2ra-1868/18 — impunerea obligației de a face, repararea prejudiciului, compensarea cheltuielilor de judecată

2ra-1868/18 — impunerea obligației de a face, repararea prejudiciului, compensarea cheltuielilor de judecată (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

Dosarul nr. 2ra-1868/18

Prima instanță - (Judecătoria Chișinău, sediul central) V. Puica

Instanța de apel - (Curtea de Apel Chișinău) E. Palanciuc, A. Malîi, V. Clima

ÎNCHEIERE

26 septembrie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Valeriu Doagă

judecătorii Tamara Chișca-Doneva

Dumitru Mardari

examinând admisibilitatea recursului declarat de avocatul Igor Verejeanu în

interesele lui Nicolae Codreanu și Elena Codreanu,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Ruslan Culinca și

Eugenia Culinca împotriva lui Vitalie Burmistru, Nicolae Codreanu și Elena

Codreanu cu privire la impunerea obligației de a face, repararea prejudiciului

material și moral și compensarea cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 4 aprilie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a

admis apelul declarat de Ruslan Culinca și Eugenia Culinca, s-a casat hotărârea din

3 noiembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul central și s-a emis o nouă

hotărâre prin care acțiunea s-a admis parțial,

c o n s t a t ă :

La 22 februarie 2017 Ruslan Culinca și Eugenia Culinca au depus cerere de

chemare în judecată împotriva lui Vitalie Burmistru, Nicolae Codreanu și Elena

Codreanu, solicitând obligarea pârâților de a executa, în mod solidar, lucrările de

readucere a terenului cu nr. cadastral xxxxx, situat în mun. Chișinău, comuna

Băcioi, str. Constantin Stere, 13/A, la nivelul avut anterior inițierii lucrărilor de

terasament, efectuarea lucrărilor de modificare a tubului de scurgere a apelor

pluviale, întru redirecționarea canalului de scurgere a apelor de pe acoperișul casei

într-o altă direcție, încasarea, în mod solidar, de la pârâți a sumei de 53 879,14 lei

cu titlu de prejudiciu material, ce constituie costul lucrărilor de remediere a

gardului capital, a sumei de 30 000 lei cu titlu de prejudiciu moral și compensarea

cheltuielilor de judecată.

În motivarea cererii de chemare în judecată reclamanții au indicat că sunt

coproprietari devălmași ai terenului învecinat cu cel al pârâtului Vitalie Burmistru,

proprietarii precedenți ai căruia erau pârâții Nicolae Codreanu și Elena Codreanu.

Terenurile indicate sunt delimitate printr-un gard cu lungimea de 21 m.,

prezentând o construcție capitală, formată din fundație și zidărie din blocuri, anul

1

construcției 2004-2005, cu grad de finalizare de 100%, construit în limitele

terenului acestora, din cont propriu.

Reclamanții au invocat că în anul 2016, pârâții Nicolae Codreanu și Elena

Codreanu au executat lucrări de construire, inclusiv lucrări de terasament pe trenul

cu nr. cadastral xxxxx, în scopul ridicării nivelului terenului cu o înălțime variată

de 0,20 m., până la 0,80 m. față de terenul învecinat cu numărul cadastral xxxxx,

astfel că, la moment structura de rezistență a construcției gardului capital ce

delimitează terenurile învecinate, pe segmentul ce separă gospodăriile acestora,

este nesatisfăcătoare, având defecte tehnice și anume pe fațada gardului existent

sunt prezente pete umede cu o înălțime variată de la 0,60 m., până la 1,20 m.,

prezența petelor umede caracterizând începutul procesului de deteriorare a gardului

și a materialului primar.

Consideră că aceste defecte tehnice au apărut în rezultatul executării de către

pârâții Nicolae Codreanu și Elena Codreanu a lucrărilor de terasament pe terenul

învecinat contrar normativelor în vigoare, iar factorii negativi ce caracterizează

legătura cauzală între lucrările de terasament și starea tehnică actuală a gardului

capital constau în executarea lucrărilor de terasament în scopul ridicării nivelului

terenului cu o înălțime ce variază de la 0,20 m. până la 0,80 m. față de terenul

învecinat, lipsa executării rigorilor de scurgere a apelor pluviale, fapt ce provoacă

acumularea apelor pluviale în preajma gardului existent cu ulterioară și continuă

distrugere, direcționarea incorectă a canalului de scurgere a apelor pluviale de pe

acoperișul casei de locuit cu nr. cadastral xxxxx în direcția gardului și implicit

terenului cu nr. cadastral xxxxx.

Au menționat că starea de fapt a fost stabilită prin raportul de expertiză

extrajudiciară nr. 052 din 13 februarie 2017, elaborat de către expertul judiciar

particular Anatolie Achimov, prin care s-a constatat că construcția gardului ce

delimitează terenurile enunțate prezintă pericol pentru proprietarii terenurilor, iar

costul lucrărilor de remediere a gardului capital ce delimitează terenurile constituie

53 879,14 lei, vinovați de situația dată fiind pârâții Nicolae Codreanu și Elena

Codreanu, care au și efectuat lucrările de terasament, cît și pârâtul Vtialie

Burmistru, care a devenit ulterior proprietarul terenului dat și nu a întreprins

măsuri pentru încetarea degradării gardului ce separă gospodăriile.

Reieșind din cele relatate, Ruslan Culinca și Eugenia Culinca consideră că

prejudiciul cauzat prin deteriorarea în continuu a gardului capital, într-un final

poate duce la distrugerea acestuia și alunecarea terenului învecinat cu nr. cadastral

xxxxx.

Prin hotărârea din 03 noiembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul central,

cererea de chemare în judecată depusă de Ruslan Culinca și Eugenia Culinca

împotriva lui Vitalie Burmistru, Nicolae Codreanu și Elena Codreanu s-a respins

ca neîntemeiată.

S-a încasat de la Ruslan Culinca și Eugenia Culinca, în mod solidar, în

beneficiul lui Nicolae Codreanu suma de 4 000 de lei cu titlu de cheltuieli de

judecată.

Invocând netemeinicia hotărârii instanței de fond, la 13 noiembrie 2017

Ruslan Culinca și Eugenia Culinca au declarat apel, solicitând casarea acesteia, cu

emiterea unei noi hotărâri de admitere a acțiunii.

2

Prin decizia din 4 aprilie 2018 a Curții de Apel Chișinău, s-a admis apelul

declarat de Ruslan Culinca și Eugenia Culinca.

S-a casat hotărârea din 3 noiembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul

central.

S-a emis o nouă hotărâre, prin care acțiunea înaintată de Ruslan Culinca și

Eugenia Culinca împotriva lui Vitalie Burmistru, Nicolae Codreanu și Elena

Codreanu privind impunerea obligației de a face, repararea prejudiciului material și

moral și compensarea cheltuielilor de judecată, s-a admis parțial.

S-a obligat solidar Vitalie Burmistru, Nicolae Codreanu și Elena Codreanu să

execute lucrări de readucere a terenului cu nr. cadastral xxxxx situat în mun.

Chișinău, comuna Băcioi, str. Constantin Stere, 13A, la nivelul avut anterior

lucrărilor de terasament executate, precum și să efectueze lucrări de modificare a

canalului de scurgere a apelor pluviale, prin redirecționarea canalului de scurgere a

apelor de pe acoperișul casei situate în mun. Chișinău, comuna Băcioi, str.

Constantin Stere, 13A, în altă direcție.

S-a încasat de la Nicolae Codreanu și Elena Codreanu, în mod solidar cu

Vitalie Burmistru, în beneficiul lui Ruslan Culinca și Eugenia Culinca suma de

53879,14 lei cu titlu de prejudiciu material în și cheltuielile de judecată sub forma

taxei de stat în sumă de 1616,37 de lei.

În rest pretențiile ce excedă cerințele admise, s-au respins ca neîntemeiate.

În susținerea soluției, instanța de apel a constat pârâții au realizat o faptă

ilicită prin efectuarea lucrărilor de terasament pe terenul cu nr. cadastral xxxxx,

delimitat anterior din terenul cu nr. cadastral xxxxx, conform datelor expuse în

planul geometric din 5 noiembrie 2014, situație ce a prejudiciat drepturile și

interesele reclamanților, prin deteriorarea gardului ce delimitează terenurile

acestora și încălcarea siguranței de exploatare, între acestea existând o legătură

cauzală.

La 10 iulie 2018, Nicolae Codreanu și Elena Codreanu reprezentați de

avocatul Igor Verejeanu, au declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel,

solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei din 4 aprilie 2018 a Curții de Apel

Chișinău, menținerea hotărârii din 3 noiembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău,

sediul central și compensarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea recursului, au exprimat dezacordul cu decizia instanței de apel,

invocând că este ilegală, neîntemeiată și lipsit de suport juridic. Instanța de apel a

interpretat eronat, a încălcat esențial legislația în vigoare și a dat interpretare

eronată materialului probator.

Instanța de apel la emiterea deciziei recurate, s-a bazat pe raportul de

expertiză extrajudiciar nr. 052 din 13 decembrie 2017, care este un act nul.

La fel, consideră că instanța de apel a preciat incorect probele cauzei referitor

la efectuarea terasamentului terenului cu nr. cadastral xxxxx, deoarece nu poate fi

readus la nivelul avut anterior inițierii lucrărilor de terasament din simplul motiv că

asupra terenului dat nu au avut loc niciodată schimbări. Cum a fost terenul pînă la

demararea construcției casei de locuit, așa și este până în prezent.

Nicolae Codreanu și Elena Codreanu au relatat că din 5 ianuarie 2017 nu sunt

proprietarii terenului învecinat cu terenul intimaților, astfel fiind imposibilitate să

întreprindă careva schimbări, or în caz contrar ar afecta dreptul de proprietate al lui

3

Vitalie Burmistru. Reclamanții au înaintat acțiunea la 1 martie 2017, când

proprietar al bunurilor imobile era deja Vitalie Burmistru.

Prin urmare, consideră că toate acțiunile intimaților constituie o ingerință în

drepturile de proprietate asupra bunurilor altor persoane.

Au menționat că concluzia instanței de apel referitor la încasarea sumei de 53

879,14 lei cu titlu de prejudiciu material este neîntemeiată, luând în considerare

faptul că la materialele cauzei nu s-au anexat careva acte veridice prin care s-ar

demonstra care sunt faptele ilicite ale recurenților, care au dus la crearea

prejudiciului. Precum și nu au fost prezentate probe concludente și veridice privind

prezența prejudiciului.

Totodată, consideră că suma de 53 879,14 lei este exagerată și nejustificată.

Reclamanții nu au prezentat instanței de judecată probe concludente și pertinente

privind producerea oricărui prejudiciu.

În conformitate cu art. 434 din Codul de procedură civilă, recursul se declară

în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă

legea nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi

restabilit.

Materialele dosarului atestă că copia deciziei integrale a fost expediată

participanților la proces la 10 mai 2018 (f.d. 161), însă dovada legală de

recepționare a acesteia de către recurent lipsește. Totodată, în cererea de recurs,

recurenții au indicat că au recepționat decizia integrală la 15 mai 2018.

Din aceste considerente, recursul din 10 iulie 2018, se consideră declarat în

termen.

În conformitate cu art. din 439 alin. (2) și (3) din Codul de procedură civilă,

după parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității

recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea

despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data

primirii acesteia.

Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor

invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit

în conformitate cu alin. (2).

Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține următoarele.

Temeiurile de declarare a recursului sunt prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și

(4) din Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).

Astfel, instanța de recurs reține că examinarea chestiunii privind

admisibilitatea recursului presupune verificarea conformității temeiurilor invocate

în cererea de recurs cu temeiurile prevăzute la art. 432 din Codul de procedură

civilă.

La caz, Colegiul constată că argumentele invocate în cererea de recurs nu se

încadrează în limitele stabilite de norma indicată, respectiv nu constituie temei de

casare a deciziei recurate, or, motivele recursului sunt similare celor invocate în

cadrul judecării cauzei, asupra căror instanța de apel s-a pronunțat.

4

Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel, nu constituie temei de

casare a deciziei recurate, or, recursul exercitat conform Secțiunii a II-a din

Capitolul XXXVIII Codul de procedură civilă, are caracter devolutiv numai asupra

problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea

deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

Totodată, Colegiul reține că, potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din

Capitolul XXXVIII Codul de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul

de apreciere a probelor de către instanța de fond și de apel. Forța atribuită unei

probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în

urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) din Codul de procedură civilă, instanța de recurs

poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural, și anume, dacă se

invocă că instanța judecătorească a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând

regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Codul de procedură civilă, sau

în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților

fundamentale ale omului.

Din recursul declarat nu rezultă că instanța a apreciat arbitrar probele.

În acest sens CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că, dreptul de

acces la instanța de judecată nu este absolut. Există limitări implicit admise [cauza

Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct.

230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs,

întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se

bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva

Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât

pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45).

Curtea a mai reiterat că, modul de aplicare a articolului 6 CEDO procedurilor

în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale

procedurilor respective; trebuie ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de

drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (a se vedea

Botten împotriva Norvegiei, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-I, p.

141, § 39).

La fel, conform jurisprudenței Curții, procedurile cu privire la admisibilitatea

căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de

fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (Helmers împotriva Suediei 9

octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În conformitate cu art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în cazul în

care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din

3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra

inadmisibilității recursului.

Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu conține nici o referire

cu privire la fondul recursului.

Având în vedere cele expuse, Colegiul consideră că recursul declarat de

avocatul Igor Verejeanu în interesele lui Nicolae Codreanu și Elena Codreanu nu

se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de

procedură civilă și, drept urmare, este inadmisibil.

5

În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) din Codul de

procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se declară inadmisibil recursul înaintat de avocatul Igor Verejeanu în

interesele lui Nicolae Codreanu și Elena Codreanu.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, judecătorul Valeriu Doagă

judecătorii Tamara Chișca-Doneva

Dumitru Mardari

6