3ra-721/18 — obligarea achitării pensiei stabilite, încasarea dobânzii de întârziere șu repararea prejudiciului moral

Dosarul nr. 3ra-721/18 Prima instanță: Judecătoria Cahul, sediul Central (jud: I. Gorlenco) Instanța de apel: Curtea de Apel Cahul (jud: T. Berdilă, I. Dănăilă, R. Petrov) ÎNCHEIERE 05 septembrie 2018 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu judecătorii Galina Stratulat Victor Burduh examinând, fără înștiințarea participanților la proces, chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Ministerul Afacerilor Interne, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Sergiu Bodlev împotriva Ministerului Afacerilor Interne, Casei Naționale de Asigurări Sociale și Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Cahul, intervenient accesoriu Inspectoratul General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne, cu privire la obligarea achitării pensiei stabilite, încasarea dobânzii de întârziere și repararea prejudiciului moral, împotriva deciziei din 06 februarie 2018 a Curții de Apel Cahul, prin care a fost respins apelul declarat de Ministerul Afacerilor Interne și menținută hotărârea din 19 septembrie 2017 a Judecătoriei Cahul, sediul Central, c o n s t a t ă : La 02 septembrie 2016, Sergiu Bodlev a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Afacerilor Interne, intervenient accesoriu Inspectoratul General al Poliției al MAI, cu privire la obligarea achitării pensiei stabilite și repararea prejudiciului moral.

În motivarea acțiunii, reclamantul a indicat că prin ordinul IGP nr. 894 ef. din 12 decembrie 2015, și-a încetat serviciul în poliție în temeiul art. 47 alin. (1) lit. e) din Legea cu privire la activitatea Poliției și statutul polițistului nr. 320 din 27 decembrie 2012, în vigoare la acel moment, în legătură cu împlinirea vechimii în muncă ce permite dreptul la pensie. Sergiu Bodlev a invocat că prin avizul nr. 15/3-264 din 22 februarie 2016, Ministerul Afacerilor Interne l-a informat că a fost întocmit dosarul de pensionar nr. 023374 și în conformitate cu Legea nr. 1544 din 23 iunie 1993, i s-a stabilit pensie în mărime de 3154 de lei începând cu 01 ianuarie 2016, fiindu-i eliberată legitimație de pensionar al Ministerului Afacerilor Interne nr. 22396. În acest sens, s-a adresat la instituția bancară pentru perfectarea cardului bancar.

Ulterior a constatat că pensia nu i-a fost transferată pe cardul bancar, motiv din care la 27 iunie 2016 s-a adresat cu o cerere 1 către pârât, solicitând eliberarea informației despre motivele neachitării pensiei, precum și netransferarea acesteia pe cardul bancar. Reclamantul a menționat că la 02 august 2016 a primit răspunsul Direcției generale economie și finanțe a Ministerului Afacerilor Interne nr. 15/3-B-185/16 din 28 iulie 2016, potrivit căruia achitarea pensiei se amână pentru un termen nedeterminat, din motiv că a fost solicitată opinia Direcției generale juridice a MAI cu privire la corectitudinea includerii în calculul vechimii în muncă a perioadei activate în Departamentul Vamal pentru stabilirea pensiei, și până-n prezent nu a fost primit nici un răspuns.

Consideră că răspunsul pârâtului este ilegal, or, activând în cadrul Serviciului Vamal al MAI din 15 ianuarie 1993, a acumulat o vechime în muncă de 22 de ani 9 luni și 25 de zile, ce-i acordă dreptul la pensie conform art. 13 lit. a) din Legea asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne nr. 1544 din 23 iunie 1993. Sergiu Bodlev a solicitat obligarea Ministerului Afacerilor Interne de a-i achita pensia stabilită în mărime de 3155, 58 de lei lunar cu indexarea din 01 aprilie 2016, precum și repararea prejudiciului moral în mărimea a două pensii lunare – 6311 de lei. Prin încheierea din 27 februarie 2017 a Judecătoriei Cahul, sediul Central, a fost atrasă în proces în calitate de pârâtă Casa Teritorială de Asigurări Sociale Cahul.

Iar prin încheierea din 22 martie 2017 a Judecătoriei Cahul, sediul Central, a fost atrasă în proces în calitate de pârâtă și Casa Națională de Asigurări Sociale. Pe parcursul examinării cauzei, reclamantul și-a concretizat pretențiile din acțiune, indicând suplimentar că începând cu 01 aprilie 2016, pensiile au fost mărite cu 9,7 % și, din această dată, pensia sa lunară constituie 3460, 57 de lei. Sergiu Bodlev a solicitat în final obligarea pârâților de a-i achita pensia stabilită pentru perioada ianuarie - decembrie 2016 în sumă totală de 40 694, 10 lei, încasarea dobânzii de întârziere conform art. 619 Cod civil în sumă de 625,92 lei și repararea prejudiciului moral în mărime de 6921, 14 lei.

Prin hotărârea din 19 septembrie 2017 a Judecătoriei Cahul, sediul Central, acțiunea a fost admisă parțial și s-a obligat Ministerul Afacerilor Interne să achite lui Sergiu Bodlev pensia stabilită în mărime de 3154, 58 de lei lunar, cu indexarea din 01 aprilie 2016, pentru perioada 01 ianuarie 2016 – 31 decembrie 2016, în mărime totală de 40 608, 87 de lei, precum și să-i achite reclamantului suma de 3154, 58 de lei, echivalentul a unei pensii lunare stabilite, cu titlu de prejudiciu moral și suma de 612, 35 de lei cu titlu de dobândă de întârziere pentru perioada 01 ianuarie 2016 – 31 decembrie 2016. În rest, acțiunea a fost respinsă ca fiind neîntemeiată. Prin decizia din 06 februarie 2018 a Curții de Apel Cahul, a fost respins apelul declarat de Ministerul Afacerilor Interne și menținută hotărârea din 19 septembrie 2017 a Judecătoriei Cahul, sediul Central.

Instanțele ierarhic inferioare au conchis că Ministerul Afacerilor Interne este obligat să-i achite lui Sergiu Bodlev pensia stabilită în temeiul art. 13 lit. a) din Legea asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne nr. 1544 din 23 iunie 1993, potrivit căruia dreptul la pensie pentru vechime în serviciu îl au militarii care au îndeplinit serviciul prin contract, persoanele din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne care la 01 iulie 2011 au o vechime în serviciu de cel puțin 20 de ani și 6 luni. La caz, prin ordinul IGP nr. 800 ef din 13 noiembrie 2015, lui Sergiu Bodlev i-a fost calculat stagiul pentru 2 plata sporului la salariu pentru vechimea în muncă de 22 de ani 9 luni și 25 de zile, fiind inclusă și perioada de activitate în cadrul Departamentului Vamal, ordin ce nu a fost anulat, suspendat sau recunoscut ilegal de instanța de judecată.

De asemenea, instanțele de judecată au constatat netemeinicia argumentului Ministerului Afacerilor Interne precum că, începând cu 01 ianuarie 2017, pensiile se stabilesc și se achită de către Casa Națională de Asigurări Sociale, or, pensia lui Sergiu Bodlev a fost stabilită la data de 22 februarie 2016, iar modificarea Legii nr. 1544 din 23 iunie 1993 a avut loc prin Legea nr. 282 din 16 decembrie 2016, în vigoare la 01 ianuarie 2017, legea neavând caracter retroactiv. La data de 23 aprilie 2018, Ministerul Afacerilor Interne a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea recursului și casarea deciziei din 06 februarie 2018 a Curții de Apel Cahul, cu restituirea cauzei spre rejudecare.

În susținerea recursului, recurentul a invocat că instanțele ierarhic inferioare urmau să înlocuiască în proces Ministerul Afacerilor Interne cu succesorul său în drepturi și obligații Casa Națională de Asigurări Sociale, deoarece începând cu 01 ianuarie 2017, potrivit art. 48 din Legea nr. 1544 din 23 iunie 1993, pensiile militarilor în termen, ale militarilor care au îndeplinit serviciul prin contract, ale persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne și sistemului penitenciar, ale ofițerilor de protecție și colaboratorilor organelor securității statului, Centrului Național Anticorupție și ale membrilor familiilor acestora se stabilesc de către Casa Națională de Asigurări Sociale, în modul stabilit de Guvern.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. Materialele dosarului atestă faptul că decizia din 06 februarie 2018 a Curții de Apel Cahul redactată integral, a fost expediată în adresa recurentului Ministerul Afacerilor Interne la 02 aprilie 2018 (f.d. 220, volumul I), fiind recepționată la 06 aprilie 2018 (f.d. 6, volumul II). În circumstanțele relevate, recursul declarat de Ministerul Afacerilor Interne la 23 aprilie 2018 se consideră a fi depus în termenul prevăzut de lege. La 10 mai 2018, în adresa părților a fost expediată copia recursului declarat de Ministerul Afacerilor Interne, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței.

La 23 mai 2018, intimatul Sergiu Bodlev a depus referință, solicitând respingerea recursului și menținerea deciziei instanței de apel, pe care o consideră legală și întemeiată. Alte referințe nu au fost depuse. Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile și obiecțiile expuse în referință, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Ministerul Afacerilor Interne este inadmisibil, din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4). Conform prevederilor art. 432 alin. alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă, se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța judecătorească: 3 a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data și ora ședinței de judecată; c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a procesului; d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată; f) hotărîrea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Ministerul Afacerilor Interne nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Or, argumentele invocate în recurs se referă la dezacordul recurentului cu soluția pronunțată de către instanțele ierarhic inferioare și nu relevă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau de drept procedural, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate și urmează a fi respinse.

Nu poate fi reținut ca temei al admisibilității recursului, argumentul recurentului Ministerul Afacerilor Interne precum că urma a fi înlocuit în proces cu succesorul său în drepturi și obligații Casa Națională de Asigurări Sociale, deoarece în speță, Sergiu Bodlev solicită încasarea pensiei stabilite la 22 februarie 2016, pentru perioada 01 ianuarie 2016 – 31 decembrie 2016, pe când Casa Națională de Asigurări Sociale stabilește și achită pensiile persoanelor din trupele organelor afacerilor interne abia începând cu 01 ianuarie 2017, în urma modificării Legii nr. 1544 din 23 iunie 1993 prin Legea nr. 282 din 16 decembrie 2016, în vigoare la 01 ianuarie 2017. Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție accentuează că recursul exercitat conform Secțiunii a II-a din Codul de procedură civilă are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și de drept procedural, verificându-se exclusiv legalitatea deciziei adoptate, dar nu și temeinicia în fapt a acesteia.

Distinct de cele relatate, se reiterează că conform jurisprudenței degajate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, recursurile trebuie să fie efective, adică să dispună de puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (speța Purcell c. Irlandei, 4 decizia cu privire la admisibilitate din 16 aprilie 1991), însă motivele recursului invocate în speță sunt similare celor indicate în procesul judecării cauzei, asupra cărora instanța de apel s-a pronunțat deja în modul corespunzător. În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Ministerul Afacerilor Interne ca inadmisibil.

În conformitate cu prevederile art. art. 269-270, art. 431 alin. alin. (1) și (2), art. 433 lit. a) și art. 440 Cod de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, d i s p u n e: Recursul declarat de Ministerul Afacerilor Interne se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu judecătorii Galina Stratulat Victor Burduh 5