2r-643/18 — încasarea datoriei ș.a.

Dosarul nr. 2r-643/18

prima instanță: Judecătoria Cahul, sediul Central (Dumitru Bosîi)

instanța de apel: Curtea de Apel Cahul (Tudor Berdilă, Ion Dănăilă, Ruslan Petrov)

ÎNCHEIERE

12 septembrie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Valeriu Doagă

judecătorii Tamara Chișca-Doneva

Svetlana Filincova

examinând recursul declarat de Viorica Diacon,

în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Viorica

Diacon împotriva Mariei Scurtu cu privire la încasarea datoriei și compensarea

cheltuielilor de judecată,

împotriva încheierii din 08 mai 2018 a Curții de Apel Cahul, prin care s-a

restituit apelul declarat de Viorica Diacon, reprezentată de avocatul Elena Stănilă,

împotriva hotărârii din 18 ianuarie 2018 a Judecătoriei Cahul, sediul Central, din

motivul că apelanta nu a înlăturat în termenul acordat neajunsurile indicate în

încheierea instanței de apel din 10 mai 2018, și nu a prezentat dovada achitării

integrale a taxei de stat la depunerea cererii de apel,

constată:

La 22 septembrie 2017, Viorica Diacon a depus cerere de chemare în

judecată împotriva Mariei Scurtu cu privire la încasarea datoriei în sumă de 3 500

de euro și compensarea cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea din 18 ianuarie 2018 a Judecătoriei Cahul, sediul Central,

(f.d.33, 37-39) acțiunea depusă de Viorica Diacon a fost respinsă.

La 26 ianuarie 2018, Viorica Diacon, reprezentată de avocatul Elena Stănilă,

a declarat apel împotriva hotărârii din 18 ianuarie 2018 a Judecătoriei Cahul,

sediul Central (f.d. 36).

Prin încheierea din 05 martie 2018 a Curții de Apel Cahul (f.d. 51-52) cererii

de apel depuse de Viorica Diacon nu i s-a dat curs, fiindu-i acordat Vioricăi

Diacon termen de 15 zile din momentul recepționării încheierii pentru prezentarea

dovezii de plată a taxei de stat în cuantum de 1 653,75 de lei și a cererii de apel

suplimentare, care să conțină motivele de fapt și de drept pe care se întemeiază

apelul.

Prin încheierea din 08 mai 2018 a Curții de Apel Cahul (f.d. 67-71) a fost

restituită cererea de apel depusă de Viorica Diacon, reprezentată de avocatul Elena

Stănilă, împotriva hotărârii din 18 ianuarie 2018 a Judecătoriei Cahul, sediul

Central, din motiv că apelanta nu a înlăturat în termen neajunsurile indicate în

1

încheierea din 05 martie 2018 a Curții de Apel Cahul.

La 07 iunie 2018, Viorica Diacon a declarat recurs împotriva încheierii din 08

mai 2018 a Curții de Apel Cahul (f.d. 81, 83).

În motivarea recursului a indicat că instanța de apel eronat a dispus restituirea

cererii de apel, or, la data petrecerii ședinței de judecată, dovada achitării taxei de

stat a fost prezentată instanței de apel. Mai mult decât atât, a explicat instanței de

apel imposibilitatea materială de a se conforma în termen indicațiilor conținute în

încheierea din 05 martie 2018 a Curții de Apel Cahul.

Recurenta solicită admiterea recursului și casarea încheierii din 08 mai 2018

a Curții de Apel Cahul, cu soluționarea prin decizie a problemei în fond.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de

Viorica Diacon împotriva încheierii din 08 mai 2018 a Curții de Apel Cahul

urmează a fi restituit, din motivele ce succed.

În conformitate cu prevederile art. 4261 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură

civilă (în redacția Legii nr. 191 din 23 septembrie 2016, în vigoare de la 28 aprilie

2017), instanța de recurs este în drept să restituie recursul împotriva încheierii dacă

cererea de recurs a fost depusă în afara termenului legal, iar recurentul nu solicită

repunerea în termen.

Colegiul consideră că, recursul declarat de Viorica Diacon împotriva

încheierii din 08 mai 2018 a Curții de Apel Cahul este depus peste termenul legal

instituit de legiuitor, or, conform prevederilor articolului 425 din Codul de

procedură civilă, termenul de declarare a recursului împotriva încheierii este de

15 zile de la comunicarea încheierii.

La caz, instanța de recurs notează că prin prisma art. 111 alin. (3) din Codul

de procedură civilă, termenul de procedură stabilit în ani, luni sau zile începe să

curgă în ziua imediat următoare datei calendaristice stabilite, datei comunicării

actului de procedură sau producerii evenimentului ori momentului care a

condiționat începutul lui.

În condițiile speței, este remarcabil că încheierea din 08 mai 2018 a Curții de

Apel Cahul (f.d. 67-71) a fost recepționată de Viorica Diacon la 22 mai 2018, fapt

confirmat prin avizul de recepție DS3909111654AS (f.d. 75). Respectiv, termenul

de 15 zile de declarare a recursului a început să curgă la 23 mai 2018 – ziua

imediat următoare datei comunicării încheierii instanței de apel, iar termenul-limită

fiind data de 06 iunie 2018, ora 24.00.

Astfel, instanța de recurs constată că, în speță, a fost omis termenul legal de

declarare a recursului, or, în condițiile expuse, recurenta cunoscând soluția

pronunțată de instanța de apel și intervalul de timp acordat pentru contestarea

acesteia, și anume până la 06 iunie 2018, ora 24.00, a predat oficiului poștal

cererea de recurs la 07 iunie 2018 (f.d. 83, 81).

Mai mult decât atât, Colegiul vădește că recurenta nu a solicitat repunerea în

termenul procedural de declarare a recursului.

În acest sens, este imperioasă și jurisprudența CtEDO, care a apreciat că

reglementarea referitoare la formalitățile și termenele ce trebuie respectate pentru

exercitarea unei căi de atac, urmărește să asigure o bună administrare a justiției și,

în particular, să respecte principiul securității raporturilor juridice și că cei

interesați trebuie să aibă posibilitatea de a se aștepta ca aceste reguli să fie aplicate.

S-a subliniat că aceste termene urmăresc mai multe scopuri importante, și anume

2

să garanteze securitatea juridică fixând un termen pentru acțiuni, să pună pe

eventualii pârâți la adăpost de plângeri introduse foarte târziu care ar fi, probabil,

mai dificil de combătut, și să împiedice nedreptățile ce s-ar putea produce dacă

tribunalele ar fi chemate să se pronunțe în legătură cu evenimente consumate cu

mult timp în urmă, plecând de la elemente de probă cărora nu li s-ar mai putea

acorda credit și care ar fi incomplete din cauza timpului scurs (cauza Brumărescu

v. României, cauza Marckx v. Belgiei).

Din considerentele menționate și având în vedere că recurenta Viorica Diacon

a depus cererea de recurs în afara termenului legal și nu a solicitat repunerea în

termenul de procedură de declarare a recursului împotriva încheierii din 08 mai

2018 a Curții de Apel Cahul, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia necesității restituirii

recursului, ca fiind tardiv, circumstanță ce împiedică examinarea recursului în

fond, or, în caz contrar s-ar aduce atingere dreptului părții adverse la un proces

echitabil consacrat de art. 6 CEDO.

În conformitate cu art. 4261 lit. a) din Codul de procedură civilă, Colegiul

civil comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Se restituie recursul declarat de Viorica Diacon, în cauza civilă intentată la

cererea de chemare în judecată depusă de Viorica Diacon împotriva Mariei Scurtu

cu privire la încasarea datoriei și compensarea cheltuielilor de judecată, împotriva

încheierii din 08 mai 2018 a Curții de Apel Cahul, prin care s-a restituit apelul

declarat de Viorica Diacon, reprezentată de avocatul Elena Stănilă, împotriva

hotărârii din 18 ianuarie 2018 a Judecătoriei Cahul, sediul Central.

Încheierea nu se supune nici unei căi de atac.

Președintele ședinței,

judecătorul Valeriu Doagă

judecătorii Tamara Chișca-Doneva

Svetlana Filincova

3