3ra-1184/18 — cu privire la olbigarea eliberării autorizației de construire, repararea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată

Dosarul nr. 3ra-1184/18

Instanța de fond: Judecătoria Edineț, sediul Central – M. Iftodi

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți – A. Corcenco, D. Stănilă, D. Corolevschi

ÎNCHEIERE

12 septembrie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tatiana Vieru

judecătorii Mariana Pitic

Maria Ghervas

examinând admisibilitatea recursului, declarat de către Iulia Rîmiș,

reprezentată de avocatul Ghenadie Odobescu,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Iulia Rîmiș

împotriva Primăriei, mun. Edineț cu privire la obligarea eliberării autorizației de

construire, încasarea prejudiciului moral și cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 24 mai 2018 a Curții de Apel Bălți, prin care s-a respins

apelul declarat de către Iulia Rîmiș, s-a menținerea hotărârea din 02 aprilie 2018 a

Judecătoriei Edineț, sediul Central,

constată:

La 24 octombrie 2017 Iulia Rîmiș a depus cerere de chemare în judecată,

ulterior concretizată, împotriva Primăriei, mun. Edineț cu privire la obligarea

eliberării autorizației de construire a construcțiilor pe terenul de pe str. xxxxx, mun.

Edineț, încasarea prejudiciului moral în sumă de 10 000 lei, cheltuielilor de asistență

juridică în sumă de 3 000 lei și cheltuielilor aferente.(1-10, 95-104)

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că potrivit contractului de vânzare -

cumpărare nr. 4101/15/19475 din 04 noiembrie 2015 a intrat în posesia bunului

imobil situat pe str. xxxxx, mun. Edineț. La 02 mai 2017 s-a adresat către Primăria

mun. Edineț cu cerere privind eliberarea autorizației de construire, iar la cerere au

fost anexate actele prevăzute de art. 12 al Legii nr. 163 din 09 iulie 2010 privind

autorizarea executării lucrărilor de construcție. La 05 mai 2017 a primit răspuns,

prin care i-a fost refuzată eliberarea autorizației de construire.

Reclamanta a menționat că Primăria mun. Edineț și-a motivat răspunsul prin

faptul, că ea a acaparat nelegitim o parte din terenul public pe care a construit

neautorizat un foișor cât și pe terenul proprietate privată a construit o construcție

neautorizată.

Iulia Rîmiș a specificat că răspunsul dat de către Primăria mun. Edineț este

unul ilegal, neîntemeiat și abuziv, ori prin cererea din 02 mai 2017 a solicitat

eliberarea autorizației de construire pe terenul său privat, anexând toate actele

necesare pentru eliberarea acesteia.

1

Prin hotărârea din 02 aprilie 2018 a Judecătoriei Edineț, sediul Central s-a

respins ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă de Iulia Rîmiș.

(f.d.112, 118-126)

Prin decizia din 24 mai 2018 a Curții de Apel Bălți s-a respins apelul declarat

de către Iulia Rîmiș, s-a menținut hotărârea din 02 aprilie 2018 a Judecătoriei

Edineț, sediul Central. (f.d. 149, 150-153)

La 17 iulie 2018 Iulia Rîmiș, reprezentată de avocatul Ghenadie Odobescu, a

declarat recurs împotriva deciziei din 24 mai 2018 a Curții de Apel Bălți, solicitând

casarea hotărârilor judecătorești, cu pronunțarea unei hotărâri de admitere a cererii

de chemare în judecată. (f.d. 160-167)

În motivarea cererii de recurs recurenta a invocat, că instanțele de judecată au

interpretat în mod eronat legea și în acest sens au aplicat eronat normele de drept

material. Instanțele de judecată fără a intra în esența litigiului și susținând partea

Primăriei mun. Edineț nu a atras atenția că refuzul de eliberare a autorizației de

construire a fost întemeiat pe fapte ce nu au legătură cu litigiul în cauză.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale,

dacă legea nu prevede altfel.

Materialele cauzei atestă că decizia Curții de Apel Bălți a fost pronunțată la

24 mai 2018, recursul declarat la 17 iulie 2018 de către Iulia Rîmiș, reprezentată de

avocatul Ghenadie Odobescu, este depus în termen.

Examinând temeiurile de admisibilitate ale recursului în raport cu materialele

cauzei civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia, că recursul declarat de către Iulia

Rîmiș, reprezentată de avocatul Ghenadie Odobescu, este inadmisibil din

următoarele considerente.

Verificând motivele de casare, invocate în recurs, completul Colegiului atestă,

că Iulia Rîmiș, reprezentată de avocatul Ghenadie Odobescu, indică argumente ce

țin de dezacordul cu felul în care instanțele de judecată au apreciat înscrisurile

probatorii și au constatat circumstanțele cauzei. Nu pot fi reținute ca temei de

admisibilitate aceste argumente, deoarece țin de reaprecierea probelor, fapt

inadmisibil în recurs.

Conform regulilor din Secțiunea a 2-a din Capitolul XXXVIII al Codului de

procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de

către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul

dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în

afara controlului instanței de recurs.

Recursul exercitat conform secțiunii a 2 - a are caracter devolutiv numai

asupra problemelor de drept material și procesual, verificându-se doar legalitatea

deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

Astfel, completul Colegiului constată că argumentele invocate în recurs nu

pot constitui temei de casare a deciziei recurate, or, acesta nu se încadrează în cele

expres stabilite la art. 432, alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă.

În conformitate cu prevederilor art. 432, alin. (1) al Codului de procedură

civilă părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declarare recurs în cazul

în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept

material sau a normelor de drept procesual.

2

Aliniatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcare

sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele

indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în

măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei

sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către

instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433, lit. a) al Codului de procedură civilă cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432, alin. (2), (3) și (4).

Totodată, potrivit jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică

să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul

trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, pe când în

recursul declarat de către Iulia Rîmiș, reprezentată de avocatul Ghenadie

Odobescu, asemenea aspecte nu se regăsesc.

În speță, completul Colegiului menționează, că recursul în cauză conține

obiecții de fapt și de drept, care deja au fost studiate și verificate de către instanțele

de judecată, primind o apreciere corespunzătoare.

În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentei la

soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul

în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

Drept urmare, se reține că argumentele invocate în recurs nu pot constitui

temei de admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normei de drept material sau a normei de drept procesual, așa

cum formal invocă Iulia Rîmiș, reprezentată de avocatul Ghenadie Odobescu, și,

respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Din considerentele menționate instanța de recurs ajunge la concluzia de a

considera recursul declarat de către Iulia Rîmiș, reprezentată de avocatul Ghenadie

Odobescu, inadmisibil.

Conform celor expuse, în temeiul art. 431, alin. (1) și (2), art. 433, lit. a), 440,

alin. (1) și (11) ale Codului de procedură civilă, completul Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul, declarat de către Iulia Rîmiș, reprezentată de avocatul Ghenadie

Odobescu, se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Tatiana Vieru

judecătorii Mariana Pitic

Maria Ghervas

3