2ra-1399/18 — repararea prejudiciului material și moral

Dosarul nr. 2ra-1399/18

Prima instanță: Judecătoria Bălți, sediul Central (jud: N. Costaș)

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud: A. Albu, A. Toderaș, E. Bejenaru)

Î N C H E I E R E

12 septembrie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Valeriu Doagă

judecătorii Svetlana Filincova

Tamara Chișca-Doneva

examinând admisibilitatea recursului declarat de Galina Șevcenco reprezentată de

avocatul Snejana Teleba,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Larisa Groșeva

împotriva Galinei Șevcenco, intervenienți accesorii Andrei Lupșa și Valentina

Gonciarova cu privire la încasarea prejudiciului material și moral și a cheltuielilor de

judecată,

împotriva deciziei din 27 martie 2018 a Curții de Apel Bălți, prin care a fost

admis apelul declarat de Galina Șevcenco reprezentată de avocatul Snejana Teleba, a

fost casată parțial hotărârea din 30 mai 2017 a Judecătoriei Bălți, sediul Central, și în

partea casată a fost emisă nouă hotărâre,

c o n s t a t ă:

La 17 mai 2016 Larisa Groșeva a depus cerere de chemare în judecată împotriva

Galinei Șevcenco cu privire la încasarea prejudiciului material și moral și a

cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii a indicat că, la 11 februarie 2016, în jurul orei 14:00, în

apartamentul nr. 46 amplasat în mun. Bălți, str. xxxxx a avut loc incendiu, vinovat de

care a fost recunoscut Andrei Lupșa, care la acel moment se afla în acest imobil în

calitate de locatar.

Reclamanta a menționat că potrivit actului de constatare a incendiului, informația

despre producerea acestuia a fost furnizată de către Natalia Groșeva, fiica ei, care la

acel moment se afla în domiciliul amplasat în mun. Bălți, str. xxxxx nr. xx ap. xx, în

nemijlocita apropiere de apartamentul incendiat.

A susținut că în urma acestui incendiu în apartament a pătruns fum, iar soluția cu

care reprezentanții Direcției situații excepționale au stins focul, a cauzat un prejudiciu

atât apartamentului cât și bunurilor sale personale.

Pentru stabilirea mărimii prejudiciului material cauzat prin deteriorarea

apartamentului, a fost efectuată expertiza pentru care a achitat suma de 960 lei.

1

Astfel, a precizat că potrivit raportului de expertiză nr.0379451 din 17 februarie

2016, prejudiciu material cauzat în urma incendiului apartamentului constituie suma de

33489, 38 lei.

Totodată, reclamanta a explicat că a supus curățirii chimice hainele, covoarele și

plapumele, care au fost îmbibate cu fum și soluția cu care a fost stins incendiul,

cheltuielile suportate fiind de 5780 lei.

A mai menționat că la momentul producerii incendiului, în domiciliu său se afla

fiica Natalia Groșeva cu copilul ei minor, care s-a speriat pentru viața sa și a copilului.

În urma stresului suportat, fiica Natalia Groșeva s-a adresat medicului psihiatru

pentru a redresa starea psiho-emoțională și urmările stresului, iar conform prescripției

medicale i-a fost stabilit diagnosticul reacție acută la un factor de risc, fiindu-i prescris

tratament medicamentos, costul căruia a constituit suma de 248,04 lei.

La fel, reclamanta a estimat cuantumul prejudiciului moral la suma de 5000 lei,

rezultat din stresul suportat datorită necesității de a părăsi domiciliul și a găsi un loc de

trai temporar până la înlăturarea urmărilor incendiului, efectuarea reparației în

apartament, curățirea tuturor lucrurilor, precum și starea psiho-emoțională a fiicei sale.

A indicat că, la 01 aprilie 2016 în adresa pârâtei a expediat somația prin care a

solicitat repararea benevolă a prejudiciului cauzat prin incendiu, însă aceasta a fost

restituită cu mențiunea ,,nereclamat”.

Reclamanta și-a întemeiat acțiunea în baza prevederilor art. 1398 alin. (1)-(4), art.

1413, art. 1416 alin. (1)-(4), art. 1422 alin. (1)-(3) și art. 1423 alin. (1), (2) Cod civil.

A solicitat, încasarea din contul Galinei Șevcenco în beneficiul ei a prejudiciului

material în sumă de 40 477, 42 lei, prejudiciului moral în sumă de 5000 lei și a

cheltuielilor de judecată.

Prin încheierea din 14 decembrie 2016 a Judecătoriei Bălți, în proces în calitate

de intervenient accesoriu a fost atras Andrei Lupșa.

Prin încheierea din 26 mai 2017 a Judecătoriei Bălți, sediul Central, în proces în

calitate de intervenient accesoriu a fost atrasă Valentina Goncearova.

Prin hotărârea din 30 mai 2017 a Judecătoriei Bălți, sediul Central, cererea de

chemare în judecată a fost admisă parțial. A fost încasat din contul Galinei Șevcenco în

beneficiul Larisei Groșeva prejudiciul material în sumă de 36899,38 lei, prejudiciul

moral în sumă 5000 lei și cheltuielile de judecată compuse din cheltuieli de efectuare a

expertizei în sumă de 960 lei, cheltuieli de stabilire a vizei de domiciliu a pârâtei și

citarea acesteia în sumă de 60,12 lei, cheltuieli de eliberare a informației de la Oficiul

Cadastral Teritorial Bălți în sumă de 61,20 lei, cheltuieli cu titlu de taxă de stat în

sumă de 1135,78 lei și cheltuieli de asistență juridică în sumă de 3500 lei, iar în total

suma de 47716,48 lei. În rest acțiunea a fost respinsă.

La 30 mai 2017, Galina Șevcenco reprezentată de avocatul Snejana Teleba a

declarat apel împotriva hotărârii din 30 mai 2017 a Judecătoriei Bălți, sediul Central.

Prin decizia din 27 martie 2018 a Curții de Apel Bălți, a fost admis apelul declarat

de Galina Șevcenco reprezentată de avocatul Snejana Teleba, a fost casată parțial

hotărârea din 30 mai 2017 a Judecătoriei Bălți, sediul Central, în partea încasării

prejudiciului moral, și în partea dată a fost emisă nouă hotărâre prin care această

cerință a fost respinsă. În rest, hotărârea a fost menținută.

Pentru a decide astfel, instanța de apel și-a întemeiat soluția pe prevederile art. 14,

art. 1416 alin. (1), (2), (3) (4), art. 1415 alin. (1), art. 1422 alin. (1) și art. 616 alin. (2)

Cod civil.

2

În acest sens, instanța de apel a menționat că la momentul producerii incendiului,

Galina Șevcenco era unica proprietară a imobilului incendiat conform datelor

Organului Cadastral Teritorial.

Totodată, instanța de apel a reținut că Andrei Lupșa, care este vinovat de

comiterea incendiului potrivit Actului de constatare din 11 februarie 2016, nu a fost

atras la răspundere contravențională în conformitate cu art. 358 Cod contravențional,

deoarece în urma mai multor măsuri întreprinse de către Direcția situații excepționale

mun. Bălți, nu a fost posibil de stabilit locul de aflare al acestuia, iar contract de

locațiune nu a fost încheiat.

Astfel, instanța de apel a considerat corectă concluzia primei instanțe referitoare

la încasarea prejudiciului material în beneficiul Larisei Groșeva din contul Galinei

Șevcenco, care era proprietara apartamentului incendiat și care urmează să poarte

răspundere pentru administrarea bunului său imobil, inclusiv pentru cauzarea de daune

în urma folosirii acestui bun.

Argumentul apelantei precum că prejudiciul material nu urmează să fie încasat

din contul ei, instanța de apel l-a considerat neîntemeiat, deoarece în cazul în care

ultima consideră că prejudiciul urmează să fie încasat din contul altor persoane, poate

înainta acțiune în ordine de regres față de acestea.

Cu referire la încasarea prejudiciului moral, Curtea de Apel Bălți a apreciat

soluția primei instanțe ca fiind una greșită, specificând că prejudiciul moral, născut din

cauzarea de daune (răspunderea civilă delictuală), se repară de cel care 1-a cauzat

altuia printr-o faptă ilicită extracontractuală (art. 616 alin.(2) Cod civil și art. 219

alin.(4) Cod de procedură penală), fiind o sancțiune prevăzută de o regulă generală.

Prin urmare, instanța de apel a conchis că în cazul dat nu este prevăzută încasarea

prejudiciului moral, iar din aceste considerente pretenția dată a fost respinsă.

La 18 mai 2018, Galina Șevcenco reprezentată de avocatul Snejana Teleba a

declarat recurs împotriva deciziei din 27 martie 2018 a Curții de Apel Bălți.

În susținerea recursului s-a invocat dezacordul cu decizia instanței de apel,

considerând-o neîntemeiată și ilegală prin faptul că a fost emisă cu aplicarea eronată a

normelor de drept material.

În acest sens, recurenta a criticat concluzia instanței de apel referitoare la faptul

că dânsa este răspunzătoare de producerea incendiului și urmează să repare prejudiciul

cauzat, deoarece susține că pentru apariția răspunderii delictuale este necesar un fapt

juridic, iar lipsa unei condiții, potrivit regulii generale, exclude răspunderea delictuală.

La fel, a declarat că instanțele de judecată nu au luat în considerație că dânsa nu a

locuit în apartamentul litigios, iar acesta era administrat de către sora sa, Valentina

Goncearova care l-a dat în chirie lui Andrei Lupșa și care în urma incendiului s-a

prezentat ca proprietară a apartamentului.

A mai indicat că, Raportul de expertiză nr. 0379451 din 17 februarie 2016 prin

care a fost apreciată suma prejudiciului, a fost întocmit de către o persoană fără

competență în domeniu.

Recurenta a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și

hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii.

În conformitate cu art. 434 Cod de procedură civilă, recursul se declară în termen

de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu

prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.

Astfel, recursul declarat la data de 18 mai 2018, este în termen.

3

Prin referința din 11 iulie 2018, Larisa Groșeva a solicitat declararea recursului ca

fiind inadmisibil.

Examinând temeiurile recursului declarat de către Galina Șevcenco reprezentată

de avocatul Snejana Teleba în raport cu materialele cauzei civile, completul Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră

că recursul este inadmisibil.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor

de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la

alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care

acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care

instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a

fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și

libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se

consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către Galina Șevcenco

reprezentată de avocatul Snejana Teleba, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul

recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie

temei de casare a deciziei recurate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii a II-a are

caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În această ordine de idei, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție precizează că, în contextul normelor

procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură civilă, instanța

de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de

apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor

și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că

instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile

de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă, din recursul

4

declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a

probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența sa

constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru Apărarea

Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune motivarea în

detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale

specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță

inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra Franței,

Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera inadmisibil recursul declarat de către Galina Șevcenco reprezentată de

avocatul Snejana Teleba.

În conformitate cu art. 270, 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme

de Justiție

dispune:

Recursul declarat de Galina Șevcenco reprezentată de avocatul Snejana Teleba, se

consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Valeriu Doagă

judecătorii Svetlana Filincova

Tamara Chișca-Doneva

5