2ra-1641/18 — cu privire la repararea prejudiciului moral cauzat prin acțiunile ilegale ale organelor de drept

2ra-1641/18 — cu privire la repararea prejudiciului moral cauzat prin acțiunile ilegale ale organelor de drept (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

Dosarul nr. 2ra-1641/18

Prima instanță: Judecătoria Chișinău sediul Central ( jud. V. Buhnaci )

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: V. Clima, A. Malîi, E. Palanciuc)

ÎNCHEIERE

3 octombrie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Dumitru Mardari

Dumitru Visternicean

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către

Vladislav Condriuc, reprezentat de avocatul Ghenadie Odobescu

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a lui Vladislav Condriuc,

reprezentat de avocatul Ghenadie Odobescu împotriva Ministerului Justiției al

Republicii Moldova cu privire la repararea prejudiciului moral cauzat prin acțiunile

ilegale ale organelor de drept

împotriva deciziei din 4 aprilie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost

respinsă cererea de apel declarată de către Vladislav Condriuc, reprezentat de avocatul

Ghenadie Odobescu și menținută hotărârea din 15 noiembrie 2017 a Judecătoriei

Chișinău sediul Central

constată:

La 13 iunie 2017, Vladislav Condriuc, reprezentat de avocatul Ghenadie

Odobescu a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Justiției al RM

cu privire la repararea prejudiciului moral cauzat prin acțiunile ilegale ale organelor de

drept.

În motivarea acțiunii a invocat că conform prevederilor contractului de muncă

nr. 35 din 1 iulie 2015, Iuri Condriuc (tatăl său) a fost angajat în calitate de șofer la

SRL „Rusagro-Prim”, iar la 5 august 2015, exercitându-și obligațiile de serviciu în

baza contractului individual de muncă vizat și aflându-se pe teritoriul SRL „Rusagro-

Prim”, a fost călcat cu autocarul condus de către Igor Burlac, decedând în drum spre

Spitalul raional Edineț.

La 25 septembrie 2015, de către OUP al IP Edineț a fost pornită urmărirea

penală în baza prevederilor art. 183 alin. (2) CP, pentru încălcarea de către persoanele

responsabile a regulilor de protecție a muncii, soldată cu decesul din imprudență a

1

persoanei, calitatea de bănuit în cauza dată fiind atribuită administratorului

SRL „Rusagro-Prim” - Vasile Grozdev.

La 4 noiembrie 2015, pe același caz a fost pornită urmărirea penală pentru

lipsirea de viață din imprudență, în calitate de bănuit fiind recunoscut angajatul

SRL „Rusagro-Prim” - Igor Burlacu.

Ulterior, prin ordonanța din 31 martie 2016 a procurorului din Procuratura

Edineț, bănuitul Vasile Grozdev a fost scos de sub urmărirea penală din motivul lipsei

în acțiunile lui a elementelor componenței infracțiunii.

A relatat că, nefiind de acord cu ordonanța enunțată, la 30 mai 2016, a depus

plângere către procurorul ierarhic superior, care prin ordonanța din 14 iunie 2016 a

respins plângerea, motiv pentru care la 29 iunie 2016, ordonanțele emise de către

procurori au fost contestate în instanța de judecată.

Prin încheierea din 15 august 2016 a Judecătoriei Edineț, a fost respinsă

contestația declarată de el, iar prin decizia din 29 septembrie 2016 a Curții de Apel

Bălți încheierea primei instanțe a fost casată cu remiterea cauzei la rejudecare.

După rejudecarea cauzei, prin încheierea din 4 noiembrie 2016 a

Judecătoriei Edineț, menținută prin decizia din 14 decembrie 2016 a

Curții de Apel Bălți, a fost respinsă ca neîntemeiată plângerea depusă de avocatul

Ghenadie Odobescu în interesele lui împotriva ordonanțelor emise de către procurori.

A considerat că atât organele procuraturii, cât și instanța de judecată superficial

au examinat cauza cu privire la decesul unei persoane din vina angajatorului Vasile

Grozdev care a fost scos de sub urmărea penală, or acesta urma să fie pedepsit potrivit

vinovăției sale conform prevederilor legale.

A specificat că învinuitul Igor Burlac a fost angajat la serviciu în lipsa

permisului care ar confirma dreptul acestuia de a conduce tehnica specială cu care s-a

produs accidentul.

A relatat că de către conducerea SRL „Rusagro-Prim” au fost falsificate actele

de angajare a decedatului din care rezultă că acesta activa ilegal la întreprinderea dată.

A notat că la 3 februarie 2017 a fost respins demersul său cu privire la numirea

expertizei grafologice, iar procesul-verbal cu nr. ED-2015-PVA-162 nu a fost apreciat

de către instanța de judecată.

Invocând prevederile din Legea nr. 186 din 10 iulie 2008 cu privire la

securitatea și sănătatea în muncă, a specificat că în caz de deces al lucrătorului în urma

unui accident de muncă sau a unei boli profesionale, unitatea care poartă vina pentru

accidentul de muncă sau pentru boala profesională achită prejudiciul material

persoanelor care au dreptul la aceasta, în modul și în mărimea stabilită de lege și în

plus le plătește din contul mijloacelor proprii o indemnizație unică, luându-se ca bază

salariul mediu anual al celui decedat, înmulțit la numărul anilor compleți pe care acesta

nu i-a trăit până la vârsta de 62 de ani, dar nu mai puțin de 10 salarii medii anuale.

A specificat că prin decizia din 4 mai 2017 a Curții de Apel Bălți, a fost admis

apelul său, a fost casată parțial hotărârea din 26 decembrie 2016 a Judecătoriei Edineț,

în partea în care au fost respinse pretențiile cu privire la încasarea indemnizației unice

în cazul decesului salariatului, cu pronunțarea în această parte a unei noi hotărâri, prin

care a fost dispusă încasarea din contul SRL „Rusagro-Prim” în beneficiul

2

Svetlanei Condriuc și a lui Vladislav Condriuc a indemnizației unice în cazul decesului

salariatului în sumă de 30000 lei, în rest, hotărârea a fost menținută.

A notat că în urma decesului tatălui său i-a fost cauzat un prejudiciu moral

semnificativ.

Invocând prevederile art. 1422 și 1423 Cod civil, a menționat că valoarea

compensației urmează a fi atribuită de către instanța de judecată astfel încât această să

constituie o satisfacție echitabilă pentru prejudiciul cauzat care rezultă din practica

CEDO.

Suplimentar a relatat că conform prevederilor art. 383 alin. (3) Cod civil,

cheltuielile pentru asistența juridică suportate de către părți fac parte din cheltuielile de

judecare a pricinii, iar art. 96 CPC prevede că instanța judecătorească obligă partea

care a pierdut procesul să compenseze părții care a avut câștig de cauză cheltuielile de

asistență juridică acordată de avocați în măsura în care acestea au fost reale, necesare

și rezonabile.

Și-a întemeiat pretențiile în baza dispozițiilor art. 15, 616, 1416 alin. (1), (2), (3),

1422 alin. (1), (2), 1423 alin. (1) Cod civil, art. 166, 167 CPC.

A solicitat admiterea acțiunii, încasarea din bugetul de stat prin intermediul

Ministerului Justiției al Republicii Moldova sumei de 12000 euro cu titlu de prejudiciu

moral cauzat prin acțiunile ilegale ale organelor de drept, a cheltuielilor de asistență

juridică în valoare de 5000 lei și a altor cheltuieli aferente examinării litigiului în

cauză.

Prin hotărârea din 15 noiembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău sediul Central

acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată.

Prin decizia din 4 aprilie 2018 a Curții de Apel Chișinău, a fost respinsă cererea

de apel declarată de Vladislav Condriuc, reprezentat de avocatul Ghenadie Odobescu

și menținută hotărârea primei instanțe.

La 20 iunie 2018, prin intermediul Oficiului Poștal, Vladislav Condriuc,

reprezentat de avocatul Ghenadie Odobescu a declarat recurs împotriva deciziei din

4 aprilie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care a solicitat admiterea recursului,

casarea integrală a deciziei recurate și a hotărârii primei instanțe, cu pronunțarea unei

noi hotărârii de admitere integrală a acțiunii.

În motivarea recursului a invocat dezacordul cu decizia instanței de apel

considerând-o ilegală și neîntemeiată, menționând că la emiterea acesteia instanța de

apel a dat o estimare incorectă a situației de fapt.

A relatat că conform contractului de muncă nr. 35 din 1 iulie 2015 Iuri Condriuc

a fost angajat în calitate de șofer la SRL „Rusagro-Prim”, fiind încheiat și un acord

adițional la contractul individual de muncă în care a fost menționat că în caz dacă

angajatorul va fi în imposibilitate de a acorda lucru în calitate de șofer, administrația se

obligă să asigure un lucru în calitate de lucrător de rând la efectuarea diferitor lucrări

în încăperile depozitelor cu mențiunea salariului de funcție.

Astfel, la data de 5 august 2015, Iuri Condriuc a fost însărcinat de a efectua

operațiuni de descărcare a mărfii din camioanele de model KAMAZ remorcate cu

remorci în depozitul nr. 1 al SRL „Rusagro-Prim”, iar aproximativ la orele 17.40 a

avut loc accidentul de muncă în urma căruia Iuri Condruc a decedat.

3

A notat că potrivit prevederilor art. 18 din Legea nr. 186 din 10 iulie 2008 cu

privire la securitatea și sănătatea în muncă, care prevede că în caz de deces al

lucrătorului în urma unui accident de muncă sau a unei boli profesionale, unitatea care

poartă vina pentru accidentul de muncă sau pentru boala profesională repară

prejudiciul material persoanelor care au dreptul la aceasta, în modul și în mărimea

stabilită de lege și în plus, le plătește, din contul mijloacelor proprii, o indemnizație

unică, luându-se ca bază salariul mediu anual al celui decedat, înmulțit la numărul

anilor compleți pe care acesta nu i-a trăit până la vârsta de 62 de ani, dar nu mai puțin

de 10 salarii medii anuale.

A specificat că conform normei materiale enunțate rezultă că Iuri Condriuc

exercitându-și obligațiile de serviciu la 5 august 2015 în baza contractului individual

de muncă și aflându-se pe teritoriul SRL „Rusagro-Prim” a fost călcat de roata unui

autocar, decedând în drum spre Spitalul raional Edineț.

A invocat că la examinarea cauzei de către instanțele de judecată nu a fost luat în

considerație faptul că administratorul SRL „Rusagro-Prim” - Vasile Grozdev și alte

persoane responsabile ale angajatorului au admis la serviciu învinuitul Igor Burlac care

nici nu avea dreptul de a conduce tehnica specială cu care a fost accidentat decedatul

Iuri Condriuc.

A mai relatat precum că administratorul SRL „Rusagro-Prim”- Vasile Grozdev

și alte persoane responsabile ale întreprinderii au falsificat semnătura decedatului Iuri

Condriuc din cererea de angajare, carnetul de muncă, registrele de evidență a

instructajului periodic și zilnic privind tehnica securității, de unde rezultă că decedatul

a lucrat la întreprindere ilegal.

A indicat că nu este de acord cu poziția instanței precum că nu a fost în drept de

a solicita repararea prejudiciului moral, or, fiecare persoană care pretinde că a suferit,

este în drept să-și estimeze prejudiciul adus, dar numai instanța de judecată este

împuternicită de lege să aprecieze cuantumul prejudiciului moral, conducându-se de

noțiunea reparării rezonabile, de circumstanțele cazului concret și de personalitatea

părților.

A evidențiat că prin decizia din 4 mai 2017 a Curții de Apel Bălți, SRL

„Rusagro-Prim” a fost obligat să achite indemnizația unică în cazul decesului

salariatului, fapt ce demonstrează că SRL „Rusagro-Prim” a fost recunoscut vinovat de

decesul lui Iuri Condriuc, însă examinarea superficială a cauzei a dus la faptul că

administratorul Vasile Grozdev nu a fost atras la răspundere.

A specificat că este incontestabil faptul cu privire la pierderea unui părinte,

indiferent de vârstă, ce constituie un prejudiciu moral semnificativ, modificând trăirile

și concepțiile descendenților, mai ales în cazul probării unor relații apropiate, iar

suferința cauzată prin decesul părintelui este cu atât mai puternică în contextul în care

ea vine în mod neașteptat, printr-o moarte violentă, care nu a fost precedată de o

problemă de sănătate sau de o suferință.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni

de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.

Din materialele dosarului rezultă că copia deciziei recurate a fost expediată în

adresa părților la 5 iunie 2018, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire

(f. d. 175) și care a fost recepționată de către avocatul recurentului la 11 iunie 2018,

4

ceea ce se confirmă prin ștampila Oficiului Poștal aplicată pe plicul de recepție a

deciziei (f.d.186).

Astfel, se constată că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a declarat

recursul la 20 iunie 2018 împotriva deciziei din 4 aprilie 2018 a Curții de Apel

Chișinău, în termenul legal.

Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este

inadmisibil din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces sunt

în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea

eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la

alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care

acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care

instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a

fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și

libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Vladislav Condriuc, reprezentat

de avocatul Ghenadie Odobescu nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432

alin. (2), (3) și (4) CPC.

Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de

către instanța de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai

asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea

deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Aici, completul Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție relevă că conform jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie să fie

efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel

recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza

Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursul declarat de Vladislav

Condriuc, reprezentat de avocatul Ghenadie Odobescu, asemenea aspecte nu se

regăsesc.

Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul

5

declarat de Vladislav Condriuc, reprezentat de avocatul Ghenadie Odobescu ca

inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 270, art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul declarat de Vladislav Condriuc, reprezentat de avocatul Ghenadie

Odobescu se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Dumitru Mardari

Dumitru Visternicean

6