descendenților, mai ales în cazul probării unor relații apropiate, iar suferința cauzată prin decesul părintelui este cu atât mai puternică în contextul în care ea vine în mod neașteptat, printr-o moarte violentă, care nu a fost precedată de o problemă de sănătate sau de o suferință.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. Din materialele dosarului rezultă că copia deciziei recurate a fost expediată în adresa părților la 5 iunie 2018, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire (f. d. 175) și care a fost recepționată de către avocatul recurentului la 11 iunie 2018, 4 ceea ce se confirmă prin ștampila Oficiului Poștal aplicată pe plicul de recepție a deciziei (f.d.186). Astfel, se constată că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a declarat recursul la 20 iunie 2018 împotriva deciziei din 4 aprilie 2018 a Curții de Apel Chișinău, în termenul legal.

Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este inadmisibil din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Vladislav Condriuc, reprezentat de avocatul Ghenadie Odobescu nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC. Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanța de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate. Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC. Aici, completul Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție relevă că conform jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursul declarat de Vladislav Condriuc, reprezentat de avocatul Ghenadie Odobescu, asemenea aspecte nu se regăsesc.

Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul 5 declarat de Vladislav Condriuc, reprezentat de avocatul Ghenadie Odobescu ca inadmisibil. În conformitate cu art. art. 270, art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție dispune: Recursul declarat de Vladislav Condriuc, reprezentat de avocatul Ghenadie Odobescu se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Dumitru Mardari Dumitru Visternicean 6