2ra-1708/18 — încasarea despăgubirii de asigurare, penalității și dobînzii de întîrzîiere, încasarea prejudiciului moral

2ra-1708/18 — încasarea despăgubirii de asigurare, penalității și dobînzii de întîrzîiere, încasarea prejudiciului moral (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

Dosarul nr. 2ra-1708/18

prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana (Jud: N. Iordachi)

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (Jud: A. Minciuna, V. Mihaila, V. Sîrbu)

D E C I Z I E

12 septembrie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Tatiana Vieru

Judecători: Maria Ghervas

Iulia Sîrcu

Luiza Gafton

Mariana Pitic

examinând cererea de recurs declarată de către Ion Botnari, reprezentant de

avocatul Maxim Chișca,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Ion Botnari împotriva

Companiei de Asigurări „Donaris Vienna Insurance Group” Societate pe Acțiuni,

Tudor Cheianu cu privire la încasarea despăgubirii de asigurare, penalității, dobânzii

de întârziere, prejudiciului moral și a cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 14 februarie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a

respins apelul depus de Ion Botnari și s-a menținut hotărârea din 28 septembrie 2017 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana,

c o n s t a t ă :

La 31 martie 2017, Ion Botnari a depus cerere de chemare în judecată împotriva

Companiei de Asigurări „Donaris Vienna Insurance Group” Societate pe Acțiuni,

Tudor Cheianu cu privire la încasarea despăgubirii de asigurare, penalității, dobânzii

de întârziere, prejudiciului moral și a cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii, reclamantul a indicat că la 12 octombrie 2016, a avut loc

un accident rutier cu implicarea automobilului de model Toyota Corola, cu numărul de

înmatriculare XXXXX și a automobilului de model WV cu numărul de înmatriculare

XXXXX, la volanul căruia se afla Tudor Cheianu. În rezultatul producerii accidentului

rutier, automobilul de model Toyota Corola, cu numărul de înmatriculare XXXXXce-

i aparține cu drept de proprietate lui Ion Botnari a fost avariat.

Conform procesului-verbal cu privire la contravenție din 12 octombrie 2016,

vinovat de comiterea accidentului rutier a fost recunoscut Tudor Cheianu, conducătorul

automobilului de model WV cu numărul de înmatriculare XXXXX.

Ion Botnari a susținut că la momentul producerii accidentului rutier, Tudor

Cheianu deținea polița de asigurare obligatorie de răspundere civilă auto internă emisă

1

de către Compania de Asigurări „Donaris Vienna Insurance Group” Societate pe

Acțiuni.

În acest sens, reclamantul a notat că nefiind de acord cu mărimea despăgubirii de

asigurare acordată de Compania de Asigurări „Donaris Vienna Insurance Group”

Societate pe Acțiuni în sumă de 12 092,22 lei, la 29 noiembrie 2016 a depus cerere

privind reevaluarea cuantumului despăgubirii de asigurare a mijlocului de transport.

Astfel reclamantul a indicat că la cererea de reevaluare a anexat actul de examinare a

mijlocului de transport nr. 2877/11A din 17 noiembrie 2016 și raportul de evaluare a

pagubei nr. 2877/11A din 18 noiembrie 2016, întocmit de Societatea cu Răspundere

Limitată „Exauto-Plus”, potrivit căruia valoarea prejudiciului cauzat automobilului de

model Toyota Corola, cu numărul de înmatriculare XXXXX constituie suma de 23

009,35 lei.

Totodată reclamantul a menționat că, la 20 februarie 2017, a depus cerere în

adresa Companiei de Asigurări „Donaris Vienna Insurance Group” Societate pe

Acțiuni cu privire la soluționarea deferentului dat pe cale extrajudiciară, însă fără efecte

pozitive în acest sens.

Suplimentar reclamantul a specificat că a avut statutul de victimă în cauza

contravențională și prin prisma prevederilor art. 1398 alin. (1) Cod civil, art. 219 alin.

(2) pct. 4) Cod de procedură penală, consideră că are dreptul de a solicita încasarea din

contul lui Tudor Cheianu a prejudiciului moral în sumă de 15 000 lei.

Solicită Ion Botnari încasarea din contul Companiei de Asigurări „Donaris Vienna

Insurance Group” Societate pe Acțiuni în beneficiul său a despăgubirii de asigurare în

sumă de 23 281,88 lei, a penalității mărime de 816,33 lei, a dobânzii de întârziere în

sumă de 402,57 lei, încasarea din contul lui Tudor Cheianu în beneficiul său a

prejudiciului moral în sumă de 15 000 lei și încasarea în mod solidar din contul

Companiei de Asigurări „Donaris Vienna Insurance Group” Societate pe Acțiuni și

Tudor Cheianu în beneficiul său a cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea din 28 septembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, s-

a respins ca fiind neîntemeiată acțiunea depusă de Ion Botnari (f.d. 88, 98-101).

Prin decizia din 14 februarie 2018 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins apelul

depus de Ion Botnari și s-a menținut hotărârea din 28 septembrie 2017 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Ciocana (f.d. 142-148).

La 3 martie 2018, Curtea de Apel Chișinău a expediat în adresa participanților la

proces copia deciziei adoptate (f.d. 149).

La 5 iulie 2018, Ion Botnari, reprezentant de avocatul Maxim Chișca a depus

recurs împotriva deciziei din 14 februarie 2018 a Curții de Apel Chișinău, solicitând

admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe cu

emiterea unei noi decizii.

Recurentul Ion Botnari, în motivarea recursului, a indicat că instanțele de judecată

la adoptarea hotărârilor contestate, au aplicat și interpretat eronat normele dreptului

material aplicabile raportului juridic litigios.

Recurentul a menționat că Compania de Asigurări „Donaris Vienna Insurance

Group” Societate pe Acțiuni a calculat despăgubirea de asigurare în sumă de 15 321,80

lei, din motiv că aceasta beneficiază de anumite înlesniri la procurarea și deservirea din

partea unităților de specialitate indicate în procesul-verbal de constatare a pagubei.

2

Recurentul a indicat că instanțele de judecată nu au dat apreciere probelor

prezentate în privința sumei necesare pentru repararea prejudiciului cauzat

automobilului de model Toyota Corola, cu numărul de înmatriculare XXXXX și anume

actul nr. 347 din 7 iunie 2017 întocmit de Societatea cu Răspundere Limitată „Grand-

Auto” cu privire la lucrările executate, actul din 2 iunie 2017 întocmite de Societatea

cu Răspundere Limitată „Grandmaster” cu privire la lucrările executate și actul nr. 1

din 2 iunie 2017 întocmit de Societatea cu Răspundere Limitată „Aliens Exim” cu

privire la lucrările executate.

Totodată recurentul a relatat că instanțele de judecată nu au dat apreciere nici

raportului de evaluare a pagubei nr. 2877/11A din 18 noiembrie 2016 întocmit de

Societatea cu Răspundere Limitată „Exauto-Plus”, potrivit căruia valoarea

prejudiciului cauzat automobilului de model Toyota Corola, cu numărul de

înmatriculare XXXXX constituie 23 009,35 lei.

Recurentul consideră neîntemeiate hotărârile instanțelor de judecată în partea

respingerii acțiunii cu privire la încasarea prejudiciului moral, deoarece din momentul

producerii accidentului rutier resimte efectele negative ale acelui eveniment.

La 24 iulie 2018, în conformitate art. 439 alin. (2) din Codul de procedură civilă,

Curtea Supremă de Justiție i-a comunicat cererea de recurs Companiei de Asigurări

„Donaris Vienna Insurance Group” Societate pe Acțiuni și Tudor Cheianu,

informându-i că referința se depune în termen de o lună de la data primirii scrisorii. În

mod corespunzător, dacă referința nu a fost prezentată în termenul stabilit,

admisibilitatea recursului se decide în lipsa acesteia.

La 15 august 2018 și 16 august 2018, Compania de Asigurări „Donaris Vienna

Insurance Group” Societate pe Acțiuni și Tudor Cheianu au înaintat referință la cererea

de recurs depusă de Ion Botnari, reprezentant de avocatul Maxim Chișca, solicitând

declararea recursului ca fiind inadmisibil.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) Codul de procedură civilă, recursul se declară

în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale.

Astfel, prin prisma dispoziției citate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră în termen recursul

declarat de Ion Botnari, reprezentant de avocatul Maxim Chișca la 5 iulie 2018

împotriva deciziei din 14 februarie 2018 a Curții de Apel Chișinău, din următoarele

motive.

În procedura de filtru, instanța de recurs a reținut că decizia integrală a instanței

de apel din 14 februarie 2018 a fost expediată în adresa părților la 3 mai 2018 (f. d.

149).

Totodată, completul judiciar menționează că la materialele cauzei nu există

dovada recepționării efective a deciziei instanței de apel de către recurent, iar conform

recursului declarat, recurentul a indicat că a recepționat copia deciziei instanței de apel

la 7 mai 2018, fără a prezenta probe în susținerea celor invocate.

În lipsa unor înscrisuri pertinente, instanța de recurs nu a putut stabili cu precizie

momentul, când a fost comunicată hotărârea motivată a instanței de apel recurentului.

Astfel, în atare situație și pentru a nu admite o ingerință disproporțională în dreptul

de acces liber la justiție, instanța de judecată consideră că recursul declarat de Ion

Botnari, reprezentant de avocatul Maxim Chișca este depus în termenul prevăzut de

art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă.

3

În aceeași ordine de idei, materialele cauzei au confirmat faptul că recursul nu a

fost examinat anterior, fiind respectate, totodată, dispozițiile art. 430 din Codul de

procedură civilă. La fel, a fost stabilit că instanța de apel a comis încălcări procedurale,

care se încadrează în temeiurile prevăzute de art. 432 alin. (3) lit. a) din Codul de

procedură civilă.

Prin urmare, prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 5 septembrie 2018,

recursul supus judecării a fost considerat admisibil spre examinare în fond (f. d. 200).

În conformitate cu art. 441 din Codul de procedură civilă, în cazul în care recursul

este considerat admisibil, un complet din 5 judecători examinează fondul recursului.

În corespundere cu art. 444 din Codul de procedură civilă, recursul s-a examinat

fără înștiințarea participanților la proces, însă data și ora ședinței a fost plasată pe

pagina web a Curții Supreme de Justiție. Astfel, Colegiul a decis inoportună invitarea

acestora, întrucât argumentele expuse în cererea de recurs au fost formulate cu

suficientă precizie pentru a permite instanței verificarea legalității hotărârii atacate.

Totodată, toate punctele de drept care puteau exista în această cauză pot fi cercetate și

soluționate în mod adecvat pe baza înscrisurilor prezente la dosar. În esență, recurentul

și intimații au avut posibilitatea să își prezinte poziția în scris și să răspundă la

concluziile părții adverse. Mai mult, nici un participant nu a solicitat audierea publică

a cauzei sale (a se vedea, mutatis mutandis, Auza Vilho Eskelinen și alții v. Finlanda,

19 aprilie 2007, parag. 72 – 75, Eriksson v. Suedia, 12 aprilie 2012, parag. 66, 72,

Pönkä v. Estonia, 8 noiembrie 2016, parag. 33 – 34).

Suplimentar, în parag. 26 – 27 din decizia Curții Constituționale nr. 95 din 19

decembrie 2016 privind excepția de neconstituționalitate a articolului 444 din Codul

de procedură civilă, Curtea a statuat că în cazul procedurilor care au ca obiect

autorizarea unui apel sau care consacră verificarea unor aspecte de drept, și nu de fapt,

sunt îndeplinite condițiile articolului 6 din Convenție chiar dacă instanța de apel sau de

recurs nu oferă reclamantului posibilitate să se exprime în fața sa, în persoană. Iar, în

esență nu este afectat accesul liber la justiție.

Verificând decizia contestată în raport cu criticile formulate, în limitele

controlului de legalitate și temeiurilor de drept invocate, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul

declarat de Ion Botnari, reprezentant de avocatul Maxim Chișca este întemeiat și

urmează a fi admis parțial.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură civilă, instanța,

după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul și să caseze integral sau parțial

decizia instanței de apel și hotărîrea primei instanțe, pronunțînd o nouă hotărîre.

În conformitate cu articolul 432 alin. (2) lit. a) și c) din Codul de procedură civilă,

se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul

în care instanța judecătorească: nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată și a

interpretat în mod eronat legea;

Alineatul 4 din lege citată prevede că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul în care instanța de

recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară,

sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților

fundamentale ale omului.

4

Din perspectiva acestor temeiuri, recurentul a invocat în justificarea opiniei lui

articolele 8 alin. (1), 10, 514, 602 alin. (1), (2), 619 alin. (1), (2), 1301, 1315 alin. (1)

lit. b), 1328 alin. (1), 1398 alin. (1), 1422 alin. (1) din Codul civil, art. 22 alin. (1) și

art. 6 alin. (6) din Legea nr. 414 din 21 decembrie 2006 cu privire la asigurări și art. 43

din Legea nr. 407 din 21 decembrie 2006 cu privire la asigurarea obligatorie de

răspundere civile pentru pagube produse de autovehicule.

La fel, acesta a pretins că instanțele ierarhic inferioare au apreciat arbitrar probele,

întrucât susține că a prezentat probe ce-ar demonstra întinderea prejudiciului.

Cu privire la argumentele date, instanța de recurs învederează că are competență

de a efectua un control al legalității deciziei atacate, nu și temeiniciei ei în fapt. Astfel,

se vor reține circumstanțele de fapt, privite în ansamblu, care au fost stabilite de

instanțele de judecată în fazele procesual anterioare, cu excepția situației în care

constatările lor pot fi considerate arbitrare sau vădit nerezonabile.

Astfel instanța de recurs notează că circumstanțele cauzei prezentate de părți și

determinate de instanțele de judecată în fazele procesuale anterioare denotă că la 12

octombrie 2016, a avut loc accidentul rutier cu implicarea automobilului de model

Toyota Corola, cu numărul de înmatriculare XXXXX , care îi aparține cu drept de

proprietate lui Ion Botnari și a automobilului de model WV cu numărul de

înmatriculare XXXXX, la volanul căruia se afla Tudor Cheianu.

Conform procesului-verbal cu privire la contravenție și a deciziei agentului

constatator din 12 octombrie 2016, vinovat de producerea accidentului rutier a fost

recunoscut intimatul Tudor Cheianu, conducătorul automobilului de model WV cu

numărul de înmatriculare XXXXX, fiind sancționat cu amendă în mărime de 50 unități

convenționale (f.d.11).

Instanța de recurs notează că la momentul producerii accidentului rutier, Tudor

Cheianu deținea polița de asigurare obligatorie de răspundere civilă auto internă emisă

de către Compania de Asigurări „Donaris Vienna Insurance Group” Societate pe

Acțiuni.

La 18 octombrie 2016, 20 ianuarie 2017 și 16 februarie 2017, Compania de

Asigurări „Donaris Vienna Insurance Group” Societate pe Acțiuni, în persoana

inginerului expert Sinica Iulian a întocmit procese-verbale de constatare a daunelor

(f.d. 12, 62-64).

Conform pct. 4 lit. b) din procesul-verbal de constatare a daunelor din 18

octombrie 2016 se constă că părțile au acceptat achitarea despăgubirii de asigurare în

numerar sau în virament la cont bancar în baza prețurilor medii practicate de trei stații

de specialitate și anume Societatea cu Răspundere Limitată „Grandmaster”, Societatea

cu Răspundere Limitată „Ivalcar” și Societatea cu Răspundere Limitată „East Auto”

(f.d. 60-61).

În același context, Colegiul de control judiciar reiterează că potrivit devizelor de

calcul, întocmite de Compania de Asigurări „Donaris Vienna Insurance Group”

Societate pe Acțiuni în baza proceselor-verbale de constatare a daunelor a fost stabilit

că costul restabilirii automobilului de model Toyota Corola avariat în urma producerii

accidentului rutier constituie în totală suma de 15 321 lei, avînd în vedere prețurile

medii practicate de trei stații de specialitate indicate în procesul-verbal enunțat mai sus

(f.d.67-71).

5

La 27 octombrie 2016,14 decembrie 2016 și 16 mai 2017, Compania de Asigurări

„Donaris Vienna Insurance Group” Societate pe Acțiuni a emis dispozițiile de plată nr.

RCAI1192-2016, RCAI1192-2016S1 și RCAI1192-2016S2, conform cărora a

recunoscut evenimentul produs și a stabilit pentru păgubitul Ion Botnari despăgubirea

de asigurare în sumă totală de 15 321 lei și a ordonat achitarea despăgubirii de asigurare

(f.d. 40-42).

Nefiind de acord cu suma stabilită de compania de asigurare, Ion Botnari a depus

cerere în adresa Societății cu Răspundere Limitată „Exauto-Plus” cu privire la

stabilirea prejudiciului cauzat automobilului de model Toyota Corola în urma

producerii accidentului rutier.

Conform raportului de evaluare a pagubei nr. 2877/11A din 18 noiembrie 2016

întocmit de Societatea cu Răspundere Limitată „Exauto-Plus”, în baza procesului-

verbal de constatare a daunelor din 18 octombrie 2016, prejudiciul cauzat

proprietarului automobilului de model Toyota Corola constituie suma de 23 009,35 lei,

care este compusă din valoarea pieselor necesare pentru recondiționarea automobilului

– 12 179,86 lei; valoarea materialelor necesare pentru recondiționarea automobilului –

3161.49 lei și valoarea manoperei – 7668 lei (f.d. 14-16).

La 29 decembrie 2016 și 11 ianuarie 2017, Ion Botanari a depus cerere în adresa

Companiei de Asigurări „Donaris Vienna Insurance Group” Societate pe Acțiuni, prin

care a solicitat recalcularea și achitarea despăgubirii de asigurare, în baza raportului de

evaluare a pagubei nr. 2877/11A din 18 noiembrie 2016 întocmit de Societatea cu

Răspundere Limitată „Exauto-Plus” (f.d. 47).

Compania de Asigurări „Donaris Vienna Insurance Group” Societate pe Acțiuni

a informat recurentul că despăgubirea de asigurare a fost calculată conform opțiunii

solicitate și acceptate de acesta conform pct. 4 lit. b) din procesul-verbal de constatare

a daunelor RCAI1192-2016 din 18 octombrie 2016, luînd în calcul preturile medii

practicate de trei unități de specialitate (f.d. 51).

Astfel, Ion Botnari a considerat că Compania de Asigurări „Donaris Vienna

Insurance Group” Societate pe Acțiuni și Tudor Cheianu a încălcat prevederile Codului

civil și Legii cu privire la asigurarea obligatorie de răspundere civile pentru pagube

produse de autovehicule și a înaintat prezenta cerere de chemare în judecată cu privire

la încasarea despăgubirii de asigurare, penalității, dobânzii de întârziere, prejudiciului

moral și a cheltuielilor de judecată.

Instanța de recurs remarcă că, atât prima instanța, cât și instanța de apel, fiind

învestite cu judecarea prezentei pricini, au hotărât că pretențiile înaintate de Ion Botnari

împotriva Companiei de Asigurări „Donaris Vienna Insurance Group” Societate pe

Acțiuni sunt neîntemeiate și urmează a fi respinse.

Cu privire la acțiunea înaintată împotriva Companiei de Asigurări „Donaris

Vienna Insurance Group” Societate pe Acțiuni, instanța de apel a conchis că conform

art. 23 alin. (11) din Legea nr. 414 din 22 decembrie 2006 cu privire la asigurarea

obligatorie de răspundere civile pentru pagube produse de autovehicule, despăgubirea

de asigurare a fost calculată conform opțiunii solicitate și acceptate de recurent, luînd

în calcul preturile medii practicate de trei unități de specialitate.

Intimatul Companiei de Asigurări „Donaris Vienna Insurance Group” Societate

pe Acțiuni a preluat considerentele Curții de Apel Chișinău și a menționat că soluția

instanței este una întemeiată și legală.

6

Prin urmare, instanța de recurs constată că principala critică a recurentului în

ceea ce privește acțiunea înaintată împotriva companiei de asigurare vizează

interpretarea articolului 23 alin. (11) din Legea enunțată mai sus.

În conformitate cu articolul 432 alin. (2) lit. c) din Codul de procedură civilă, se

consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în

care instanța judecătorească: a interpretat în mod eronat legea;

În condițiile articolului 23 alin. (11) din Legea cu privire la asigurarea obligatorie

de răspundere civile pentru pagube produse de autovehicule indiferent de vechimea de

exploatare a autovehiculului și parcursul acestuia, în cazul în care despăgubirea de

asigurare se solicită în numerar sau prin virament în contul bancar al persoanei

păgubite, cuantumul despăgubirii de asigurare se stabilește luînd în calcul prețurile

medii practicate de minimum trei unități de specialitate acceptate de părți pentru

manopera și pentru materialele aferente reparației sau înlocuirii părților componente și

pieselor avariate, precum și pentru părți componente și piese noi fabricate în bază de

licență sau originale foste în folosință care corespund cerințelor tehnice și de securitate

rutieră. În cazul cînd părțile componente și piesele noi fabricate în bază de licență sau

cele originale foste în folosință nu sînt disponibile pe piața autohtonă, paguba real

suportată pentru autovehicule se va determina ținînd cont de prevederile alin.(8).

Prin prisma dispozițiilor legale evocate, Colegiul lărgit observă că Ion Botnari

nu poate să solicite despăgubirea de asigurare în sumă de 23 009,23, stabilită conform

raportului de evaluare a pagubei nr. 2877/11A din 18 noiembrie 2016 întocmit de

Societatea cu Răspundere Limitată „Exauto-Plus”.

La acest capitol, instanța de judecată subliniază că momentul decisiv este pct. 4

lit. b) din procesul-verbal de constatare a daunelor din 18 octombrie 2016, potrivit

căruia Ion Botnari a acceptat achitarea despăgubirii de asigurare în numerar sau în

virament la cont bancar în baza prețurilor medii practicate de trei stații de specialitate

și anume de Societatea cu Răspundere Limitată „Grandmaster”, Societatea cu

Răspundere Limitată „Ivalcar” și Societatea cu Răspundere Limitată „East Auto” (f.d.

60-61).

Sub acest aspect, Colegiul lărgit notează că Compania de Asigurări „Donaris

Vienna Insurance Group” Societate pe Acțiuni și-a onorat obligațiile, a recunoscut

evenimentul produs și a stabilit pentru păgubitul Ion Botnari despăgubirea de asigurare

în sumă totală de 15 321 lei conform prețurilor medii practicate de cele trei stații de

specialitate indicate în procesul-verbal de constatare a daunelor din 18 octombrie

2016.

La acest capitol, Colegiul lărgit constată că recurentul a prezentat în susținerea

pretenției înaintate împotriva Companiei de Asigurări „Donaris Vienna Insurance

Group” Societate pe Acțiuni devizele de calcul, întocmite de Societatea cu Răspundere

Limitată „Grandmaster”, Societatea cu Răspundere Limitată „Alens Exim” și

Societatea cu Răspundere Limitată „Grand Auto” (f.d. 93-97).

Astfel conform devizelor de calcul întocmite de Societatea cu Răspundere

Limitată „Grandmaster”, Societatea cu Răspundere Limitată „Alens Exim” și

Societatea cu Răspundere Limitată „Grand Auto” la cererea recurentului, costul

restabilirii automobilului de model Toyota Corola avariat în urma producerii

accidentului rutier constituie suma de 23 347 lei, 24 055 lei și respectiv 24 950 lei.

7

Revenind la fondul cauzei, Colegiul de control judiciar amintește că, conform

procesului-verbal de constatare a daunelor din 18 octombrie 2016, părțile adică atât

recurentul, cît și compania de asigurare au acceptat și au indicat în procesul-verbal

enunțat următoarele unității de specialitate Societatea cu Răspundere Limitată

„Grandmaster”, Societatea cu Răspundere Limitată „Alens Exim” și Societatea cu

Răspundere Limitată „Grand Auto”.

Luând în considerare cele menționate, instanța de recurs opinează că devizele de

calcul întocmite de Societatea cu Răspundere Limitată „Alens Exim” și Societatea cu

Răspundere Limitată „Grand Auto” anexate drept probe de recurent sunt în mod vădit

lipsite de pertinență, deoarece sunt devize elaborate de către unități de specialitate, care

nu au fost acceptate de părți. Or conform art. 23 alin. (2) din Legea nr. 414 din 22

decembrie 2006 cu privire la asigurarea obligatorie de răspundere civile pentru pagube

produse de autovehicule, costul reparației autovehiculului se stabilește pe baza

documentelor eliberate de unitatea de specialitate acceptată de părți.

În ceea ce privește devizul de calcul întocmit de Societatea cu Răspundere

Limitată „Grandmaster”, colegiul judiciar menționează că preturile indicate de

compania de asigurare sunt nesemnificativ mai mici, atît pentru recurent, cît și pentru

intimat, în comparație cu preturile indicate în devizul de calcul elaborat de aceiași

societate la cererea recurentului.

Instanța de judecată subliniază că acest fapt nu constituie temei de apreciere a

argumentului recurentului invocat în acest sens, deoarece în primul rând sunt prețurile

stabilite doar de către o unitate, fără a fi făcută o medie a prețurilor practicate de

celelalte unități de specialitate indicate în procesul-verbal și acceptate de părți.

Instanța de judecată subliniază că recurentul operează cu faptul că compania de

asigurare beneficiază de anumite înlesniri la procurarea și deservirea din partea

unităților de specialitate indicate în procesul-verbal din 18 octombrie 2016.

La acest capitol, Colegiul lărgit constată că la 11 noiembrie 2016, compania de

asigurare a informat recurentul despre posibilitatea remedierii vehiculului prejudiciat

la una din stațiile tehnice cu care deține contract de colaborare și care oferă servicii de

calitate la preturi rezonabile. Mai mult compania a indicat că reevaluarea despăgubirii

de asigurare acordată poate avea loc după ce recurentul va coordona unitatea de

specialitate agreată cu prezentarea documentelor confirmative și anume bon fiscal,

factură fiscală și proces-verbal de executare a lucrărilor/prestare a serviciilor (f.d. 51).

Prin urmare, compania de asigurare i-a oferit posibilitatea recurentului atît de a

repara automobilul la una din stațiile tehnice cu care deține contract de colaborare, cît

și posibilitatea reevaluării în cazul în care va coordona unitatea de specialitate, însă

recurentul refuză în mod intenționat acest fapt, insistând la achitarea despăgubirii de

asigurare conform raportului de evaluare a pagubei nr. 2877/11A din 18 noiembrie

2016 întocmit de Societatea cu Răspundere Limitată „Exauto-Plus”.

În subsidiar, colegiul judiciar notează că la evaluarea probelor, în scopul stabilirii

faptelor, instanța de recurs consideră drept pertinente următoarele: pentru a aprecia

cuprinsul unor înscrisuri se aplică, în general, până la momentul dat, criteriul „dincolo

de un dubiu rezonabil”. O astfel de probă poate rezulta din coexistența unor concluzii

suficient de întemeiate, clare și concordate sau a unor prezumții similare și

incontestabile ale faptelor. Pe lângă aceasta, comportamentul părților urmează a fi luat

în considerație, din moment ce sunt obligate să-și probeze alegațiile.

8

Din această perspectivă, Colegiul judiciar constată că înscrisurile anexate de

recurent în vederea susținerii pretenției înaintată împotriva companiei de asigurare, nu

are relevanță în raport cu obligațiile acestuia asumate conform procesului-verbal de

constatare a daunelor din 18 octombrie 2016.

Suplimentar, colegiul judiciar reiterează că recurentul solicită achitarea

despăgubirii de asigurare în sumă de 23 009,23 lei stabilită conform raportului de

evaluare a pagubei nr. 2877/11A din 18 noiembrie 2016 întocmit de Societatea cu

Răspundere Limitată „Exauto-Plus”, însă nu a prezentat niciun document sau un alt

înscris, care ar putea proba faptul că a suportat cheltuieli în mărimea solicitată.

Prin urmare, instanța de recurs opinează că recurentul nu și-a demonstrat

pretențiile înaintate împotriva companiei de asigurare.

În atare situație, instanța de judecată observă că recurentul a generalizat că s-a

încălcat norma de drept material, fără a specifica prin ce s-a manifestat această aplicare

eronată a legii. Așadar, prin simpla introducere în conținutul recursului a dispozițiilor

din Codul civil și Legea cu privire la asigurarea obligatorie de răspundere civile pentru

pagube produse de autovehicule, nu rezultă în mod cert procedeul juridic prin care

nerespectarea acestor prevederi legale ar putea influența legalitatea soluției privind

respingerea pretenției cu privire la încasarea din contul companiei de asigurare a

despăgubirii de asigurare.

În atare situație, ținând cont de faptele din speță, de argumentele părților și de

constatările de mai sus, Colegiul judiciar consideră că a examinat principalele întrebări

juridice puse în prezenta cerere înaintată împotriva companiei de asigurare și că nu este

necesar să se pronunțe separat în privința motivelor invocate, cu privire la încasarea

dobânzii de întârziere, penalității și compensarea cheltuielilor judiciare. De fapt,

acestea sunt pretenții accesorii care depind în funcție de pretenția principală (a se vedea,

printre alte autorități, Kamil Uzun vs Turcia, 10 mai 2007, parag. 64 din 10 mai 2007;

Centrul pentru Resurse Juridice în numele lui Valentin Câmpeanu vs România (Marea

Cameră), 17 iulie 2014, parag. 156).

Cu privire la pretenția privind încasarea din contul lui Tudor Cheianu a

prejudiciului moral în cuantum de 15 000 de lei, recurentul a invocat că, din momentul

producerii accidentului rutier resimte efectele negative ale acelui eveniment.

Intimatul a participat la examinarea cauzei și a susținut că argumentele

recurentului sunt declarative și nu sunt probate.

Instanța de recurs observă că instanța de apel a respins capătul de cerere ce se

referă la prejudiciul moral, din motivul că recurentul nu a probat prin ce s-au manifestat

suferințele fizice și psihice suportate.

Luând în considerare cele menționate, instanța de recurs opinează că instanțele

ierarhic inferioare nu au respectat obligațiile procedurale prevăzute la articolele 376

alin. (1), 194 alin. (2), 211 alin. (1) din Codul de procedură civilă, care se încadrează

în limitele principiului iura novit curia. Or, conform celor invocate, judecătorul trebuie

să aplice acel text de lege care corespunde situației de fapt calificate juridic de către

parte, în măsura în care situația de fapt respectivă este confirmată de probele

administrate în cauză.

În conformitate cu art. 1398 alin. (1) Cod civil cel care acționează față de altul

în mod ilicit, cu vinovăție este obligat să repare prejudiciul patrimonial, iar în cazurile

prevăzute de lege, și prejudiciul moral cauzat prin acțiune sau omisiune.

9

Art. 45 alin. (1) Cod Contravențional prevede că dacă prin contravenție a fost

cauzat un prejudiciu, persoana prejudiciată este în drept să-și valorifice pretențiile

civile în procedură civilă.

Conform art. 1423 alin. (1) Cod civil mărimea compensației pentru prejudiciu

moral se determină de către instanța de judecată în funcție de caracterul și gravitatea

suferințelor psihice sau fizice cauzate persoanei vătămate, de gradul de vinovăție al

autorului prejudiciului, dacă vinovăția este o condiție a răspunderii, și de măsura în

care această compensare poate aduce satisfacție persoanei vătămate.

Prin prisma dispozițiilor legale evocate, Colegiul lărgit observă că recurentul are

dreptul de a solicita repararea prejudiciului moral.

Revenind la fondul cauzei, Colegiul de control judiciar amintește că, la 12

octombrie 2016 a avut loc accidentul rutier cu implicarea automobilului de model

Toyota Corola, cu numărul de înmatriculare XXXXX, care îi aparține cu drept de

proprietate lui Ion Botnari și a automobilului de model WV cu numărul de

înmatriculare XXXXX, la volanul căruia se afla Tudor Cheianu.

Conform procesului-verbal cu privire la contravenție și a deciziei agentului

constatator din 12 octombrie 2016, vinovat de producerea accidentului rutier a fost

recunoscut intimatul Tudor Cheianu, conducătorul automobilului de model WV cu

numărul de înmatriculare XXXXX, fiind sancționat cu amendă în mărime de 50 unități

convenționale (f.d.11).

Astfel, analizând circumstanțele enunțate în raport cu normele de drept supra

citate, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme

de Justiție consideră neîntemeiată concluzia instanței de apel privind respingerea

cerinței cu privire la încasarea din contul lui Tudor Cheianu în beneficiul lui Ion

Botnari a prejudiciului moral, deoarece drepturile personale nepatrimoniale și alte

valori nemateriale sunt apărate în cazurile și în modul prevăzut de legislația civilă, cât

și de alte legi speciale, la cazul speței de Codul Contravențional.

Or, prejudiciul moral a cărei compensare o solicită Ion Botnari, în calitate de

persoana prejudiciată, a fost cauzat în rezultatul contravenției săvârșite de către Tudor

Cheianu, și anume producerea accidentului rutier la 12 octombrie 2016, a cărei vină a

fost stabilită cu certitudine prin procesul-verbal cu privire la contravenție și decizia

agentului constatator din 12 octombrie 2016.

În acest context este de menționat că Tudor Cheianu, cunoscând despre procesul-

verbal și decizia agentului constatator din 12 octombrie 2016, prin care a fost

sancționat contravențional a fost de acord cu acestea, or intimatul nu a prezentat probe

care ar confirmarea contestarea acestora.

În contextul expus, și având în vedere principiile compensării echitabile și

rezonabile a prejudiciului moral, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că urmează a fi admisă

parțial cerința lui Ion Botnari cu privire la încasarea din contul lui Tudor Cheianu în

beneficiul său a prejudiciului moral în mărime de 1000 lei, sumă care este apreciată de

instanță ca fiind una rezonabilă, proporțională în raport cu criteriile stabilite la caz și

care corespunde circumstanțelor cauzei.

Or, la determinarea cuantumului prejudiciului moral urmează să se respecte

criteriul echității, care presupune că despăgubirile pentru prejudiciul moral trebuie să

fie juste, raționale și echitabile, adică trebuie stabilite în așa fel încât să asigure efectiv

10

o compensare suficientă a prejudiciului moral cauzat, ca astfel să fie menținut

echilibrul între daunele efectiv pricinuite și suma acordată.

Pentru considerentele menționate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite

recursul declarat, de a casa decizia din 14 februarie 2018 a Curții de Apel Chișinău și

hotărârea din 28 septembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, în partea

respingerii acțiunii cu privire la încasarea prejudiciului moral cu emiterea în această

parte a unei noi hotărârii de admitere parțială a acțiunii.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură civilă, Colegiul

civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e:

Se admite cererea de recurs declarată de Ion Botnari, reprezentant de avocatul

Maxim Chișca.

Se cazează decizia din 14 februarie 2018 a Curții de Apel Chișinău și hotărârea

din 28 septembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, în cauza civilă

intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Ion Botnari împotriva Companiei

de Asigurări „Donaris Vienna Insurance Group” Societate pe Acțiuni, Tudor Cheianu

cu privire la încasarea despăgubirii de asigurare, penalității, dobânzii de întârziere,

prejudiciului moral și a cheltuielilor de judecată, în partea respingerii pretenției cu

privire la încasarea prejudiciului moral, și se pronunță în această parte o nouă hotărâre:

Se admite parțial cererea de chemare în judecată depusă de Ion Botnari împotriva

lui Tudor Cheianu cu privire la încasarea prejudiciului moral.

Se încasează din contul lui Tudor Cheianu în beneficiul lui Ion Botnari

prejudiciul moral în sumă de 1000 (una mie) lei.

În rest, decizia din 14 februarie 2018 a Curții de Apel Chișinău și hotărârea din

28 septembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana în partea respingerii cererii

de chemare în judecată depusă de Ion Botnari împotriva Companiei de Asigurări

„Donaris Vienna Insurance Group” Societate pe Acțiuni cu privire la încasarea

despăgubirii de asigurare, penalității, dobânzii de întârziere și a cheltuielilor de

judecată se mențin.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

Judecătorul Tatiana Vieru

Judecătorii Maria Ghervas

Iulia Sîrcu

Luiza Gafton

Mariana Pitic

11