3ra-721/18 — obligarea achitării pensiei stabilite, încasarea dobânzii de întârziere șu repararea prejudiciului moral
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- obligarea achitării pensiei stabilite, încasarea dobânzii de întârziere şu repararea prejudiciului moral
- Temei legal
- temeiurile declarării recursului
3ra-721/18 — obligarea achitării pensiei stabilite, încasarea dobânzii de întârziere șu repararea prejudiciului moral (Curtea Supremă de Justiție, 2018)
Dosarul nr. 3ra-721/18
Prima instanță: Judecătoria Cahul, sediul Central (jud: I. Gorlenco)
Instanța de apel: Curtea de Apel Cahul (jud: T. Berdilă, I. Dănăilă, R. Petrov)
ÎNCHEIERE
05 septembrie 2018 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție,
în componența:
Președintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu
judecătorii Galina Stratulat
Victor Burduh
examinând, fără înștiințarea participanților la proces, chestiunea privind
admisibilitatea recursului declarat de Ministerul Afacerilor Interne,
în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Sergiu Bodlev
împotriva Ministerului Afacerilor Interne, Casei Naționale de Asigurări Sociale și Casei
Teritoriale de Asigurări Sociale Cahul, intervenient accesoriu Inspectoratul General al
Poliției al Ministerului Afacerilor Interne, cu privire la obligarea achitării pensiei
stabilite, încasarea dobânzii de întârziere și repararea prejudiciului moral,
împotriva deciziei din 06 februarie 2018 a Curții de Apel Cahul, prin care a fost
respins apelul declarat de Ministerul Afacerilor Interne și menținută hotărârea din 19
septembrie 2017 a Judecătoriei Cahul, sediul Central,
c o n s t a t ă :
La 02 septembrie 2016, Sergiu Bodlev a depus cerere de chemare în judecată
împotriva Ministerului Afacerilor Interne, intervenient accesoriu Inspectoratul General
al Poliției al MAI, cu privire la obligarea achitării pensiei stabilite și repararea
prejudiciului moral.
În motivarea acțiunii, reclamantul a indicat că prin ordinul IGP nr. 894 ef. din 12
decembrie 2015, și-a încetat serviciul în poliție în temeiul art. 47 alin. (1) lit. e) din
Legea cu privire la activitatea Poliției și statutul polițistului nr. 320 din 27 decembrie
2012, în vigoare la acel moment, în legătură cu împlinirea vechimii în muncă ce permite
dreptul la pensie.
Sergiu Bodlev a invocat că prin avizul nr. 15/3-264 din 22 februarie 2016,
Ministerul Afacerilor Interne l-a informat că a fost întocmit dosarul de pensionar nr.
023374 și în conformitate cu Legea nr. 1544 din 23 iunie 1993, i s-a stabilit pensie în
mărime de 3154 de lei începând cu 01 ianuarie 2016, fiindu-i eliberată legitimație de
pensionar al Ministerului Afacerilor Interne nr. 22396. În acest sens, s-a adresat la
instituția bancară pentru perfectarea cardului bancar. Ulterior a constatat că pensia nu i-a
fost transferată pe cardul bancar, motiv din care la 27 iunie 2016 s-a adresat cu o cerere
1
către pârât, solicitând eliberarea informației despre motivele neachitării pensiei, precum
și netransferarea acesteia pe cardul bancar.
Reclamantul a menționat că la 02 august 2016 a primit răspunsul Direcției generale
economie și finanțe a Ministerului Afacerilor Interne nr. 15/3-B-185/16 din 28 iulie
2016, potrivit căruia achitarea pensiei se amână pentru un termen nedeterminat, din
motiv că a fost solicitată opinia Direcției generale juridice a MAI cu privire la
corectitudinea includerii în calculul vechimii în muncă a perioadei activate în
Departamentul Vamal pentru stabilirea pensiei, și până-n prezent nu a fost primit nici un
răspuns. Consideră că răspunsul pârâtului este ilegal, or, activând în cadrul Serviciului
Vamal al MAI din 15 ianuarie 1993, a acumulat o vechime în muncă de 22 de ani 9 luni
și 25 de zile, ce-i acordă dreptul la pensie conform art. 13 lit. a) din Legea asigurării cu
pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor
afacerilor interne nr. 1544 din 23 iunie 1993.
Sergiu Bodlev a solicitat obligarea Ministerului Afacerilor Interne de a-i achita
pensia stabilită în mărime de 3155, 58 de lei lunar cu indexarea din 01 aprilie 2016,
precum și repararea prejudiciului moral în mărimea a două pensii lunare – 6311 de lei.
Prin încheierea din 27 februarie 2017 a Judecătoriei Cahul, sediul Central, a fost
atrasă în proces în calitate de pârâtă Casa Teritorială de Asigurări Sociale Cahul.
Iar prin încheierea din 22 martie 2017 a Judecătoriei Cahul, sediul Central, a fost
atrasă în proces în calitate de pârâtă și Casa Națională de Asigurări Sociale.
Pe parcursul examinării cauzei, reclamantul și-a concretizat pretențiile din acțiune,
indicând suplimentar că începând cu 01 aprilie 2016, pensiile au fost mărite cu 9,7 % și,
din această dată, pensia sa lunară constituie 3460, 57 de lei.
Sergiu Bodlev a solicitat în final obligarea pârâților de a-i achita pensia stabilită
pentru perioada ianuarie - decembrie 2016 în sumă totală de 40 694, 10 lei, încasarea
dobânzii de întârziere conform art. 619 Cod civil în sumă de 625,92 lei și repararea
prejudiciului moral în mărime de 6921, 14 lei.
Prin hotărârea din 19 septembrie 2017 a Judecătoriei Cahul, sediul Central,
acțiunea a fost admisă parțial și s-a obligat Ministerul Afacerilor Interne să achite lui
Sergiu Bodlev pensia stabilită în mărime de 3154, 58 de lei lunar, cu indexarea din 01
aprilie 2016, pentru perioada 01 ianuarie 2016 – 31 decembrie 2016, în mărime totală de
40 608, 87 de lei, precum și să-i achite reclamantului suma de 3154, 58 de lei,
echivalentul a unei pensii lunare stabilite, cu titlu de prejudiciu moral și suma de 612, 35
de lei cu titlu de dobândă de întârziere pentru perioada 01 ianuarie 2016 – 31 decembrie
În rest, acțiunea a fost respinsă ca fiind neîntemeiată.
Prin decizia din 06 februarie 2018 a Curții de Apel Cahul, a fost respins apelul
declarat de Ministerul Afacerilor Interne și menținută hotărârea din 19 septembrie 2017
a Judecătoriei Cahul, sediul Central.
Instanțele ierarhic inferioare au conchis că Ministerul Afacerilor Interne este
obligat să-i achite lui Sergiu Bodlev pensia stabilită în temeiul art. 13 lit. a) din Legea
asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele
organelor afacerilor interne nr. 1544 din 23 iunie 1993, potrivit căruia dreptul la pensie
pentru vechime în serviciu îl au militarii care au îndeplinit serviciul prin contract,
persoanele din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne care la 01
iulie 2011 au o vechime în serviciu de cel puțin 20 de ani și 6 luni. La caz, prin ordinul
IGP nr. 800 ef din 13 noiembrie 2015, lui Sergiu Bodlev i-a fost calculat stagiul pentru
2
plata sporului la salariu pentru vechimea în muncă de 22 de ani 9 luni și 25 de zile, fiind
inclusă și perioada de activitate în cadrul Departamentului Vamal, ordin ce nu a fost
anulat, suspendat sau recunoscut ilegal de instanța de judecată.
De asemenea, instanțele de judecată au constatat netemeinicia argumentului
Ministerului Afacerilor Interne precum că, începând cu 01 ianuarie 2017, pensiile se
stabilesc și se achită de către Casa Națională de Asigurări Sociale, or, pensia lui Sergiu
Bodlev a fost stabilită la data de 22 februarie 2016, iar modificarea Legii nr. 1544 din
23 iunie 1993 a avut loc prin Legea nr. 282 din 16 decembrie 2016, în vigoare la 01
ianuarie 2017, legea neavând caracter retroactiv.
La data de 23 aprilie 2018, Ministerul Afacerilor Interne a declarat recurs
împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea recursului și casarea deciziei
din 06 februarie 2018 a Curții de Apel Cahul, cu restituirea cauzei spre rejudecare.
În susținerea recursului, recurentul a invocat că instanțele ierarhic inferioare
urmau să înlocuiască în proces Ministerul Afacerilor Interne cu succesorul său în
drepturi și obligații Casa Națională de Asigurări Sociale, deoarece începând cu 01
ianuarie 2017, potrivit art. 48 din Legea nr. 1544 din 23 iunie 1993, pensiile militarilor
în termen, ale militarilor care au îndeplinit serviciul prin contract, ale persoanelor din
corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne și sistemului penitenciar,
ale ofițerilor de protecție și colaboratorilor organelor securității statului, Centrului
Național Anticorupție și ale membrilor familiilor acestora se stabilesc de către Casa
Națională de Asigurări Sociale, în modul stabilit de Guvern.
În conformitate cu art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă, recursul se declară în
termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale, dacă legea nu
prevede altfel.
Materialele dosarului atestă faptul că decizia din 06 februarie 2018 a Curții de
Apel Cahul redactată integral, a fost expediată în adresa recurentului Ministerul
Afacerilor Interne la 02 aprilie 2018 (f.d. 220, volumul I), fiind recepționată la 06 aprilie
2018 (f.d. 6, volumul II).
În circumstanțele relevate, recursul declarat de Ministerul Afacerilor Interne la 23
aprilie 2018 se consideră a fi depus în termenul prevăzut de lege.
La 10 mai 2018, în adresa părților a fost expediată copia recursului declarat de
Ministerul Afacerilor Interne, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței.
La 23 mai 2018, intimatul Sergiu Bodlev a depus referință, solicitând respingerea
recursului și menținerea deciziei instanței de apel, pe care o consideră legală și
întemeiată.
Alte referințe nu au fost depuse.
Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile și obiecțiile
expuse în referință, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Ministerul Afacerilor
Interne este inadmisibil, din următoarele considerente.
În conformitate cu art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se
consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute
la art. 432 alin. (2), (3) și (4).
Conform prevederilor art. 432 alin. alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă, se
consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în
care instanța judecătorească:
3
a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;
b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;
b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;
c) a interpretat în mod eronat legea;
d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.
Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în
cazul în care:
a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la
judecarea ei;
b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a
comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;
c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a
procesului;
d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate
în proces;
e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;
f) hotărîrea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.
Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de
declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut
duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că
aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care
erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Ministerul Afacerilor Interne nu se
încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură
civilă.
Or, argumentele invocate în recurs se referă la dezacordul recurentului cu soluția
pronunțată de către instanțele ierarhic inferioare și nu relevă încălcarea esențială sau
aplicarea eronată a normelor de drept material sau de drept procedural, respectiv nu
constituie temei de casare a deciziei recurate și urmează a fi respinse.
Nu poate fi reținut ca temei al admisibilității recursului, argumentul recurentului
Ministerul Afacerilor Interne precum că urma a fi înlocuit în proces cu succesorul său în
drepturi și obligații Casa Națională de Asigurări Sociale, deoarece în speță, Sergiu
Bodlev solicită încasarea pensiei stabilite la 22 februarie 2016, pentru perioada 01
ianuarie 2016 – 31 decembrie 2016, pe când Casa Națională de Asigurări Sociale
stabilește și achită pensiile persoanelor din trupele organelor afacerilor interne abia
începând cu 01 ianuarie 2017, în urma modificării Legii nr. 1544 din 23 iunie 1993 prin
Legea nr. 282 din 16 decembrie 2016, în vigoare la 01 ianuarie 2017.
Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție accentuează că recursul exercitat conform Secțiunii a II-a din Codul
de procedură civilă are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și
de drept procedural, verificându-se exclusiv legalitatea deciziei adoptate, dar nu și
temeinicia în fapt a acesteia.
Distinct de cele relatate, se reiterează că conform jurisprudenței degajate de
Curtea Europeană a Drepturilor Omului, recursurile trebuie să fie efective, adică să
dispună de puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (speța Purcell c. Irlandei,
4
decizia cu privire la admisibilitate din 16 aprilie 1991), însă motivele recursului invocate
în speță sunt similare celor indicate în procesul judecării cauzei, asupra cărora instanța
de apel s-a pronunțat deja în modul corespunzător.
În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera
recursul declarat de Ministerul Afacerilor Interne ca inadmisibil.
În conformitate cu prevederile art. art. 269-270, art. 431 alin. alin. (1) și (2), art.
433 lit. a) și art. 440 Cod de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție,
d i s p u n e:
Recursul declarat de Ministerul Afacerilor Interne se consideră inadmisibil.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului,
judecătorul Iulia Sîrcu
judecătorii Galina Stratulat
Victor Burduh
5