3ra-687/18 — repunerea în termen și contestarea actului administrativ
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- repunerea în termen şi contestarea actului administrativ
- Temei legal
- repunerea în termen, legalitatea şi temeinicia hotărârii, termenele de adresare în instanţa de contencios administrativ
3ra-687/18 — repunerea în termen și contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2018)
Dosarul nr. 3ra-687/18
Prima instanță: Judecătoria Orhei, sediul Central (jud: V. Severin)
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: V. Sîrbu, V. Mihaila, A. Minciuna)
DECIZIE
05 septembrie 2018 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al
Curții Supreme de Justiție,
în componența:
Președintele ședinței, judecătorul Iulia Sîrcu
judecătorii Dumitru Visternicean, Galina Stratulat
Nicolae Craiu, Mariana Pitic
examinând, fără înștiințarea participanților la proces, recursul declarat de
către Pantelei Gargalîc,
în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Pantelei
Gargalîc împotriva Primăriei orașului Orhei cu privire la repunerea în termen și
contestarea actului administrativ,
împotriva deciziei din 17 ianuarie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care
a fost respins apelul declarat de către Pantelei Gargalîc și menținută hotărârea din
02 mai 2017 a Judecătoriei Orhei, sediul Central,
c o n s t a t ă :
La data de 03 mai 2016, Pantelei Gargalîc a depus cerere de chemare în
judecată împotriva Primăriei or. Orhei cu privire la repunerea în termen și
contestarea actului administrativ.
În motivarea acțiunii, reclamantul a indicat că la 08 iunie 2011, a încheiat în
calitate de locatar cu Primăria or. Orhei – locator, contractul de locațiune funciară
nr. 159, prin care în baza procesului-verbal privind rezultatele licitației nr. 2/06-9
din 08 iunie 2011, a primit în locațiune terenul cu suprafața de 0,0019 ha, destinat
pentru construcții, situat în orașul Orhei, str. V. Mahu, cu numărul cadastral
XXXXX, pe un termen de trei ani, adică până la data de 07 iunie 2014.
A menționat reclamantul că terenul a fost arendat cu scopul de extindere a
imobilului din str. V. Mahu, 89, or. Orhei, unde a deschis o întreprindere
individuală de reparație a încălțămintei, în care lipseau condițiile necesare impuse
de inspecția sanitar-epidemiologică (bucătărie, baie și veceu). Pe terenul arendat,
având autorizația, proiectul și alte acte eliberate de serviciile corespunzătoare ale
primăriei, a construit o anexă la atelierul deținut.
Ulterior, la data de 03 august 2015 a fost invitat la sediul Primăriei or. Orhei,
unde i-a fost dat să semneze un document care s-a dovedit a fi acordul de reziliere
a contractului de locațiune funciară nr. 159 din 08 iunie 2011, din motivul expirării
termenului acestuia. A semnat documentul ce i s-a prezentat fără să-l citească,
întrucât, fiind găgăuz de naționalitate, nu cunoaște grafia latină.
Pantelei Gargalîc a susținut că și-a dat seama despre însemnătatea acordului
de reziliere a contractului mai târziu, deoarece pârâta nu i-a explicat conținutul
acestuia. Reieșind din cele descrise și ținând cont de faptul că pe parcursul întregii
perioade de valabilitate a contractului și-a onorat integral obligațiile contractuale
ce-i revin, inclusiv prin achitarea în termen a plății de locațiune, cât și din motivul
că în anul 2013 i-a decedat soția, care pe parcursul vieții a suferit de XXXXX,
rămânând să locuiască cu fiica în vârstă de 35 de ani, de asemenea cu XXXXX, nu
a reușit la timp să se prezinte pentru prelungirea termenului contractului de
locațiune funciară a terenului. Astfel, împreună cu fiica riscă să rămână fără surse
de întreținere, deoarece activitatea de reparație a încălțămintei este unicul mod de a
obține un ban în plus la pensiile mizere pe care le primesc.
Reclamantul a declarat că la data de 12 octombrie 2015, printr-o cerere
prealabilă adresată Primăriei or. Orhei, a solicitat anularea acordului de reziliere
din 03 august 2015 la contractul de locațiune funciară nr. 159 din 08 iunie 2011, cu
prelungirea termenului de locațiune funciară a terenului cu suprafața de 0,0019 ha,
amplasat în or. Orhei, str. V. Mahu, pe un termen de un an, cu perspectiva de a
procura ulterior terenul respectiv. Prin răspunsul nr. 02/1-7e-224 din 25 ianuarie
2016, Primăria or. Orhei l-a informat că solicitarea sa nu poate fi satisfăcută,
deoarece bunul imobil a fost transmis în locațiune pe o perioadă de 3 ani cu
destinația pentru construcții și extindere cu termenul de valorificare de un an, astfel
termenul de locațiune a expirat și pentru a fi prelungit este necesară expunerea din
nou a terenului la licitație, care însă nu poate fi petrecută din motiv că pe teren în
realitate există o construcție.
Pantelei Gargalîc a afirmat că totodată, i s-a sugerat verbal să se adreseze
către pârâtă cu o altă cerere în scris de cumpărare a terenului. Ca urmare, la data de
01 februarie 2016 s-a adresat cu o astfel de cerere către Primăria or. Orhei, care la
15 februarie 2016 a fost respinsă, din motiv că construcția amplasată pe teren nu
este înregistrată la Oficiul Cadastral Teritorial Orhei. Neoficial, reprezentanții
primăriei i-au comunicat că în viitorul apropiat Consiliul local Orhei va adopta un
regulament cu privire la modul de vânzare a terenurilor amplasate sub construcțiile
orășenilor, și își va putea rezolva problema pe o cale simplificată. Din aceste
considerente și dat fiind faptul că îngrijește de fiica bolnavă, nu a reușit să se
adreseze în instanța de judecată în termenele stabilite în art. 17 din Legea
contenciosului administrativ nr. 793 din 10 februarie 2000, motiv din care solicită
repunerea în termen.
Reclamantul a indicat că refuzul Primăriei or. Orhei în satisfacerea cererilor
sale este neîntemeiat, or, terenul amplasat sub construcția capitală din or. Orhei,
str. V. Mahu, 89, proprietatea sa privată și cel amplasat sub anexă, de fapt
formează o construcție și respectiv, un teren unic. Prin urmare, o parte din terenul
amplasat sub o construcție unică îi aparține dânsului, iar o altă porțiune – Primăriei
or. Orhei, ceea ce este inadmisibil.
2
Pantelei Gargalîc a solicitat repunerea în termenul de adresare în instanța de
contencios administrativ, anularea acordului de reziliere din 03 august 2015 a
contractului de locațiune funciară nr. 159 din 08 iunie 2011, cu obligarea Primăriei
or. Orhei să prelungească termenul de locațiune a terenului cu suprafața de 0, 0019
ha și numărul cadastral XXXXX, amplasat în or. Orhei, str. V. Mahu, pe un termen
de un an.
Prin hotărârea din 02 mai 2017 a Judecătoriei Orhei, sediul Central, acțiunea
depusă de Pantelei Gargalîc a fost respinsă integral.
Prin decizia din 17 ianuarie 2018 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins
apelul declarat de Pantelei Gargalîc și menținută hotărârea din 02 mai 2017 a
Judecătoriei Orhei, sediul Central.
La data de 13 aprilie 2018, Pantelei Gargalîc a declarat recurs împotriva
deciziei instanței de apel, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei din 17
ianuarie 2018 a Curții de Apel Chișinău și a hotărârii din 02 mai 2017 a
Judecătoriei Orhei, sediul Central, cu pronunțarea unei hotărâri noi de admitere
integrală a acțiunii.
În motivarea recursului s-a invocat că instanța de apel a ignorat prevederile
legii și la emiterea deciziei s-a bazat în exclusivitate pe probele și argumentele
intimatei-pârâte Primăria or. Orhei, fără a se da apreciere probelor prezentate de
către reclamant.
Pantelei Gargalîc a menționat că este eronată concluzia instanțelor ierarhic
inferioare de respingere a cererii de repunere în termen, or, termenul de adresare în
instanța de contencios administrativ a fost omis întemeiat, dânsul având grijă de
fiica în vârstă de 37 de ani, XXXXX, pe care nu o poate lăsa acasă de una singură
nicio clipă, iar funcționarii de la primărie cunosc bine situația în care se află.
În conformitate cu art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă, recursul se
declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale,
dacă legea nu prevede altfel.
Materialele dosarului atestă faptul că decizia din 17 ianuarie 2018 a Curții de
Apel Chișinău redactată integral, a fost expediată în adresa recurentului Pantelei
Gargalîc la data de 09 februarie 2018, potrivit scrisorii de însoțire nr. 1849 (f.d.
98), lipsind însă date cu privire la recepționarea acesteia. În cererea de recurs,
recurentul a menționat că a recepționat decizia instanței de apel la data de 23
februarie 2018.
În circumstanțele relevate, recursul declarat de către Pantelei Gargalîc la 13
aprilie 2018, se consideră a fi depus în termenul prevăzut de lege.
La 02 mai 2018, în adresa Primăriei or. Orhei a fost expediată copia
recursului declarat de Pantelei Gargalîc, cu înștiințarea despre necesitatea
depunerii referinței la recurs.
Intimata nu și-a valorificat acest drept și nu a depus referință.
Prin încheierea din 06 iunie 2018 a Curții Supreme de Justiție, recursul
declarat de Pantelei Gargalîc a fost considerat admisibil.
În conformitate cu art. 444 Cod de procedură civilă, prezentul recurs se
examinează fără înștiințarea participanților la proces.
3
Studiind materialele dosarului în raport cu argumentele invocate în recursul
declarat, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții
Supreme de Justiție consideră că recursul urmează a fi admis, cu casarea deciziei
instanței de apel și remiterea cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău,
din următoarele considerente.
În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) Cod de procedură civilă, instanța
de recurs, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze
integral decizia instanței de apel și să trimită cauza spre rejudecare în instanța de
apel o singură dată dacă eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de
recurs.
În conformitate cu art. 239 Cod de procedură civilă, hotărârea
judecătorească trebuie să fie legală și întemeiată. Instanța își întemeiază hotărîrea
numai pe circumstanțele constatate nemijlocit de instanță și pe probele cercetate în
ședință de judecată.
Prevederile art. 116 alin. (1) Cod de procedură civilă stipulează că
persoanele care, din motive întemeiate, au omis termenul de îndeplinire a unui act
de procedură pot fi repuse în termen de către instanță.
Potrivit art. 17 alin. (1), (4) și (5) din Legea contenciosului administrativ nr.
793 din 10 februarie 2000, cererea prin care se solicită anularea unui act
administrativ sau recunoașterea dreptului pretins poate fi înaintată în termen de 30
de zile, în cazul în care legea nu dispune altfel. Acest termen curge de la data
primirii răspunsului la cererea prealabilă sau data expirării termenului prevăzut de
lege pentru soluționarea acesteia; data comunicării refuzului de soluționare a unei
cereri prin care se solicită recunoașterea dreptului pretins sau data expirării
termenului prevăzut de lege pentru soluționarea unei astfel de cereri; data
comunicării actului administrativ, în cazul în care legea nu prevede procedura
prealabilă. Termenul de 30 de zile specificat la alin. (1) este termen de prescripție.
Persoana care, din motive temeinic justificate, a omis termenul de prescripție poate
fi repusă în termen în condițiile Codului de procedură civilă.
Din suportul probator prezent la materialele cauzei rezultă că la data de 08
iunie 2011, Pantelei Gargalîc a încheiat cu Primăria or. Orhei contractul de
locațiune funciară nr. 159, obiectul căruia a constituit, în baza procesului-verbal
privind rezultatele licitației nr. 2/06-9 din 08 iunie 2011, terenul cu suprafața de
0,0019 ha, destinat pentru construcții, situat în orașul Orhei, str. V. Mahu, cu
numărul cadastral XXXXX (f.d. 11-12).
Potrivit pct. 1.2 din contract, termenul de locațiune a fost stabilit de către
părți de la 08 iunie 2011 până la 07 iunie 2014.
La data de 03 august 2015, părțile au semnat acordul de reziliere la
contractul de locațiune funciară încheiat și înregistrat sub nr. 159 din data de 08
iunie 2011, prin care contractul, de comun acord, a fost reziliat (f.d. 13).
La data de 12 octombrie 2015, Pantelei Gargalîc a expediat în adresa
Primăriei or. Orhei o cerere prealabilă, înregistrată la 13 octombrie 2015 sub
numărul 02/1-7b4489, prin care a solicitat anularea acordului de reziliere din 03
august 2015 la contractul de locațiune funciară nr. 159 din 08 iunie 2011, cu
4
prelungirea termenului de locațiune a terenului cu suprafața de 0,0019 ha, amplasat
în or. Orhei, str. V. Mahu, pe un termen de un an, cu perspectiva de a procura
ulterior terenul dat (f.d. 7).
Prin răspunsul nr. 02/1-7e-224 din 25 ianuarie 2016, Primăria or. Orhei l-a
informat că solicitarea sa nu poate fi satisfăcută, deoarece bunul imobil a fost
transmis în locațiune pe o perioadă de 3 ani cu destinația pentru construcții și
extindere cu termenul de valorificare de un an, astfel termenul de locațiune a
expirat și pentru a fi prelungit este necesară expunerea din nou a terenului la
licitație, care însă nu poate fi petrecută din motiv că pe teren în realitate există o
construcție (f.d. 8).
La data de 03 mai 2016, Pantelei Gargalîc a înaintat prezenta acțiune,
solicitând repunerea în termenul de adresare în instanța de contencios
administrativ, anularea acordului de reziliere din 03 august 2015 a contractului de
locațiune funciară nr. 159 din 08 iunie 2011, cu obligarea Primăriei or. Orhei să
prelungească termenul de locațiune funciară a terenului cu suprafața de 0, 0019 ha
și numărul cadastral XXXXX, amplasat în or. Orhei, str. V. Mahu, pe un termen de
un an.
În ședința de judecată a instanței de fond, reprezentantul pârâtei Primăria or.
Orhei a invocat omiterea de către Pantelei Gargalîc a termenului de prescripție
pentru adresarea în instanța de judecată, solicitând respingerea acțiunii ca fiind
tardivă.
Prin hotărârea din 02 mai 2017, Judecătoria Orhei, sediul Central a respins
acțiunea integral.
Analizând conținutul hotărârii primei instanțe, Colegiul civil, comercial și de
contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție constată că inițial în
motivare Judecătoria Orhei, sediul Central a indicat că acțiunea urmează a fi
respinsă ca neîntemeiată, însă pe parcurs a invocat argumente și prevederi legale cu
privire la omiterea termenului de prescripție de către reclamantul Pantelei Gargalîc.
Astfel, în motivare instanța de fond a conchis că acțiunea este înaintată cu
omiterea termenului de prescripție prevăzut de art. 17 din Legea contenciosului
administrativ, iar cererea de repunere în termen este neîntemeiată, recurentul-
reclamant Pantelei Gargalîc neprezentând careva probe pertinente care să
dovedească imposibilitatea adresării în termenul prevăzut în instanța de judecată,
motiv din care cererea de repunere urmează a fi respinsă.
Totodată, prima instanță a concluzionat că pretenția cu privire la anularea
acordului de reziliere a contractului urmează a fi respinsă, deoarece temeiul indicat
de către reclamant precum că a fost dus în eroare de către Primăria or. Orhei cu
privire la conținutul acestuia, care nu i-a fost explicat, dânsul necunoscând limba
de stat, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 216-233 Cod civil, cu atât
mai mult că prezenta cerere de chemare în judecată a fost întocmită în limba de
stat, iar în ședința de judecată reclamantul nu a fost asigurat cu traducător.
În final, Judecătoria Orhei, sediul Central a ajuns la concluzia că, având la
bază cumulul de dovezi administrate în cadrul dezbaterilor judiciare, acțiunea
urmează a fi respinsă ca fiind neîntemeiată și tardivă, iar în dispozitivul hotărârii
5
din 02 mai 2017 se indică doar că acțiune se respinge, fără a se specifica faptul
dacă se respinge ca tardivă sau neîntemeiată, precum și cu omiterea de a se
menționa dacă cererea de repunere în termen depusă de Pantelei Gargalîc se admite
sau se respinge.
Examinând cauza în ordine de apel, Curtea de Apel Chișinău a respins
apelul declarat de către Gargalîc Pantelei și a menținut hotărârea din 02 mai 2017 a
Judecătoriei Orhei, sediul Central, considerând că instanța de fond corect a dispus
respingerea cererii de repunere în termen, precum și că just a respins acțiunea cu
privire la contestarea actului administrativ, întrucât Pantelei Gargalîc nu a
îndeplinit obligația legală de probațiune a ilegalității acordului de reziliere a
contractului.
În circumstanțele relevate, instanța de recurs constată că decizia din 17
ianuarie 2018 a Curții de Apel Chișinău și hotărârea din 02 mai 2017 a Judecătoriei
Orhei, sediul Central sunt contradictorii și contravin standardelor procedurale
relevante referitoare la conținutul actului judecătoresc, cauza fiind examinată cu
încălcarea normelor de drept procedural, or, în cazul respingerii acțiunii ca fiind
depusă cu omiterea termenului de prescripție, instanța de judecată nu se expune
asupra fondului cauzei.
Aici se reține că actul judecătoresc trebuie să corespundă tuturor normelor
de drept, să fie clar, înțeles de părțile implicate în litigiu și să răspundă în mod
sigur și expres la toate cererile și obiecțiile formulate de către părți (principiul nr. 6
al Recomandării nr. R (84)5 privind principiile de procedură civilă menite pentru
ameliorarea funcționării justiției, adoptată la 28 februarie 1984 de Comitetul
Miniștrilor al Consiliului Europei), ceea ce la cazul prezentei spețe este lipsă.
În această ordine de idei, pornind de la faptul că din conținutul hotărârilor
instanțelor de judecată ierarhic inferioare nu este clar dacă acțiunea se respinge ca
fiind tardivă sau neîntemeiată, precum și dacă cererea de repunere în termen se
respinge sau se admite, fapt neindicat în dispozitiv, circumstanțele menționate nu
pot fi apreciate decât o eroare judiciară ce nu poate fi corectată de către instanța de
recurs.
Ținând cont de imposibilitatea instanței de recurs de a corecta respectiva
omisiune de procedură și reiterând inexistența temeiurilor legale pentru a remite
cauza spre rejudecare în instanța de fond (art. 432 alin. (3) lit. d) si f) Cod de
procedură civilă), Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al
Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a casa decizia Curții de Apel
Chișinău și a remite cauza spre rejudecare în instanța de apel, fiind prezente la caz
încălcări ce afectează însăși substanța dreptului părților la un proces echitabil.
Din considerentele menționate și având în vedere faptul că s-a stabilit în mod
cert încălcarea normelor de drept procedural de către instanțele ierarhic inferioare,
omisiune care nu poate fi corectată de instanța de recurs la examinarea cauzei în
ordine de recurs, în lipsa temeiurilor legale de a restitui cauza spre rejudecare în
prima instanță, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al
Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite recursul declarat de
Pantelei Gargalîc, a casa integral decizia din 17 ianuarie 2018 a Curții de Apel
6
Chișinău și a restitui cauza spre rejudecare în instanța de apel, în alt complet de
judecată.
La rejudecare, instanța de apel urmează să țină cont de cele menționate și
reexaminând cauza, să emită o decizie legală și întemeiată, respectând dreptul
garantat al părților la un proces echitabil.
În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) Cod de procedură civilă, Colegiul
civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție
d e c i d e:
Se admite recursul declarat de către Pantelei Gargalîc.
Se casează integral decizia din 17 ianuarie 2018 a Curții de Apel Chișinău,
în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Pantelei Gargalîc
împotriva Primăriei orașului Orhei cu privire la repunerea în termen și contestarea
actului administrativ, cu restituirea cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel
Chișinău, în alt complet de judecată.
Decizia nu se supune niciunei căi de atac.
Președintele ședinței,
judecătorul Iulia Sîrcu
judecătorii Dumitru Visternicean
Galina Stratulat
Nicolae Craiu
Mariana Pitic
7