2ra-990/18 — rezolutiunea contractelor, repararea prejudiciului material, încasarea datoriei contractuale si compensarea cheltuielilor de judecata

2ra-990/18 — rezolutiunea contractelor, repararea prejudiciului material, încasarea datoriei contractuale si compensarea cheltuielilor de judecata (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

dosarul nr. 2ra-990/18

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (Constantin Roșca)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (V.Sîrbu,V.Mihaila,A.Minciuna)

DECIZIE

12 septembrie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție,

având în componența sa:

Președintele ședinței, judecător: Valeriu Doagă

judecători: Svetlana Filincova

Tamara Chișca-Doneva

Dumitru Mardari

Dumitru Visternicean

examinând recursul declarat de către Kononov Valeriu reprezentat de

avocatul Lungu Vasile,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Kononov

Valeriu împotriva Societății cu Răspundere Limitată „Nourco” în proces de

insolvabilitate, cu privire la rezoluțiunea contractelor, repararea prejudiciului

material, încasarea datoriei contractuale și compensarea cheltuielilor de

judecată,

împotriva deciziei din 17 ianuarie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin

care a fost admis apelul declarat de către Societatea cu Răspundere Limitată

„Nourco” în proces de insolvabilitate, casată parțial hotărârea din 11 august

2017 a Judecătoriei Chișinău, sediu Centru în partea rezoluționării contractelor

cu privire la investirea capitalului în construcția imobilului și încasării sumelor,

cu pronunțarea în aceste părți, a unei noi hotărâri, prin care cerințele enunțate au

fost respinse, în rest hotărârea din 11 august 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediu

Centru a fost menținută,

c o n s t a t ă :

La 28 septembrie 2012 Kononov Valeriu a depus cerere de chemare în

judecată împotriva Societății cu Răspundere Limitată „Nourco” în proces de

insolvabilitate (în continuare SRL „Nourco” în proces de insolvabilitate) cu

privire la rezoluțiunea contractelor, repararea prejudiciului material, încasarea

datoriei contractuale și compensarea cheltuielilor de judecată.

1

Pe parcursul examinării cauzei, Kononov Valeriu a depus cerere de

concretizare a cererii de chemare în judecată inițială, în motivarea cărora a

indicat că în perioada anului 2007 a încheiat cu SRL „Nourco” un șir de

contracte de investiții a mijloacelor bănești pentru construcția imobilelor (spații

locative), în blocul locativ care urma a fi construit în mun. xxxx, str. xxxx și,

anume contractele: nr. 11 din 01 noiembrie 2007, nr. 31 din 02 noiembrie 2007,

nr. 21 din 02 noiembrie 2007, nr. 36 din 05 noiembrie 2007, nr. 41 din 05

noiembrie 2007, nr. 24 din 06 noiembrie 2007, nr. 45 din 06 noiembrie 2007, nr.

52 din 06 noiembrie 2007, nr. 30 din 07 noiembrie 2007, nr 42 din 08 noiembrie

2007, nr. 48 din 08 noiembrie 2007, nr. 35 din 09 noiembrie 2007, nr. 50 din 09

noiembrie 2007, nr. 54 din 09 noiembrie 2007, nr. 43 din 12 noiembrie 2007, nr.

49 din 12 noiembrie 2007, nr. 90 din 13 noiembrie 2007, nr. 102 din 13

noiembrie 2007, nr. 60 din 15 noiembrie 2007, nr. 104 din 16 noiembrie 2007,

nr. 98 din 16 noiembrie 2007, nr. 79 din 20 noiembrie 2007, nr. 103 din 22

noiembrie 2007, achitând suma totală de 448 105 euro, fapt confirmat prin

chitanțele eliberate de pârâtă la data efectuării plăților.

Reclamantul a menționat că pe lângă suma achitată în baza contractelor de

investiții a mai acordat directorului pârâtei SRL „Nourco” în baza recipiselor

din 01 noiembrie 2007 un împrumut, în sumă totală de 335 000 euro, care

ulterior au servit la achitarea imobilelor conform contractelor de investiții nr.

1B, 2B, 3B, 04, 07, 08 încheiate de părți la 12 martie 2008, iar pârâta s-a obligat

să restituie împrumutul cu o dobândă lunară de 5 % din suma de bază, însă nu a

restituit datoria.

Kononov Valeriu a relatat că la sfârșitul anului 2008, SRL „Nourco” a

început să întâmpine dificultăți financiare, iar construcția blocurilor locative din

str. xxxx, mun. xxxx a fost stopată. Ulterior, la 26 octombrie 2010 SRL

„Nourco” a intrat în incapacitate de plată, iar prin hotărârea Curții de Apel

Economice s-a intentat procesul de insolvabilitate.

A mai precizat că, și-a înaintat creanțele în cadrul procesului de

insolvabilitate, însă creanța sa nu a fost validată, motiv pentru care a fost depusă

prezenta cerere de chemare în judecată.

Reclamantul Kononov Valeriu a solicitat inclusiv în urma concretizării

acțiunii a considera reziliate contractele cu privire la investirea capitalului în

construcția imobilului din str. xxxx, mun. xxxx și, anume: nr. 11 din

01 noiembrie 2007, nr. 31 din 02 noiembrie 2007, nr. 21 din 02 noiembrie 2007,

nr. 36 din 05 noiembrie 2007, nr. 41 din 05 noiembrie 2007, nr. 24 din

06 noiembrie 2007, nr. 45 din 06 noiembrie 2007, nr. 52 din 06 noiembrie 2007,

nr. 30 din 07 noiembrie 2007, nr. 42 din 08 noiembrie 2007, nr. 48 din

08 noiembrie 2007, nr. 35 din 09 noiembrie 2007, nr. 50 din 09 noiembrie 2007,

nr. 54 din 09 noiembrie 2007, nr. 43 din 12 noiembrie 2007, nr. 49 din

12 noiembrie 2007, nr 90 din 13 noiembrie 2007, nr. 102 din 13 noiembrie

2007, nr. 60 din 15 noiembrie 2007, nr. 104 din 16 noiembrie 2007, nr. 98 din

16 noiembrie 2007, nr. 79 din 20 noiembrie 2007, nr. 103 din 22 noiembrie

2007, încheiate între SRL „Nourco” și Kononov Valeriu; încasarea din contul

SRL „Nourco” în proces de insolvabilitate în beneficiul său a sumei de 448

2

105 euro, cu titlu de sumă achitată conform contractelor de investiții în

construcția imobilelor, a sumei de 335 000 euro, cu titlu de datorie conform

contractelor de împrumut, a sumei de 50250 euro cu titlu de dobândă pentru

împrumutul acordat, a sumei de 306 628,01 euro cu titlu de dobândă de

întârziere, precum și a sumei de 25000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată

pentru achitarea taxei de stat la depunerea acțiunii.

Prin hotărârea din 11 august 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru s-

a admis parțial acțiunea înaintată de Kononov Valeriu, fiind dispusă

rezoluționarea contractelor cu privire la investirea capitalului în construcția

imobilului din str. xxxx, mun. xxxx: nr. 11 din 01 noiembrie 2007, nr. 31 din 02

noiembrie 2007, nr. 21 din 02 noiembrie 2007, nr. 36 din 05 noiembrie 2007, nr.

41 din 05 noiembrie 2007, nr. 24 din 06 noiembrie 2007, nr. 45 din 06

noiembrie 2007, nr. 52 din 06 noiembrie 2007, nr. 30 din 07 noiembrie 2007, nr.

42 din 08 noiembrie 2007, nr. 48 din 08 noiembrie 2007, nr. 35 din 09

noiembrie 2007, nr. 50 din 09 noiembrie 2007, nr. 54 din 09 noiembrie 2007, nr.

43 din 12 noiembrie 2007, nr. 49 din 12 noiembrie 2007, nr 90 din 13 noiembrie

2007, nr. 102 din 13 noiembrie 2007, nr. 60 din 15 noiembrie 2007, nr. 104 din

16 noiembrie 2007, nr. 98 din 16 noiembrie 2007, nr. 79 din 20 noiembrie 2007,

nr. 103 din 22 noiembrie 2007, încheiate între SRL „Nourco” și Kononov

Valeriu. S-a încasat din contul SRL „Nourco” în proces de insolvabilitate în

beneficiul lui Kononov Valeriu suma de 448105 euro, convertiți în lei

moldovenești conform ratei oficiale de schimb din data executării, cu titlu de

prejudiciu material, precum și suma de 25000 lei cu titlu de cheltuieli de

judecată pentru achitarea taxei de stat la depunerea acțiunii, cu amânarea

încasării acesteia pe un termen de până la 6 (șase) luni din data adoptării de

către instanța de judecată a hotărârii. În rest, cererea de chemare în judecată

înaintată de către Kononov Valeriu împotriva SRL „Nourco” în proces de

insolvabilitate, în partea încasării datoriei contractuale, a fost respinsă ca fiind

înaintată cu omiterea termenului de prescripție extinctivă.

Prin decizia din 17 ianuarie 2018 a Curții de Apel Chișinău s-a admis

apelul declarat de către SRL „Nourco” în proces de insolvabilitate, s-a casat

parțial hotărârea din 11 august 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru în

partea rezoluționării contractelor cu privire la investirea capitalului în

construcția imobilului din str. xxxx, mun. xxxx și încasării sumelor și pe aceste

capete de cerere s-a emis o nouă hotărâre, prin care cerințele privind

rezoluționarea contractelor cu privire la investirea capitalului în construcția

imobilului din str. xxxx, mun. xxxx încheiate între SRL „Nourco” și Kononov

Valeriu și încasarea din contul SRL „Nourco” în proces de insolvabilitate în

beneficiul lui Kononov Valeriu a sumei de 448105 euro, cu titlu de prejudiciu

material, precum și a sumei de 25000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată s-au

respins ca nefondate. În rest, hotărârea instanței de fond, s-a menținut, fără

modificări.

Nefiind de acord cu decizia instanței de apel, la 27 martie 2018 Kononov

Valeriu reprezentat de avocatul Lungu Vasile a contestat-o cu recurs, solicitând

admiterea recursului, casarea integrală a deciziei din 17 ianuarie 2018 a Curții

3

de Apel Chișinău cu menținerea hotărârii din 11 august 2017 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Centru și încasarea din contul intimatei SRL „Nourco” în

proces de insolvabilitate în beneficiul recurentului a cheltuielilor de judecată cu

titlu de taxă de stat achitată la depunerea recursului în sumă de 12505 lei.

În susținerea recursului s-a indicat că, la examinarea cauzei instanța de apel

a interpretat eronat normele de drept material, nefiind constatate și elucidate pe

deplin circumstanțele care au importanță pentru soluționarea cauzei.

La fel s-a mai indicat că, la caz, decizia instanței de apel este ilegală și

neîntemeiată și care urmează a fi casată, pe motiv că nu a fost aplicată legea

care trebuia să fie aplicată și s-a interpretat în mod eronat legea.

În acest sens, s-a invocat că, instanța de apel nu a reținut faptul că, în

perioada anului 2007 a încheiat cu SRL „Nourco” un șir de contracte de

investiții a mijloacelor bănești pentru construcția imobilelor (spații locative), în

blocul locativ care urma a fi construit în mun. xxxx, str. xxxx și, anume

contractele: nr. 11 din 01 noiembrie 2007, nr. 31 din 02 noiembrie 2007, nr. 21

din 02 noiembrie 2007, nr. 36 din 05 noiembrie 2007, nr. 41 din 05 noiembrie

2007, nr. 24 din 06 noiembrie 2007, nr. 45 din 06 noiembrie 2007, nr. 52 din 06

noiembrie 2007, nr. 30 din 07 noiembrie 2007, nr 42 din 08 noiembrie 2007, nr.

48 din 08 noiembrie 2007, nr. 35 din 09 noiembrie 2007, nr. 50 din 09

noiembrie 2007, nr. 54 din 09 noiembrie 2007, nr. 43 din 12 noiembrie 2007, nr.

49 din 12 noiembrie 2007, nr. 90 din 13 noiembrie 2007, nr. 102 din 13

noiembrie 2007, nr. 60 din 15 noiembrie 2007, nr. 104 din 16 noiembrie 2007,

nr. 98 din 16 noiembrie 2007, nr. 79 din 20 noiembrie 2007, nr. 103 din 22

noiembrie 2007, achitând în acest sens suma totală de 448 105 euro, fapt

confirmat prin chitanțele eliberate de pârâtă la data efectuării plăților.

Astfel, a indicat reprezentantul recurentului că investitorul – Kononov

Valeriu și-a executat pe deplin și cu diligență obligațiunile sale contractuale,

achitând suma de 448 105 euro, ce reprezintă costul apartamentelor, însă

intimata SRL „Nourco” în proces de insolvabilitate nu a asigurat recepția finală

a imobilului în termenul stabilit de ambele părți și nu i-a transmis recurentului

apartamentele contractate.

La fel, a susținut că nu pot fi reținute argumentele apelantei – intimate

SRL „Nourco” în proces de insolvabilitate, preluate de către instanța de apel

precum că chitanțele și dispozițiile de încasare prezentate de către reclamant nu

sunt însoțite de către bonuri fiscale (bon de casă), or, faptul lipsei bonurilor

fiscale ca anexă la dispozițiile de încasare nu poate fi imputat acestuia din urmă

în situația în care dispozițiile de încasare prezentate în original în prima instanță

au fost cercetate în cadrul dezbaterilor judiciare, motiv pentru care instanța de

fond corect a concluzionat că acestea sunt înscrisuri confirmative a efectuării

achitării de către reclamant în favoarea SRL „Nourco” a sumei totale de

448 105 euro, cu atât mai mult pe ele fiind aplicată ștampila SRL „Nourco”.

În rezultat, instanța de apel s-a eschivat de la exercitarea obligației impusă

prin lege, de înfăptuire a actului de justiție, a examinat superficial

circumstanțele cauzei, nu a intrat în esența litigiului și nu a apreciat toate

circumstanțele și probele existente ale cauzei, pronunțând o hotărâre

4

neîntemeiată de respingere a acțiunii, astfel fiindu-i încălcat în mod direct

dreptul la judecarea în mod echitabil a cauzei, pe când instanța de fond a

examinat cauza sub toate aspectele, stabilind cu certitudine raportul juridic

litigios, circumstanțele de fapt, caracteristice raportului juridic litigios, legea

materială ce guvernează raportul juridic (vol.II,f.d.2-4).

La 02 mai 2018 în adresa intimatei a fost expediată copia recursului

declarat de Kononov Valeriu reprezentat de avocatul Lungu Vasile cu

înștiințarea despre necesitatea depunerii a referinței (vol.II,f.d.7), iar la 04 iunie

2018 locțiitorul administratorului insolvabilității SRL „Nourco” în proces de

insolvabilitate – Vera Popaz a depus referință, solcitând respingerea recursului

ca fiind inadmisibil (vol.II,f.d.9-14).

În conformitate cu art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei

integrale, dacă legea nu prevede altfel.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme

de Justiție consideră că, recursul este declarat în termen, având în vedere faptul

că, decizia recurată a fost pronunțată la 17 ianuarie 2018 (f.d.234) și

recepționată de către reprezentantul recurentului Kononov Valeriu – avocatul

Lungu Vasile la 07 februarie 2018 (f.d.240), iar recursul a fost declarat la 27

martie 2018 (vol.II,f.d.2).

Prin încheierea din 06 iunie 2018 a Curții Supreme de Justiție, recursul

declarat de către Kononov Valeriu reprezentat de avocatul Lungu Vasile a fost

considerat admisibil și fără a prejudicia fondul a fost dispusă judecarea acestuia

de către completul din 5 judecători (vol.II,f.d.16).

În conformitate cu art. 441 Codul de procedură civilă, în cazul în care

recursul este considerat admisibil, un complet din 5 judecători examinează

fondul recursului.

În conformitate cu art. 442 alin. (1) Cod de procedură civilă, judecând

recursul declarat împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în limitele

invocate în recurs și în baza referinței depuse de către intimat, legalitatea

hotărîrii atacate, fără a administra noi dovezi.

În conformitate cu art. 444 Cod de procedură civilă, recursul se

examinează fără înștiințarea participanților la proces. Completul din 5 judecători

decide asupra oportunității invitării tuturor participanților sau a reprezentanților

acestora pentru a se pronunța cu privire la problemele de legalitate invocate în

cererea de recurs.

Studiind materialele dosarului în raport cu argumentele invocate în recurs,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme

de Justiție consideră necesar de a admite recursul din alte motive decât cele

invocate în cererea de recurs, de a casa decizia din 17 ianuarie 2018 a Curții de

Apel Chișinău cu remiterea cauzei la rejudecare în instanța de apel.

În favoarea concluziei enunțate se invocă următoarele argumente.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) Cod de procedură civilă, instanța,

după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze integral

decizia instanței de apel și să trimită cauza spre rejudecare în instanța de apel o

5

singură dată dacă eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de

recurs.

După cum denotă actele cauzei, reclamantul – recurent Kononov Valeriu,

în calitate de investitor a încheiat cu SRL „Nourco” în calitate de întreprindere –

contractele cu privire la investirea capitalului în construcția imobilului din str.

xxxx, mun. xxxx: nr. 11 din 01 noiembrie 2007, nr. 31 din 02 noiembrie 2007,

nr. 21 din 02 noiembrie 2007, nr. 36 din 05 noiembrie 2007, nr. 41 din 05

noiembrie 2007, nr. 24 din 06 noiembrie 2007, nr. 45 din 06 noiembrie 2007, nr.

52 din 06 noiembrie 2007, nr. 30 din 07 noiembrie 2007, nr. 42 din 08

noiembrie 2007, nr. 48 din 08 noiembrie 2007, nr. 35 din 09 noiembrie 2007, nr.

50 din 09 noiembrie 2007, nr. 54 din 09 noiembrie 2007, nr. 43 din 12

noiembrie 2007, nr. 49 din 12 noiembrie 2007, nr. 90 din 13 noiembrie 2007, nr.

102 din 13 noiembrie 2007, nr. 60 din 15 noiembrie 2007, nr. 104 din 16

noiembrie 2007, nr. 98 din 16 noiembrie 2007, nr. 79 din 20 noiembrie 2007, nr.

103 din 22 noiembrie 2007, conform cărora compania s-a obligat să

construiască imobilul amplasat în mun. xxxx, str. xxxx, având ca obiecte

speciale apartamentele: nr. 11, cu suprafața totală de 39,95 m2, etajul 2 al

blocului locativ; nr. 31, cu suprafața totală de 39,95 m2, etajul 6 al blocului

locativ; nr. 21, cu suprafața totală de 39,95 m2, etajul 4 al blocului locativ; nr.

36, cu suprafața totală de 39,95 m2, etajul 7 al blocului locativ; nr. 41, cu

suprafața totală de 67,12 m2, etajul 8 al blocului locativ; nr. 24, cu suprafața

totală de 39,97 m2, etajul 3 al blocului locativ; nr. 45, cu suprafața totală de

87,20 m2, etajul 8 al blocului locativ; nr. 52, cu suprafața totală de 62,15 m2,

etajul 8 al blocului locativ; nr. 30, cu suprafața totală de 39,97 m2, etajul 4 al

blocului locativ; nr. 42, cu suprafața totală de 39,97 m2, etajul 6 al blocului

locativ; nr. 48, cu suprafața totală de 39,97 m2, etajul 7 al blocului locativ; nr.

35, cu suprafața totală de 89,75 m2, etajul 5 al blocului locativ; nr. 50, cu

suprafața totală de 66,51 m2, etajul 8 al blocului locativ; nr. 54, cu suprafața

totală de 89,75 m2, etajul 8 al blocului locativ; nr. 43, cu suprafața totală de

39,97 m2, etajul 7 al blocului locativ; nr. 49, cu suprafața totală de 39,97 m2,

etajul 8 al blocului locativ; nr. 90, cu suprafața totală de 39,97 m2, etajul 5 al

blocului locativ; nr. 102, cu suprafața totală de 39,97 m2, etajul 7 al blocului

locativ; nr. 60, cu suprafața totală de 39,97 m2, etajul parter al blocului locativ;

nr. 104, cu suprafața totală de 66,51 m2, etajul 8 al blocului locativ; nr. 98, cu

suprafața totală de 66,51 m2, etajul 7 al blocului locativ; nr. 79, cu suprafața

totală de 39,97 m2, etajul 4 al blocului locativ; nr. 103, cu suprafața totală de

66,51 m2, etajul 8 al blocului locativ, termenul contractelor fiind fixat – al

doilea semestru al anului 2009, iar obligația esențială a investitorului –

Kononov Valeriu de a achita sumele calculate în mărimea prevăzută de

contracte, la data încheierii contractelor, sumele totale, fiind corespunzător de

14182 euro, 14182 euro, 14182 euro, 14182 euro, 23828 euro, 14189 euro,

30956 euro, 23430 euro, 14189 euro, 14189 euro, 14189 euro, 33836 euro,

25074 euro, 31861 euro, 15069 euro, 15069 euro, 15069 euro, 15069 euro,

15069 euro, 25074 euro, 25074 euro, 15069 euro, 25074 euro (vol.I,f.d.10-54).

6

După cum invocă reclamantul Kononov Valeriu în sensul executării

obligațiunilor contractuale acesta a efectuat achitări, fapt ce în opinia sa se

confirmă prin copiile chitanțelor și dispozițiile de încasare cu nr. 200 din 01

noiembrie 2007, nr. 207 din 02 noiembrie 2007, nr. 231 din 15 noiembrie 2007,

nr. 226 din 13 noiembrie 2007, nr. 227 din 13 noiembrie 2007, nr. 223 din 12

noiembrie 2007, nr. 224 din 12 noiembrie 2007, nr. 226 din 09 noiembrie 2007,

nr. 221 din 09 noiembrie 2007, nr. 238 din 22 noiembrie 2007, nr. 224 din 08

noiembrie 2007, nr. 223 din 08 noiembrie 2007, nr. 220 din 08 noiembrie 2007,

nr. 221 din 07 noiembrie 2007, nr. 232 din 16 noiembrie 2007, nr. 231 din 16

noiembrie 2007, nr. 212 din 05 noiembrie 2007, nr. 211 din 05 noiembrie 2007,

nr. 206 din 02 noiembrie 2007, nr. 225 din 09 noiembrie 2007, nr. 215 din 06

noiembrie 2007, nr. 232 din 20 noiembrie 2007 și nr. 219 din 06 noiembrie

2007, achitând în total suma de 448105 euro, în echivalent în lei la cursul oficial

de schimb stabilit de BNM la data achitării (vol.I,f.d.11-55).

Din motiv că după cum a relatat reclamantul Kononov Valeriu pârâta SRL

„Nourco” nu și-a onorat obligațiile de executare a lucrărilor de construcție a

apartamentelor conform contractelor sus-enunțate, iar ulterior a intrat în

insolvabilitate, reclamantul Kononov Valeriu a depus prezenta acțiune,

solicitând în urma concretizării acțiunii: a considera reziliate contractele cu

privire la investirea capitalului în construcția imobilului din str. xxxx, mun.

xxxx și, anume: nr. 11 din 01 noiembrie 2007, nr. 31 din 02 noiembrie 2007, nr.

21 din 02 noiembrie 2007, nr. 36 din 05 noiembrie 2007, nr. 41 din 05

noiembrie 2007, nr. 24 din 06 noiembrie 2007, nr. 45 din 06 noiembrie 2007, nr.

52 din 06 noiembrie 2007, nr. 30 din 07 noiembrie 2007, nr. 42 din 08

noiembrie 2007, nr. 48 din 08 noiembrie 2007, nr. 35 din 09 noiembrie 2007, nr.

50 din 09 noiembrie 2007, nr. 54 din 09 noiembrie 2007, nr. 43 din 12

noiembrie 2007, nr. 49 din 12 noiembrie 2007, nr 90 din 13 noiembrie 2007, nr.

102 din 13 noiembrie 2007, nr. 60 din 15 noiembrie 2007, nr. 104 din 16

noiembrie 2007, nr. 98 din 16 noiembrie 2007, nr. 79 din 20 noiembrie 2007, nr.

103 din 22 noiembrie 2007, încheiate între SRL „Nourco” și Kononov Valeriu;

încasarea din contul SRL „Nourco” în proces de insolvabilitate în beneficiul său

a sumei de 448 105 euro, cu titlu de sume achitate conform contractelor de

investiții în construcția imobilelor, a sumei de 335 000 euro, cu titlu de datorie

conform contractelor de împrumut, a sumei de 50250 euro cu titlu de dobândă

pentru împrumutul acordat, a sumei de 306 628,01 euro cu titlu de dobândă de

întârziere, precum și a sumei de 25000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată

pentru achitarea taxei de stat (vol.I,f.d.4-5,105-108, vol.II,f.d.158-159).

Fiind investită cu judecarea cauzei în fond, prima instanță a ajuns la

concluzia temeiniciei acțiunii, pe care a admis-o parțial, fiind dispusă

rezoluționarea contractelor sus-indicate cu încasarea din contul SRL „Nourco”

în proces de insolvabilitate în beneficiul lui Kononov Valeriu a sumei de

448105 euro, convertiți în lei moldovenești conform ratei oficiale de schimb din

data executării, cu titlu de prejudiciu material, precum și a sumei de 25000 lei

cu titlu de cheltuieli de judecată pentru achitarea taxei de stat la depunerea

acțiunii, cu amânarea încasării acesteia pe un termen de până la 6 (șase) luni din

7

data adoptării de către instanța de judecată a hotărârii. În rest, cererea de

chemare în judecată înaintată de către Kononov Valeriu a fost respinsă ca fiind

înaintată cu omiterea termenului de prescripție extinctivă.

Prima instanță ajungând la o asemenea concluzie și-a motivat soluția prin

faptul că, SRL „Nourco” în proces de insolvabilitate nu a executat obligațiunea

asumată, astfel, pentru neexecutarea esențială a contractelor, acestea au fost

rezoluționate, iar ca consecință, din contul întreprinderii debitoare s-a dispus

încasarea sumelor plătite de reclamant în baza acestor contracte. Referitor, la

cerințele reclamantului privind încasarea datoriei și a dobânzilor de întârziere

acestea au fost respinse, fiind constatată de către instanță, înaintarea acestora cu

încălcarea termenului general de prescripție de 3 ani (vol.II,f.d.189-198).

Judecând apelul declarat de către SRL „Nourco” în proces de

insolvabilitate, instanța de apel l-a admis, a casat parțial hotărârea primei

instanțe în partea dispunerii rezoluționării contractelor cu privire la investirea

capitalului în construcția imobilului și a încasării sumelor, cu pronunțarea în

aceste părți a unei noi hotărâri, prin care cerințele enunțate au fost respinse, în

rest hotărârea instanței de fond a fost menținută.

În consolidarea soluției adoptate, instanța de apel a concluzionat că

concluzia primei instanțe referitor la admiterea cerințelor reclamantului privind

rezilierea contractelor și încasarea sumelor achitate este greșită, deoarece

contractele prezentate de reclamant au ca obiect bunuri imobile ce au făcut

obiectul unor altor contracte încheiate cu alte persoane fizice, iar chitanțele

prezentate în calitate de probă a efectuării achitărilor, nu îndeplinesc

obligațiunea legală de probațiune, or, nu au fost semnate de persoane

împuternicite/reprezentanți ai întreprinderii SRL „Nourco”, unele numere a

chitanțelor se dublează cu cele ale altor persoane, precum și nici nu au fost

prezentate bonurile de casă, care ar confirma introducerea banilor în casa

întreprinderii.

În consecință, instanța de apel a notat că nu poate fi dispusă rezilierea

contractelor și restituirea sumelor potențial achitate, or, valabilitatea actelor

prezentate de reclamant trezesc îndoieli rezonabile, însăși încheierea valabilă a

contractelor cu privire la investirea capitalului în construcția imobilului este

pusă la îndoială, iar în caz de dispunere a rezoluționării, s-ar legaliza actele

juridice menționate, prezumându-se că raportul juridic prevăzut în contractele

de investiții a luat naștere în mod legal.

În rest, instanța de apel a conchis că, concluzia primei instanțe despre

necesitatea respingerii pretențiilor reclamantului privind încasarea din contul

SRL „Nourco” în beneficiul său a datoriei contractuale, dobânzii la contractul

de împrumut și a dobânzii de întîrziere ca fiind depuse cu omiterea termenului

general de prescripție extinctivă este justă (f.d.235-239).

Instanța de recurs menționează că, prin cererea de recurs din 27 martie

2018, recurentul Kononov Valeriu reprezentat de avocatul Lungu Vasile a

solicitat admiterea recursului, casarea integrală a deciziei din 17 ianuarie 2018 a

Curții de Apel Chișinău cu menținerea hotărârii din 11 august 2017 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru și încasarea din contul intimatei

8

SRL „Nourco” în proces de insolvabilitate în beneficiul său a cheltuielilor de

judecată cu titlu de taxă de stat achitată la depunerea recursului în sumă de

12505 lei.

Aici este de menționat că prima instanță a ajuns la concluzia temeiniciei

acțiunii, pe care a admis-o parțial, fiind dispusă rezoluționarea contractelor cu

privire la investirea capitalului în construcția imobilului, iar ca consecință, din

contul întreprinderii debitoare s-a dispus încasarea sumelor plătite de reclamant

în baza acestor contracte. Referitor, la cerințele reclamantului privind încasarea

datoriei și a dobânzilor de întârziere acestea au fost respinse ca fiind depuse cu

încălcarea termenului general de prescripție de 3 ani (f.d.189-198).

Recurentul Kononov Valeriu nu a declarat apel și nici recurs în partea

respingerii ca fiind depuse cu încălcarea termenului general de prescripție de 3

ani a pretențiilor privind încasarea datoriei și a dobânzilor de întârziere.

Prin urmare, instanța de recurs prin prisma art. 442 alin. (1) Cod de

procedură civilă, care indică expres că judecînd recursul declarat împotriva

deciziei date în apel, instanța verifică, în limitele invocate în recurs și în baza

referinței depuse de către intimat, legalitatea hotărîrii atacate, fără a administra

noi dovezi, relevă că prezenta cauză urmează a fi examinată sub aspectul

legalității și temeiniciei hotărârii instanței de fond și a deciziei instanței de apel

în partea pretențiilor reclamantului Kononov Valeriu privind rezilierea

contractelor cu privire la investirea capitalului în construcția imobilului,

repararea prejudiciului material și încasarea cheltuielilor de judecată.

Instanța de recurs menționează că soluția data de către instanța de apel în

partea pretențiilor vizate este contradictorie, soluție ce astfel rezultă din

nedeterminarea exactă a naturii juridice a litigiului, criteriu, care presupune prin

sine lămurirea completă și certă a situației de fapt sub toate aspectele. Mai mult

că concluziile instanței de apel sunt bazate pe o apreciere unilaterală și arbitrară

a materialului probator, fapt ce vine în contradicție cu normele de drept

procedural.

Aici, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție constată, că decizia instanței de apel, trebuie să

corespundă tuturor normelor de drept, să fie clară, înțeleasă de părțile implicate

în proces, și să răspundă în mod expres la toate cererile și obiecțiile formulate

de apelant și intimat (Principiul nr. 6 al Recomandării nr. R (84) 5 privind

principiile de procedură civilă menite pentru ameliorarea justiției adoptată de

Comitetul Miniștrilor al Consiliului Europei la 28 februarie 1984).

Astfel, formulările din conținutul deciziei trebuie să corespundă

exigențelor de corectitudine, certitudine, deplinătate, claritate, consecutivitate,

logică, elocvență, lipsă de rezerve (necondiționalitate), oficialitate și pertinență.

Atunci, când instanța de apel, examinând apelul și adoptă o decizie prin

care casează hotărârea primei instanțe (total sau parțial) cu adoptarea unei noi

soluții, urmează a ține cont de faptul, că instanța de apel este obligată să

examineze cauza, în limita pretențiilor înaintate de reclamant.

9

În consecință, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție subliniază că este inadmisibil, prin prisma

art. 241 CPC, ca instanța de apel să adopte o decizie contradictorie.

În conformitate cu art. 373 alin. (1) și (2) CPC, instanța de apel verifică, în

limitele cererii de apel, ale referințelor și obiecțiilor înaintate, legalitatea și

temeinicia hotărîrii atacate în ceea ce privește constatarea circumstanțelor de

fapt și aplicarea legii în primă instanță. În limitele apelului, instanța de apel

verifică circumstanțele și raporturile juridice stabilite în hotărîrea primei

instanțe, precum și cele care nu au fost stabilite, dar care au importanță pentru

soluționarea cauzei, apreciază probele din dosar și cele prezentate suplimentar

în instanță de apel de către participanții la proces.

Reieșind din limitele judecării apelului consfințite în norma enunțată,

instanța de recurs reține că contrar acestor prevederi, instanța de apel judecând

apelul a trecut în mod superficial asupra circumstanțelor cauzei, referindu-se

selectiv la unele mijloace de probă, argumentându-și poziția prin influența

decisivă asupra pertinenței și utilității lor de timpul scurs de la momentul

producerii faptei prejudiciabile, fără a examina legalitatea și temeinicia hotărârii

supusă apelului sub toate aspectele, în raport cu regulile și legislația ce

guvernează litigiul în cauză. Or, în scopul stabilirii temeiniciei sau netemeiniciei

pretențiilor solicitate în acțiune, era indispensabil, alături de cele constatate, de a

supune controlului legalitatea hotărârii atacate cu apel în baza argumentelor

aduse în cererea de apel în raport cu motivele invocate în referințele/explicațiile

intimatului, cu expunerea ulterioară a poziției instanței pe fiecare din

argumentele invocate, reținând/admițând undele probe și respingând altele.

Astfel, după cum s-a menționat supra reclamantul Kononov Valeriu a

înaintat prezenta acțiune, solicitând în urma concretizării acțiunii: a considera

reziliate contractele cu privire la investirea capitalului în construcția imobilului

din str. xxxx, mun. xxxx și, anume: nr. 11 din 01 noiembrie 2007, nr. 31 din 02

noiembrie 2007, nr. 21 din 02 noiembrie 2007, nr. 36 din 05 noiembrie 2007, nr.

41 din 05 noiembrie 2007, nr. 24 din 06 noiembrie 2007, nr. 45 din 06

noiembrie 2007, nr. 52 din 06 noiembrie 2007, nr. 30 din 07 noiembrie 2007, nr.

42 din 08 noiembrie 2007, nr. 48 din 08 noiembrie 2007, nr. 35 din 09

noiembrie 2007, nr. 50 din 09 noiembrie 2007, nr. 54 din 09 noiembrie 2007, nr.

43 din 12 noiembrie 2007, nr. 49 din 12 noiembrie 2007, nr 90 din 13 noiembrie

2007, nr. 102 din 13 noiembrie 2007, nr. 60 din 15 noiembrie 2007, nr. 104 din

16 noiembrie 2007, nr. 98 din 16 noiembrie 2007, nr. 79 din 20 noiembrie 2007,

nr. 103 din 22 noiembrie 2007, încheiate între SRL „Nourco” și Kononov

Valeriu; încasarea din contul SRL „Nourco” în proces de insolvabilitate în

beneficiul său a sumei de 448 105 euro, cu titlu de sume achitate conform

contractelor de investiții în construcția imobilelor, a sumei de 335 000 euro, cu

titlu de datorie conform contractelor de împrumut, a sumei de 50250 euro cu

titlu de dobândă pentru împrumutul acordat, a sumei de 306 628,01 euro cu titlu

de dobândă de întârziere, precum și a sumei de 25000 lei cu titlu de cheltuieli de

judecată pentru achitarea taxei de stat (vol.I,f.d.4-5,105-108, vol.II,f.d.158-159).

10

Curtea de Apel Chișinău însă după cum rezultă din decizia contestată cu

recurs a examinat legalitatea hotărârii primei instanțe privind ,,rezilierea”

contractelor de investiții în construcția imobilelor, pe când prima instanță s-a

expus în privința ,,rezoluțiunii” contractelor enunțate.

Mai mult ca atât în decizia Curții de Apel Chișinău ce constituie obiectul

prezentului recurs atât partea dispozitivă cât și motivată este guvernată de

obiectul litigiului – rezilierea contractelor de investiții în construcția imobilelor

ca în final să fie respinse ca nefondate cerințele reclamantului privind

rezoluțiunea contractelor de investiții în construcția imobilelor.

Deci, concluziile instanței de apel sunt contradictorii, motiv pentru care

recursul urmează a fi admis din alte motive decât cele indicate în cererea de

recurs cu casarea deciziei instanței de apel și remiterea cauzei spre rejudecare,

or, cele două termene comportă consecințe și efecte juridice diferite, care sunt

stipulate în Cartea a III-a, cap. VII, art. 733-748 Cod civil.

În esență, termenul de rezoluțiune înseamnă desființarea cu efecte

retroactive a contractelor sinalagmatice din cauza neexecutării esențiale a

obligației uneia dintre părți, pe când rezilierea este folosită în cazurile în care se

desființează cu efecte pentru viitor un contract cu executare succesivă. În cazul

rezilierii nu se pot cere înapoi prestațiile deja executate, ca în cazul rezoluțiunii.

În aceste circumstanțe, instanța de recurs conchide că de fapt, Curtea de

Apel Chișinău și-a depășit limitele examinării apelului, schimbând din oficiu

obiectul examinării cauzei, nu a examinat în volum deplin și cu respectarea

legislației materiale și procedurale apelul declarat de către SRL „Nourco” în

proces de insolvabilitate, nu a combătut prin probe pertinente și admisibile

concluziile primei instanțe și nu și-a argumentat concluziile sale. Or, cererea de

chemare în judecată stabilește cadrul procesual în limitele căruia se va desfășura

judecata, atât din punctul de vedere al părților cât și din punctul de vedere al

obiectului cererii. Stabilirea cadrului procesual este specific procedurii parcurse

la instanța de fond, deoarece potrivit dispozițiilor Codului de procedura civilă,

în apel nu se poate schimba cauza sau obiectul cererii de chemare în judecată.

Prin urmare, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

consideră imposibilă corectarea erorii admise de către instanța de apel în

condițiile procedurii prevăzute de către legislația procesuală, motiv pentru care

cauza urmează a fi restituită spre rejudecare, în instanța de apel.

În cursul examinării litigiului urmează a se da apreciere și altor

circumstanțe ale cauzei, în partea ce ține de fondul cauzei, în măsura în care ele

sînt confirmate prin probe și relevante pentru soluționarea corectă a litigiului și

anume urmează să fie verificată acoperirea legală care reglementează procedura

de achitare a banilor în baza contractelor de investiții sus-indicate, atât de către

Kononov Valeriu, cât și de către ceilalți investitori. Or, pentru a confirma

introducerea mijloacelor bănești, instanței de judecată urmează a fi prezentată

fie chitanța la dispoziția de încasare în original, însoțite de bonuri de casă, fie

extrasul bancar care ar fi confirmat faptul achitării prețului contractelor.

Totodată, dispozițiile și chitanțele de plată în vederea confirmării achitării

și primirii acestor sume urmează a fi însoțite de acte primare de evidență

11

contabilă, care confirmă introducerea acestor sume în caseria sau contul bancar

al întreprinderii.

Acestă concluzie derivă din conținutul prevederilor cap. II pct. 12, cap. III,

pct. 22-23 din Hotărîrea Guvernului nr. 764 din 25 noiembrie1992 privind

aprobarea normelor pentru efectuarea operațiunilor de casă în economia

națională a Republicii Moldova, potrivit cărora ca constatare a introducerii

mijloacelor bănești servesc următoarele contabile: din partea persoanei juridice:

actul de verificare dintre părți; ordinul de încasare a mijloacelor bănești în

original cu semnătura și ștampila companiei; registrul de casă al companiei;

factura fiscală; din partea persoanei fizice – chitanța la dispoziția de încasare în

original; iar în cazul transferului bancar – extrasul bancar.

Suplimentar, la cele expuse, instanța de recurs reține și prevederile pct.1

din Hotarîrea Guvernului Republicii Moldova cu privire la aplicarea mașinilor

de casă și control cu memorie fiscală pentru efectuarea decontărilor în numerar

nr. 474 din 28 aprilie 1998, care indică expres că contribuabilii care, potrivit

legislației în vigoare, au obligativitatea ținerii contabilității, se obligă să

efectueze decontările bănești în numerar cu utilizarea mașinilor de casă și de

control cu memorie fiscală.

La fel, instanța de apel urmează să verifice suplimentar cine au fost

persoanele împuternicite cu dreptul de semnătura pe documente financiare și

bancare ale SRL ,,Nourco” pentru perioada 01 ianuarie 2007 – 01 octombrie

2009 (perioada indicată pe chitanțele prezentate de Kononov Valeriu) și dacă

cineva din conducerea SRL „Nourco” a semnat și a primit careva sume conform

chitanțelor prezentate de către reclamant, deoarece pe tot parcursul procesului

SRL „Nourco” în proces de insolvabilitate a pus la îndoială investirea

mijloacelor bănești conform contractelor de investiție de către Kononov

Valeriu, invocând că chitanțele la dispozițiile de încasare nu au fost semnate de

persoane cu funcții de răspundere din cadrul SRL „Nourco”, adică semnăturile

nu aparțin contabilei-șef, din numele căreia au fost efectuate.

Totodată, Colegiul judiciar reține că o concluzie a instanței de judecată

prin care se soluționează un litigiu or se apreciază legalitatea, valabilitatea sau

ilegalitatea unui act juridic nu poate fi bazată pe niște îndoieli rezonabile,

invocate fără nici o acoperire legală sau pe probe incontestabile.

Din considerentele menționate, întru aplicarea corectă a normei de drept ce

guvernează rezolvarea prezentului litigiu și, deoarece eroarea judiciară în cauză

nu poate fi corectată de către instanța de recurs, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia

de a admite recursul din alte motive invocate în cererea de recurs, a casa decizia

instanței de apel și a trimite cauza spre rejudecare în instanța de apel sub

aspectele sus-enunțate. La rejudecarea cauzei este necesar de ținut cont de cele

expuse și reexaminând cauza, să emită o decizie legală și întemeiată, cu

respectarea dreptului părților la un proces echitabil.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) Cod de proceduă civilă, Colegiul

civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție,

12

d e c i d e:

Se admite recursul declarat de către Kononov Valeriu reprezentat de

avocatul Lungu Vasile.

Se casează integral decizia din 17 ianuarie 2018 a Curții de Apel Chișinău,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Kononov Valeriu

împotriva Societății cu Răspundere Limitată „Nourco” în proces de

insolvabilitate, cu privire la rezoluțiunea contractelor, repararea prejudiciului

material, încasarea datoriei contractuale și compensarea cheltuielilor de

judecată, cu remiterea cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, în alt

complet de judecată.

Decizia nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței,

Judecătorul: Valeriu Doagă

Judecătorii: Svetlana Filincova

Tamara Chișca-Doneva

Dumitru Mardari

Dumitru Visternicean

13