ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție
Sursă originală
CSJ 05.09.2018

3ra-721/18 — obligarea achitării pensiei stabilite, încasarea dobânzii de întârziere șu repararea prejudiciului moral

HOTĂRÂRE
05.09.2018
Pe scurt
Instanță
Curtea Supremă de Justiție
Obiect
obligarea achitării pensiei stabilite, încasarea dobânzii de întârziere şu repararea prejudiciului moral
Temei legal
temeiurile declarării recursului
Citează această cauză
3ra-721/18 — obligarea achitării pensiei stabilite, încasarea dobânzii de întârziere șu repararea prejudiciului moral (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

Dosarul nr. 3ra-721/18

Prima instanță: Judecătoria Cahul, sediul Central (jud: I. Gorlenco)

Instanța de apel: Curtea de Apel Cahul (jud: T. Berdilă, I. Dănăilă, R. Petrov)

05 septembrie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu

judecătorii Galina Stratulat

Victor Burduh

examinând, fără înștiințarea participanților la proces, chestiunea privind

admisibilitatea recursului declarat de Ministerul Afacerilor Interne,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Sergiu Bodlev

împotriva Ministerului Afacerilor Interne, Casei Naționale de Asigurări Sociale și Casei

Teritoriale de Asigurări Sociale Cahul, intervenient accesoriu Inspectoratul General al

Poliției al Ministerului Afacerilor Interne, cu privire la obligarea achitării pensiei

stabilite, încasarea dobânzii de întârziere și repararea prejudiciului moral,

împotriva deciziei din 06 februarie 2018 a Curții de Apel Cahul, prin care a fost

respins apelul declarat de Ministerul Afacerilor Interne și menținută hotărârea din 19

septembrie 2017 a Judecătoriei Cahul, sediul Central,

c o n s t a t ă :

La 02 septembrie 2016, Sergiu Bodlev a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Ministerului Afacerilor Interne, intervenient accesoriu Inspectoratul General

al Poliției al MAI, cu privire la obligarea achitării pensiei stabilite și repararea

prejudiciului moral.

În motivarea acțiunii, reclamantul a indicat că prin ordinul IGP nr. 894 ef. din 12

decembrie 2015, și-a încetat serviciul în poliție în temeiul art. 47 alin. (1) lit. e) din

Legea cu privire la activitatea Poliției și statutul polițistului nr. 320 din 27 decembrie

2012, în vigoare la acel moment, în legătură cu împlinirea vechimii în muncă ce permite

dreptul la pensie.

Sergiu Bodlev a invocat că prin avizul nr. 15/3-264 din 22 februarie 2016,

Ministerul Afacerilor Interne l-a informat că a fost întocmit dosarul de pensionar nr.

023374 și în conformitate cu Legea nr. 1544 din 23 iunie 1993, i s-a stabilit pensie în

mărime de 3154 de lei începând cu 01 ianuarie 2016, fiindu-i eliberată legitimație de

pensionar al Ministerului Afacerilor Interne nr. 22396. În acest sens, s-a adresat la

instituția bancară pentru perfectarea cardului bancar. Ulterior a constatat că pensia nu i-a

fost transferată pe cardul bancar, motiv din care la 27 iunie 2016 s-a adresat cu o cerere

1

către pârât, solicitând eliberarea informației despre motivele neachitării pensiei, precum

și netransferarea acesteia pe cardul bancar.

Reclamantul a menționat că la 02 august 2016 a primit răspunsul Direcției generale

economie și finanțe a Ministerului Afacerilor Interne nr. 15/3-B-185/16 din 28 iulie

2016, potrivit căruia achitarea pensiei se amână pentru un termen nedeterminat, din

motiv că a fost solicitată opinia Direcției generale juridice a MAI cu privire la

corectitudinea includerii în calculul vechimii în muncă a perioadei activate în

Departamentul Vamal pentru stabilirea pensiei, și până-n prezent nu a fost primit nici un

răspuns. Consideră că răspunsul pârâtului este ilegal, or, activând în cadrul Serviciului

Vamal al MAI din 15 ianuarie 1993, a acumulat o vechime în muncă de 22 de ani 9 luni

și 25 de zile, ce-i acordă dreptul la pensie conform art. 13 lit. a) din Legea asigurării cu

pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor

afacerilor interne nr. 1544 din 23 iunie 1993.

Sergiu Bodlev a solicitat obligarea Ministerului Afacerilor Interne de a-i achita

pensia stabilită în mărime de 3155, 58 de lei lunar cu indexarea din 01 aprilie 2016,

precum și repararea prejudiciului moral în mărimea a două pensii lunare – 6311 de lei.

Prin încheierea din 27 februarie 2017 a Judecătoriei Cahul, sediul Central, a fost

atrasă în proces în calitate de pârâtă Casa Teritorială de Asigurări Sociale Cahul.

Iar prin încheierea din 22 martie 2017 a Judecătoriei Cahul, sediul Central, a fost

atrasă în proces în calitate de pârâtă și Casa Națională de Asigurări Sociale.

Pe parcursul examinării cauzei, reclamantul și-a concretizat pretențiile din acțiune,

indicând suplimentar că începând cu 01 aprilie 2016, pensiile au fost mărite cu 9,7 % și,

din această dată, pensia sa lunară constituie 3460, 57 de lei.

Sergiu Bodlev a solicitat în final obligarea pârâților de a-i achita pensia stabilită

pentru perioada ianuarie - decembrie 2016 în sumă totală de 40 694, 10 lei, încasarea

dobânzii de întârziere conform art. 619 Cod civil în sumă de 625,92 lei și repararea

prejudiciului moral în mărime de 6921, 14 lei.

Prin hotărârea din 19 septembrie 2017 a Judecătoriei Cahul, sediul Central,

acțiunea a fost admisă parțial și s-a obligat Ministerul Afacerilor Interne să achite lui

Sergiu Bodlev pensia stabilită în mărime de 3154, 58 de lei lunar, cu indexarea din 01

aprilie 2016, pentru perioada 01 ianuarie 2016 – 31 decembrie 2016, în mărime totală de

40 608, 87 de lei, precum și să-i achite reclamantului suma de 3154, 58 de lei,

echivalentul a unei pensii lunare stabilite, cu titlu de prejudiciu moral și suma de 612, 35

de lei cu titlu de dobândă de întârziere pentru perioada 01 ianuarie 2016 – 31 decembrie

Prin decizia din 06 februarie 2018 a Curții de Apel Cahul, a fost respins apelul

declarat de Ministerul Afacerilor Interne și menținută hotărârea din 19 septembrie 2017

a Judecătoriei Cahul, sediul Central.

Instanțele ierarhic inferioare au conchis că Ministerul Afacerilor Interne este

obligat să-i achite lui Sergiu Bodlev pensia stabilită în temeiul art. 13 lit. a) din Legea

asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele

organelor afacerilor interne nr. 1544 din 23 iunie 1993, potrivit căruia dreptul la pensie

pentru vechime în serviciu îl au militarii care au îndeplinit serviciul prin contract,

persoanele din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne care la 01

iulie 2011 au o vechime în serviciu de cel puțin 20 de ani și 6 luni. La caz, prin ordinul

IGP nr. 800 ef din 13 noiembrie 2015, lui Sergiu Bodlev i-a fost calculat stagiul pentru

2

plata sporului la salariu pentru vechimea în muncă de 22 de ani 9 luni și 25 de zile, fiind

inclusă și perioada de activitate în cadrul Departamentului Vamal, ordin ce nu a fost

anulat, suspendat sau recunoscut ilegal de instanța de judecată.

De asemenea, instanțele de judecată au constatat netemeinicia argumentului

Ministerului Afacerilor Interne precum că, începând cu 01 ianuarie 2017, pensiile se

stabilesc și se achită de către Casa Națională de Asigurări Sociale, or, pensia lui Sergiu

Bodlev a fost stabilită la data de 22 februarie 2016, iar modificarea Legii nr. 1544 din

23 iunie 1993 a avut loc prin Legea nr. 282 din 16 decembrie 2016, în vigoare la 01

ianuarie 2017, legea neavând caracter retroactiv.

La data de 23 aprilie 2018, Ministerul Afacerilor Interne a declarat recurs

împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea recursului și casarea deciziei

din 06 februarie 2018 a Curții de Apel Cahul, cu restituirea cauzei spre rejudecare.

În susținerea recursului, recurentul a invocat că instanțele ierarhic inferioare

urmau să înlocuiască în proces Ministerul Afacerilor Interne cu succesorul său în

drepturi și obligații Casa Națională de Asigurări Sociale, deoarece începând cu 01

ianuarie 2017, potrivit art. 48 din Legea nr. 1544 din 23 iunie 1993, pensiile militarilor

în termen, ale militarilor care au îndeplinit serviciul prin contract, ale persoanelor din

corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne și sistemului penitenciar,

ale ofițerilor de protecție și colaboratorilor organelor securității statului, Centrului

Național Anticorupție și ale membrilor familiilor acestora se stabilesc de către Casa

Națională de Asigurări Sociale, în modul stabilit de Guvern.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă, recursul se declară în

termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale, dacă legea nu

prevede altfel.

Materialele dosarului atestă faptul că decizia din 06 februarie 2018 a Curții de

Apel Cahul redactată integral, a fost expediată în adresa recurentului Ministerul

Afacerilor Interne la 02 aprilie 2018 (f.d. 220, volumul I), fiind recepționată la 06 aprilie

2018 (f.d. 6, volumul II).

În circumstanțele relevate, recursul declarat de Ministerul Afacerilor Interne la 23

aprilie 2018 se consideră a fi depus în termenul prevăzut de lege.

La 10 mai 2018, în adresa părților a fost expediată copia recursului declarat de

Ministerul Afacerilor Interne, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței.

La 23 mai 2018, intimatul Sergiu Bodlev a depus referință, solicitând respingerea

recursului și menținerea deciziei instanței de apel, pe care o consideră legală și

întemeiată.

Alte referințe nu au fost depuse.

Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile și obiecțiile

expuse în referință, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Ministerul Afacerilor

Interne este inadmisibil, din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se

consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute

la art. 432 alin. (2), (3) și (4).

Conform prevederilor art. 432 alin. alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă, se

consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în

care instanța judecătorească:

3

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în

cazul în care:

a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la

judecarea ei;

b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a

comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;

c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a

procesului;

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate

în proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărîrea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de

declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut

duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că

aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care

erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Ministerul Afacerilor Interne nu se

încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură

civilă.

Or, argumentele invocate în recurs se referă la dezacordul recurentului cu soluția

pronunțată de către instanțele ierarhic inferioare și nu relevă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau de drept procedural, respectiv nu

constituie temei de casare a deciziei recurate și urmează a fi respinse.

Nu poate fi reținut ca temei al admisibilității recursului, argumentul recurentului

Ministerul Afacerilor Interne precum că urma a fi înlocuit în proces cu succesorul său în

drepturi și obligații Casa Națională de Asigurări Sociale, deoarece în speță, Sergiu

Bodlev solicită încasarea pensiei stabilite la 22 februarie 2016, pentru perioada 01

ianuarie 2016 – 31 decembrie 2016, pe când Casa Națională de Asigurări Sociale

stabilește și achită pensiile persoanelor din trupele organelor afacerilor interne abia

începând cu 01 ianuarie 2017, în urma modificării Legii nr. 1544 din 23 iunie 1993 prin

Legea nr. 282 din 16 decembrie 2016, în vigoare la 01 ianuarie 2017.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție accentuează că recursul exercitat conform Secțiunii a II-a din Codul

de procedură civilă are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și

de drept procedural, verificându-se exclusiv legalitatea deciziei adoptate, dar nu și

temeinicia în fapt a acesteia.

Distinct de cele relatate, se reiterează că conform jurisprudenței degajate de

Curtea Europeană a Drepturilor Omului, recursurile trebuie să fie efective, adică să

dispună de puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (speța Purcell c. Irlandei,

4

decizia cu privire la admisibilitate din 16 aprilie 1991), însă motivele recursului invocate

în speță sunt similare celor indicate în procesul judecării cauzei, asupra cărora instanța

de apel s-a pronunțat deja în modul corespunzător.

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera

recursul declarat de Ministerul Afacerilor Interne ca inadmisibil.

În conformitate cu prevederile art. art. 269-270, art. 431 alin. alin. (1) și (2), art.

433 lit. a) și art. 440 Cod de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție,

d i s p u n e:

Recursul declarat de Ministerul Afacerilor Interne se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Iulia Sîrcu

judecătorii Galina Stratulat

Victor Burduh

5

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CSJ 2019-04-03
0,94
2ra-541/19 — încasarea penalității pentru perioada de întârziere a achitării indemnizației unice, repararea prejudiciului moral
Dosarul nr. 2ra-541/19 Instanţa de fond: Judecătoria Cahul, sediul Central – I. Gorlenco Instanţa de apel: CA Cahul– S. Pelipenco, I. Dănăilă, R. Petrov DECIZIE 03 aprilie 2019 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios admini
CSJ 2018-07-18
0,94
3ra-933/18 — contestarea actului administrativ
Dosarul nr. 3ra-933/18 prima instanţă: Judecătoria Cahul, sediul Central (M. Bușuleac) instanţa de apel: Curtea de Apel Cahul (G. Vavrin, T. Berdilă, I. Dănăilă) ÎNCHEIERE 18 iulie 2018 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contenci
CSJ 2017-09-20
0,94
3ra-929/17 — contestarea actului administrativ, obligarea recalculrii vechimii in munca
dosarul nr. 3ra-929/17 prima instanță: Judecătoria Centru, mun. Chișinău Judecător: A. Catană instanţa de apel: Curtea de Apel Chișinău Judecători: I. Cimpoi, A. Danilov, I. Secrieru Î N C H E I E R E 20 septembrie 2017 mun. Chişinău Colegi
CSJ 2017-02-15
0,94
3ra-142/17 — încasarea indemnizatiei de concediere si a penalitătii de întârziere
prima instanţă: S. Stratan dosarul nr. 3ra-142/17 instanţa de apel: A. Panov, A. Nogai, A. Minciuna Î N C H E I E R E 15 februarie 2017 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în
CSJ 2018-06-13
0,94
3ra-584/18 — contestarea actului administrativ
Dosarul nr. 3ra-584/18 Prima instanţă: Jud. Chişinău (sediul Centru) Jud. L.Bagrin Instanţa de apel: Curtea de Apel Chişinău: I.Cimpoi, I.Secrieru, A.Danilov Î N C H E I E R E 13 iunie 2018 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de cont
Sursă