3ra-1025/18 — recunoasterea ilegala a refuzului din factura de plata a serviciilor locative-comunale

3ra-1025/18 — recunoasterea ilegala a refuzului din factura de plata a serviciilor locative-comunale (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

Dosarul nr. 3ra-1025/18

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Central (jud. V. Varaniță)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Minciuna, V. Mihaila, V. Sîrbu)

DECIZIE

15 august 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Oleg Sternioală

Judecătorii Iurie Bejenaru

Mariana Pitic

Nicolae Craiu

Nina Vascan

examinând recursul declarat de Asociația Proprietarilor de Locuințe Privatizate

nr. 51/336 COOP, în proces de insolvabilitate, reprezentată de avocatul Viorel

Chetrușcă,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Natalia Socolov,

Elena Procop împotriva Asociației Proprietarilor de Locuințe Privatizate nr. 51/336

COOP cu privire la contestarea refuzului de a exclude unele servicii din factura de

plată, obligarea de a exclude din factura de plată unele servicii, încasarea

prejudiciului moral,

împotriva deciziei din 17 ianuarie 2018 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă:

La 27 octombrie 2016 Natalia Socolov și Elena Procop au depus cerere de

chemare în judecată împotriva Asociației Proprietarilor de Locuințe Privatizate nr.

51/336 COOP (în continuare APLP nr. 51/336 COOP) solicitând recunoașterea ca

fiind ilegal refuzul APLP nr. 51/336 COOP cu privire la excluderea din factură plată

privind achitarea serviciilor locativ-comunale pentru apartamentul nr. xxxxx pentru

apartamentul nr. xxxxx, a serviciilor incluse ilegal, după cum urmează: „servicii

Poșta Moldovei”; „reparații curente”; „cota-parte din V apa potabilă”; „taxa de stat

la judecată”; „electroenergia lestn. ploși”, obligarea APLP nr. 51/336 COOP de a

exclude din factura de plată privind achitarea serviciilor locativ-comunale pentru

apartamentul nr. xxxxx pentru apartamentul xxxxx, a serviciilor incluse ilegal, după

cum urmează: „servicii Poșta Moldovei”; „reparații curente”; „cota-parte din V apa

potabilă”; „taxa de stat la judecată”; „electroenergia lestn. ploși”, încasarea

prejudiciului moral în sumă de 5000 de lei și a cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii s-a invocat că la 29 august 2016, Natalia Socolov, prin

intermediul ÎS „Poșta Moldovei” cu aviz de recepție, a depus în adresa APLP nr.

51/336 COOP o cerere, prin care a solicitat excluderea din factura de plată privind

achitarea serviciilor locativ-comunale pentru apartamentul nr. xxxxx, a serviciilor

incluse ilegal: „servicii Poșta Moldovei”; „cota-parte din V apa potabilă”; „reparații

curente”; „taxa de stat la judecată”. APLP nr. 51/336 COOP nu a examinat cererea

în termenul stabilit de legislație și nu a exclus din factura de plată serviciile incluse

ilegal.

Totodată, au indicat că la 29 august 2016, Elena Procop, prin intermediul ÎS

1

„Poșta Moldovei”, cu aviz de recepție, a depus în adresa APLP nr. 51/336 COOP o

cerere, prin care a solicitat excluderea din factură plata privind achitarea serviciilor

locativ-comunale pentru apartamentul nr. xxxxx, a serviciilor incluse ilegal:

„servicii Poșta Moldovei”; „electroenergia lestn. ploși”; „reparații curente”; „taxa de

stat la judecată”. APLP nr. 51/336 COOP nu a examinat cererea în termenul stabilit

de legislație și nu a exclus din factura de plată serviciile incluse ilegal.

Reclamantele au menționat că deoarece APLP nr. 51/336 COOP nu a exclus

din factura de plată serviciile incluse ilegal privind achitarea serviciilor locativ-

comunale pentru apartamentul specificat, li se încalcă drepturile ocrotite de lege și

li se cauzează prejudiciu moral, evaluat la suma de 5000 de lei pentru fiecare.

Prin hotărârea din 16 iunie 2017 Judecătoriei Chișinău, sediul Central s-a admis

parțial cererea de chemare în judecată depusă de Natalia Socolov și Elena Procop;

s-a recunoscut ca fiind ilegal refuzul APLP nr. 51/336 COOP de a exclude din

factura de plată privind serviciile comunale prestate pentru apartamentul nr. xxxxx

și apartamentul nr. xxxxx, a serviciilor incluse ilegal, după cum urmează: „servicii

Poșta Moldovei”; „reparații curente”; „cota-parte din V apa potabilă”; „taxa de stat

la judecată”; „electroenergia lestn. ploși”; s-a obligat APLP nr. 51/336 COOP de a

exclude din factura de plată privind serviciile comunale prestate pentru apartamentul

xxxxx a serviciilor incluse ilegal, după cum urmează: „servicii Poșta Moldovei”;

„reparații curente”; „cota-parte din V apa potabilă”; „taxa de stat la judecată”; s-a

obligat APLP nr. 51/336 COOP de a exclude din factura de plată privind serviciile

comunale prestate pentru apartamentul nr. xxxxx a serviciilor incluse ilegal, după

cum urmează: „servicii Poșta Moldovei”; „reparații curente”; „taxa de stat la

judecată”; „electroenergia lestn. ploși”; în rest cerințele s-au respins ca neîntemeiate;

s-a respins cerința cu privire la încasarea prejudiciului moral și s-a constatat că

admiterea pretenției de bază constituie o satisfacție echitabilă pentru orice prejudiciu

moral suferit.

Prin decizia din 17 ianuarie 2018 a Curții de Apel Chișinău s-a respins cererea

de apel depusă de APLP nr. 51/336 COOP și s-a menținut hotărârea din 16 iunie

2017 Judecătoriei Chișinău, sediul Central.

La 28 martie 2018, conform sigiliului oficiului poștal (Vol.II, f.d.39), APLP nr.

51/336 COOP, reprezentată de avocatul Viorel Chetrușcă, a declarat recurs

împotriva deciziei din 17 ianuarie 2018 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea

acesteia și a hotărârii primei instanțe, cu pronunțarea unei noi decizii de respingere

a acțiunii Elenei Procop și Nataliei Socolov împotriva APLP nr. 51/336 COOP și în

partea solicitării constatării ilegalității refuzului respectiv, să fie încetat procesul în

conformitate cu art. 265 lit.a) Cod de procedură civilă, încasarea cheltuielilor de

judecată.

În motivarea recursului s-a invocat că instanța a interpretat în mod eronat legea.

Ilegalitatea actelor instanțelor ierarhic inferioare se impune, deoarece contravin

prevederilor art. 239 Cod de procedură civilă.

Referitor la hotărârea în partea în care se pretinde recunoașterea ilegalității

refuzului cu privire la excluderea din factura de plată a unor mențiuni, recurentul a

indicat că nu constituie obiect al contenciosului administrativ constatarea ilegalității

refuzului, or, art. 3 din Legea contenciosului administrativ statuează expres că obiect

al acțiunii în contencios administrativ este nesoluționarea în termen legal a unei

cereri referitoare la un drept recunoscut de lege, dar nu și contestarea răspunsului

2

primit la cererile depuse. Răspunsul unei autorități publice sau asimilate ei, care

cuprinde punctul de vedere cu privire la esența cererii prealabile, nu poate fi

considerat drept un act administrativ și în conformitate cu art. 265 lit. a) Cod de

procedură civilă, în cazul în care cauza nu urmează a fi judecată în procedură civilă,

instanța judecătorească dispune încetarea procesului.

Recurentul a menționat că în partea hotărârii privind obligarea APLP nr. 51/336

COOP de a exclude din factura de plată privind serviciile locativ-comunale prestate

pentru locuințele reclamanților, APLP nr. 51/336 COOP în calitate de gestionar al

fondului locativ în care își au locuințele reclamanții, este în drept să întocmească

conturi sau bonuri lunare (avize de plată/chitanțe) pentru încasarea plăților pentru

serviciile locative respective, precum rezultă și din pct. 17 din Regulamentul cu

privire la modul de prestare și achitare a serviciilor locative, comunale și

necomunale pentru fondul locativ, contorizarea apartamentelor și condițiile

deconectării acestora de la/reconectării la sistemele de încălzire și alimentarea cu

apă, aprobat prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 191 din 19 februarie

2002, „plățile pentru serviciile locative, comunale și necomunale se percep de la

proprietarii, chiriașii și locatarii caselor individ apartamentelor/încăperilor locuibile

în cămine și încăperilor nelocuibile din bloc conform contractelor, ir conturilor

(bonurilor) lunare respective pentru fiecare tip de serviciu, eliberat de furnizori

gestiona- prestatorii de servicii.” Astfel, ține anume de competenta gestionarului

fondului locativ, la caz APLP nr. 51/336 COOP, să întocmească formularul

conturilor sau bonurilor lunare respective (avize de plată/chitanțe), atâta timp cât

acest formular în sine nu lezează drepturile legale ale nimănui și nu contravine nici

unei norme legale, deoarece nu există un formular tipizat în sensul abordat.

Recurentul a afirmat că acțiunea nu este întemeiată în fond și este pasibilă

respingerii. Mențiunea despre „cota-parte din V apa potabilă” este introdusă în

formularul „avizelor de plată/chitanțelor”, întocmite de APLP 51/336 COOP,

deoarece conform art. 29 alin. (2) din Legea nr. 303 din 13 decembrie 2013 privind

serviciul public de alimentare cu apă și de canalizare, „în blocurile locative în care

contractele de furnizare a serviciului public de alimentare cu apă și de canalizare

sunt încheiate cu gestionarul blocului locativ, facturarea serviciului se efectuează în

baza tarifelor aprobate pentru furnizarea acestui serviciu la blocul locativ și a

volumului de apă înregistrat contorul comun instalat la branșamentul blocului, cu

distribuirea integrală pe apartamente a volumului de apă înregistrat. Distribuirea pe

apartamente a volumului de apă înregistrat de contorul comun de la branșamentul

blocului locativ se efectuează în baza datelor contoarelor instalate în apartamentele

de către proprietari/chiriași sau, în lipsa contoarelor, conform normelor de consum

aplicate. Volumul înregistrat de contorul de la branșamentul blocului locativ, dar

nedistribuit, în baza indicațiilor contoarelor individuale/normelor de consum

aplicate se repartizează adăugător pentru fiecare apartament proporțional

consumului înregistrat de contoarele instalate în apartament conform normelor de

consum.”

Totodată, a afirmat că există decizia administratorului APLP nr. 51/336 COOP,

în proces de insolvabilitate, Oleg Bunescu, de a hotărî și referitor la sensul abordat.

Cât despre mențiunea „servicii Poșta Moldovei”, a indicat că aceasta este rezultatul

obligațiilor contractuale asumate de APLP nr. 51/336 COOP fața de ÎS „Poșta

Moldovei”, conform contractului nr. 1 din 08 februarie 2007, de prelucrare (primire)

3

în oficiile poștale a plății pentru serviciile comunale. Or, APLP nr. 51/336 COOP

este obligată să plătească pentru serviciile prestate respectiv 1.2 % din sumele

încasate de la populație. Aceste obligații rezultă din Contractul nr.60/4 din 18

septembrie 2015, actualizat, semnat după intentarea procedurii de insolvabilitate în

privința APLP nr. 51/336 COOP, dar deja în valoare de 1 %. Este evident că nu este

plata pentru întocmirea avizelor/chitanțelor de plată și respectiv nu se încalcă

prevederile pct. 12 din Anexa nr.5 al Regulamentului menționat, conform cărora

furnizorul (gestionarul) nu este în drept să ceară de la consumator plata pentru

chitanța eliberată.

Recurentul a indicat că referitor la „reparații curente”, această mențiune a

apărut ca urmare a deciziei Consiliului APLP nr. 51/336 COOP din 19 aprilie 2007,

dar nu se mai calculează din august 2013, fiind indicată la „0” sau pentru cei care au

restanțe, se indică datoria respectivă.

Recurentul a opinat că prima instanță absolut a neglijat esența celor invocate,

adoptând o hotărâre vădit neîntemeiată. Prin soluționarea apelului, instanței de apel

i-а revenit sarcina reanalizării motivelor de fapt și de drept din litigiul dat și să

admită acest apel în mod corespunzător. Or, instanța de apel a emis o decizie

declarativă, fiind transcrise motivele hotărârii instanței de fond. Totodată, instanța

de apel esențial și-a motivat decizia prin faptul că decizia din 23 septembrie 2015 a

Curții Supreme de Justiție, emisă pe caz similar, identică cu soluția primei instanțe,

are autoritatea lucrului judecat în speță și nu poate fi obiect al dezbaterilor judiciare.

Recurentul a considerat că instanța de apel a omis faptul că motivarea deciziei

prin existența deciziei din 23 septembrie 2015 a Curții Supreme de Justiție, nu poate

fi aplicată speței, conform rigorilor art. 123 alin. (2) Cod de procedură civilă, având

în vedere și că, precedentul pretins este vădit prejudicios, încât în cazul anterior, de

referință, s-au admis erori evidente, menținerea cărora creează premise pentru

lichidarea APLP nr. 51/336 COOP.

Recurentul a menționat ca fiind relevantă constatarea instanței de apel că „ ...

au fost prezentate chitanța cu nr.1318 eliberată pe numele lui Procop Elena și

chitanța nr. 1257 eliberată pe numele lui Socolov Vitali pentru serviciile locativ-

comunale pentru luna decembrie 2017, din conținutul căruia au fost excluse

serviciile care constituie obiect al prezentului litigiu”.

În cazul dat, s-a creat situația când reclamanții pot pretinde o executare a

hotărârii adjudecate, deși obligația litigioasă este vădit deja stinsă, dar precum se

știe, nici un executor judiciar nu va ezita să obțină interesele sale, prin obligare

repetată a debitorului la executare. În cazul dat se impunea de constatat că litigiul nu

mai există și acțiunea este de respins ca atare sau era de menționat că hotărârea este

fără efect de executare.

În contextul prevederilor art. 434 alin.(1) Cod de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării deciziei integrale.

Decizia instanței de apel a fost adoptată la 17 ianuarie 2018, iar APLP nr.

51/336 COOP, în proces de insolvabilitate, reprezentată de avocatul Viorel

Chetrușcă, a declarat recurs la 28 martie 2018, conform sigiliului oficiului poștal

(Vol.II, f.d.39).

Materialele cauzei atestă expedierea deciziei contestate părților la 23 ianuarie

2018, conform scrisorii de însoțire (Vol.II, f.d.32), însă date despre recepționarea

4

acesteia lipsesc. Astfel recursul declarat la 28 martie 2018, conform sigiliului

oficiului poștal (Vol.II, f.d.39), se consideră a fi declarat în termen.

În conformitate cu art. 441 Cod de procedură civilă, în cazul în care recursul

este considerat admisibil, un complet din 5 judecători examinează fondul recursului.

Prin încheierea din 08 august 2018 a Curții Supreme de Justiție completul din

3 judecători a considerat recursul admisibil și a decis examinarea acestuia în fond de

un complet din 5 judecători.

În conformitate cu art. 442 alin. (1) Cod de procedură civilă, judecând recursul

declarat împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în limitele invocate în

recurs și în baza referinței depuse de către intimat, legalitatea hotărîrii atacate, fără

a administra noi dovezi.

În conformitate cu art. 444 Cod de procedură civilă, recursul se examinează

fără înștiințarea participanților la proces.

Verificând legalitatea actului de dispoziție contestat, prin prisma argumentelor

invocate și a materialelor din dosar, coroborat cu normele de drept material și

procedural aplicabile la soluționarea speței date, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție va admite recursul

declarat de APLP nr. 51/336 COOP, în proces de insolvabilitate, reprezentată de

avocatul Viorel Chetrușcă și va casa decizia instanței de apel, cu trimiterea cauzei

spre rejudecare în instanța de apel, din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) Cod de procedură civilă, instanța,

după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze integral decizia

instanței de apel și să trimită cauza spre rejudecare în instanța de apel o singură dată

dacă eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

În conformitate cu art. 432 alin. (4) Cod de procedură civilă, săvârșirea altor

încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar

în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită

a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de

către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au

dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Instanțele ierarhic inferioare au constatat că APLP nr. 51/336 COOP a introdus

pentru luna iulie 2016, în facturile de plată eliberate pe numele lui Vitali Socolov,

domiciliat în apartamentul nr. xxxxxx, servicii locativ-comunale și anume: „servicii

Poșta Moldovei”, „reparații curente”, „cota-parte din V apă potabilă” și „taxa de stat

la judecată”. Pentru luna iunie 2016, în facturile de plată eliberate pe numele Elenei

Procop, domiciliată în apartamentul nr. xxxxxx, au fost incluse serviciile comunale:

„servicii Poșta Moldovei”, „reparații curente”, „taxa de stat la judecată”,

„electroenergia lestn. ploși.”

Reclamantele nefiind de acord cu includerea serviciilor respective, s-au adresat

administratorului APLP nr. 51/336 COOP, Oleg Bunescu, cu notificări, recepționate

la 29 august 2016 (Vol.I, f.d.6,8, 9-11), prin care au solicitat excluderea din facturile

de plată a serviciilor menționate, pretinzând că au fost incluse ilegal.

Prin cererea de chemare în judecată depusă la 27 octombrie 2016, reclamantele

Natalia Socolov și Elena Procop au solicitat recunoașterea ca fiind ilegal refuzul

APLP nr. 51/336 COOP de a exclude din factură plată privind achitarea serviciilor

locativ-comunale pentru apartamentul nr. xxxxx pentru apartamentul nr. xxxxx, a

serviciilor incluse ilegal, după cum urmează: „servicii Poșta Moldovei”; „reparații

5

curente”; „cota-parte din V apa potabilă”; „taxa de stat la judecată”; „electroenergia

lestn. ploși”, obligarea APLP nr. 51/336 COOP de a exclude din factura de plată

privind achitarea serviciilor locativ-comunale pentru apartamentul nr. xxxxx pentru

apartamentul nr. xxxxxx, a serviciilor incluse ilegal, după cum urmează: „servicii

Poșta Moldovei”; „reparații curente”; „cota-parte din V apa potabilă”; „taxa de stat

la judecată”; „electroenergia lestn. ploși”, încasarea prejudiciului moral în sumă de

5000 de lei și a cheltuielilor de judecată (Vol.I, f.d.3-5).

Instanțele ierarhic inferioare au recunoscut ca fiind ilegal refuzul APLP nr.

51/336 COOP. Concomitent au obligat APLP nr. 51/336 COOP să excludă din

factura de plată privind serviciile comunale prestate pentru apartamentul nr. xxxxxx

a serviciilor incluse ilegal, după cum urmează: „servicii Poșta Moldovei”; „reparații

curente”; „cota-parte din V apa potabilă”; „taxa de stat la judecată” și a exclude din

factura de plată privind serviciile comunale prestate pentru apartamentul nr. xxxxx

a serviciilor incluse ilegal, după cum urmează: „servicii Poșta Moldovei”; „reparații

curente”; „taxa de stat la judecată”; „electroenergia lestn. ploși” (Vol.I, f.d.105, 110-

119, Vol.II, f.d.21-31).

Colegiul notează că instanțele ierarhic inferioare pripit și prin aprecierea

arbitrară a probelor și neelucidarea completă a circumstanțelor cauzei în raport cu

normele de drept pertinente speței au ajuns la concluzia privind temeinicia parțială

a acțiunii.

Colegiul relevă că instanțele ierarhic inferioare cu referire la serviciul „servicii

Poșta Moldovei”, au reținut că APLP nr. 51/336 COOP nu este în drept să ceară de

la consumatorii săi plata pentru chitanța eliberată, mai mult ca atât Natalia Socolov

și Elena Procop nu sunt parte la contractul nr. 01 din 08 februarie 2007 de prelucrare

(primire) în oficiile poștale ale Centrului de Poștă Chișinău a plății pentru serviciile

comunale, încheiat între APLP nr. 51/336 COOP și ÎS „Poșta Moldovei”, Centru de

Poștă Chișinău.

Or, unul din serviciul solicitat de către reclamante de a fi exclus din factura de

plată, este serviciul „servicii Poșta Moldovei”.

În acest sens, Colegiul reliefă că din facturile de plată pentru decembrie 2017,

pe apartamentul xxxxx și ap.xxxxx (Vol.II, f.d.16-17), prezentate în cadrul

examinării cauzei în ordine de apel, rezultă că serviciul „servicii Poșta Moldovei”

nu mai este inclus.

În cadrul ședinței de judecată în ordine de apel, reprezentantul APLP nr. 51/336

COOP a explicat că serviciile solicitate de a fi excluse, au fost excluse deja, invocând

ca motiv existența unor titluri executorii și identificarea în acest sens unei soluții

împreună cu administratorul întru dispariția acestei probleme (Vol.II, f.d.19).

Instanțele ierarhic inferioare nu au elucidat circumstanțele ce au servit drept

temei de excludere, în condițiile în care soluția instanței depinde de temeiul

excluderii.

Respectiv, instanța de apel avea obligația de a determina aceste aspecte,

deoarece cerințele reclamantelor țin de excluderea serviciului „servicii Poșta

Moldovei”, iar conform facturilor prezentate acesta nu mai este inclus.

Situație similară este și în cazul serviciilor „reparații curente” și „taxa de stat la

judecată”.

Colegiul precizează că în cazul apartamentului nr. xxxxxx, s-a mai solicitat

excluderea și a serviciului „cota-parte din V apa potabilă”, iar în cazul

6

apartamentului nr. xxxxxx, s-a solicitat excluderea „electroenergia lestn. ploși”,

serviciile care, la fel, nu au mai fost incluse în facturile pentru luna decembrie 2017.

În conformitate cu prevederile art. 373 alin.(2) Cod de procedură civilă, în

limitele apelului, instanța de apel verifică circumstanțele și raporturile juridice

stabilite în hotărârea primei instanțe, precum și cele care nu au fost stabilite, dar care

au importanță pentru soluționarea cauzei, apreciază probele din dosar și cele

prezentate suplimentar în instanță de apel de către participanții la proces.

În această ordine de idei, Colegiul reiterează că instanța de apel avea obligația

de a elucida circumstanțele indicate supra, or, poziția reprezentantului APLP nr.

51/336 COOP, expusă în cadrul ședinței de judecată, fapt menționat supra, nu denotă

ce a determinat excluderea acestor servicii anume în speță, dar soluția instanței de

judecată depinde de aceste împrejurări.

Concomitent, instanța de apel urma a determina dacă reclamantele au achitat

pentru serviciile prestate și drept consecință au fost excluse aceste servicii, deoarece

ar fi fost cu caracter periodic/temporar sau aceste servicii au fost excluse din motivul

includerii acestora contrar normelor de drept sau modificărilor survenite în legislație.

De altfel, în condițiile în care reclamantele au achitat pentru aceste servicii

pretinse de a fi excluse, se impune o soluție, iar în cazul excluderii benevole a acestor

servicii de către APLP nr. 51/336 COOP, se impune o altă soluție. În aceasta din

urmă situație, de asemenea, urmează a se clarifica dacă serviciile au fost excluse

datorită existenței unor titluri executorii sau datorită faptului că pârâtul benevol a

satisfăcut cerințele reclamantelor.

În toate din aceste cazuri, instanțele dispun de posibilitatea acordării unor

hotărâri diverse și anume de respingere a acțiunii, de admitere a acțiunii și de

admitere a acțiunii cu specificarea neexecutării acesteia.

În acest sens Colegiul apreciază ca fiind relevante și argumentele recurentului,

care, totodată, a indicat că instanța a specificat despre faptul prezentării avizelor de

plată din care deja sunt excluse aceste servicii.

Cu referire la jurisprudența națională invocată de prima instanță, Colegiul

menționează că nu se exclude uniformizarea practicii pe litigii similare, însă nu este

de eludat nici faptul că fiecare caz este distinct, caracterizat prin anumite

particularități, iar finalitatea corectă, legală și obiectivă a acestuia impune elucidarea

deplină a circumstanțelor speței.

De asemenea, Colegiul notează că în cazul apartamentului nr. xxxxxx, referitor

la serviciul „cota-parte din V apa potabilă”, urmează a fi determinată modalitatea de

efectuare a distribuirii volumului de apă înregistrat de contorul de la branșamentul

blocului locativ, însă nedistribuit.

Or, conform art. 29 alin.(2) al Legii privind serviciul public de alimentare cu

apă și de canalizare nr. 303 din 13 decembrie 2013, în blocurile locative în care

contractele de furnizare a serviciului public de alimentare cu apă și de canalizare

sunt încheiate cu gestionarul blocului locativ, facturarea serviciului se efectuează în

baza tarifelor aprobate pentru furnizarea acestui serviciu la blocul locativ și a

volumului de apă înregistrat de contorul comun instalat la branșamentul blocului, cu

distribuirea integrală pe apartamente a volumului de apă înregistrat. Distribuirea pe

apartamente a volumului de apă înregistrat de contorul comun de la branșamentul

blocului locativ se efectuează în baza datelor contoarelor instalate în apartamente de

către proprietari/chiriași sau, în lipsa contoarelor, conform normelor de consum

7

aplicate. Volumul înregistrat de contorul de la branșamentul blocului locativ, dar

nedistribuit, în baza indicațiilor contoarelor individuale/normelor de consum

aplicate se repartizează adăugător pentru fiecare apartament proporțional

consumului înregistrat de contoarele instalate în apartament și conform normelor de

consum.

Astfel, în condițiile în care partea pârâtă invocă că introducerea în avizele de

plată/chitanțe a serviciului „cota-parte din V apa potabilă” s-a realizat în temeiul art.

art. 29 alin.(2) al Legii privind serviciul public de alimentare cu apă și de canalizare

nr. 303 din 13 decembrie 2013, instanțele ierarhice inferioare urmau a verifica acest

aspect. Or, în condițiile legii volumul înregistrat de contorul de la branșamentul

blocului locativ, dar nedistribuit, în baza indicațiilor contoarelor individuale/

normelor de consum aplicate se repartizează adăugător pentru fiecare apartament

proporțional consumului înregistrat de contoarele instalate în apartament și conform

normelor de consum.

În speță, instanțele ierarhic inferioare obligând APLP nr. 51/336 COOP de a

exclude serviciul „cota-parte din V apa potabilă”, au invocat ca argument precum că

partea pârâtă nu ar fi prezentat probe ce ar infirma apartenența contorului

reclamantei. Concomitent au reținut că contorul ce se prezumă a aparține Nataliei

Socolov, este inclus în Registrul de stat al mijloacelor de măsurare.

În această ordine de idei, Colegiul precizează că dezacordul APLP nr. 51/336

COOP nu se bazează pe faptul că contorul de apă instalat în apartamentul nr. xxxxxx,

nu ar fi inclus în Registrul de stat al mijloacelor de măsurare sau că nu i-ar aparține

Nataliei Socolov, însă invocă dreptul APLP nr. 51/336 COOP de a repartiza

consumatorilor adăugător volumul de apă nedistribuit pornind de la prevederile art.

29 alin.(2) al Legii privind serviciul public de alimentare cu apă și de canalizare nr.

303 din 13 decembrie 2013, argument, în esență, invocat și în recursul declarat.

De altfel, în contextul prevederilor pct.17 al Hotărârii Guvernului RM despre

aprobarea Regulamentului cu privire la modul de prestare și achitarea serviciilor

locative, comunale și necomunale pentru fondul locativ, contorizarea apartamentelor

și condițiile deconectării acestora de la/reconectării la sistemele de încălzire și

alimentare cu apă nr. 191 din 19 februarie 2002, conturile (bonurilor) lunare în baza

cărora se percep plățile pentru serviciile locative, comunale și necomunale, se

eliberează de furnizori, gestionari sau prestatorii de servicii.

În această ordine de idei sunt relevante și argumentele recurentului precum că

este de competența gestionarului APLP nr. 51/336 COOP de a întocmi formularul

contului de plată sau bonurile lunare, or, din sensul normei menționate, în esență,

rezultă acest aspect.

Mai mult ca atât, instanța de apel s-a limitat la menținerea soluției primei

instanțe, însă nu a supus aprecierii argumentele și temeiurile invocate de partea

pârâtă, care, în opinia sa, acordă dreptul APLP nr. 51/336 COOP de a repartiza

volumul de apă nedistribuit inclusiv și apartamentului nr. xxxxxx.

Însă, Colegiul precizează că instanța de apel avea obligația de a se expune

asupra temeiniciei pretențiilor în raport cu normele de drept material invocate,

obiecțiile părții oponente.

De altfel, rezultând din rolul diriguitor al instanței, legea procesuală civilă

prezumă dreptul instanței de a se expune asupra inițiativelor în cadrul unui proces.

În contextul dat, Colegiul citează prevederile art. 26 alin. (2) Cod de procedură

8

civilă, conform cărora contradictorialitatea presupune organizarea procesului astfel

încât părțile și ceilalți participanți la proces să aibă posibilitatea de a-și formula,

argumenta și dovedi poziția în proces, de a alege modalitățile și mijloacele susținerii

ei de sine stătător și independent de instanță, de alte organe și persoane, de a-și

expune opinia asupra oricărei probleme de fapt și de drept care are legătură cu

pricina dată judecății și de a-și expune punctul de vedere asupra inițiativelor

instanței.

În atare situație, având ca bază dispoziția art. 118 alin. (5) Cod de procedură

civilă, care acordă instanței judecătorești (judecătorului) dreptul de a propune

părților și altor participanți la proces, după caz, să prezinte probe suplimentare și să

dovedească faptele ce constituie obiectul probațiunii pentru a se convinge de

veridicitatea lor, instanța, întru stabilirea faptelor ce ține de includerea serviciului

„cota-parte din V apa potabilă”, urma să propună părților prezentarea

probelor/înscrisurilor ce ține de distribuirea volumului de apă nedistribuit. Or,

instanța s-a limitat la faptul de a considera neîntemeiate afirmațiile recurentului

referitor la introducerea serviciului „cota-parte din V apa potabilă” conform art. 29

alin.(2) al Legii privind serviciul public de alimentare cu apă și de canalizare nr. 303

din 13 decembrie 2013, în avizele de plată/chitanțe, însă a ignorat însăși dispoziția

normei nemijlocit, cu toate că prima instanță a citat-o integral în textul hotărârii

judecătorești.

Aici este de remarcat că prezintă relevanță și folosirea criteriilor pentru

determinarea corectă a naturii juridice a litigiului dat, rezultând din specificul acestui

și care presupune în sine lămurirea completă și pe bază de dovezi certe, pertinente

și concludente a situației de fapt, or, concluzia instanței de apel este rezultatul

examinării pripite și superficiale a litigiului dedus judecății.

Colegiul menționează că concluzia instanței de judecată trebuie să fie certă

pentru ca justițiabilul să cunoască pentru care motiv i s-a respins obiecțiile și

argumentele aduse în susținerea poziției sale.

De altfel, în sensul legii, în cazul respingerii apelului, instanța de apel urmează

să expună în decizie concluzia cu privire la toate argumentele invocate de apelant,

să întemeieze motivele în legătură cu care argumentele apelantului din cererea de

apel au fost recunoscute ca neîntemeiate. Instanța de apel nu se poate referi doar la

simpla constatare a faptului netemeiniciei apelului, deoarece în acest caz decizia

apare ca nemotivată.

Din considerentele menționate, pornind de la faptul că eroarea admisă la

judecarea cauzei în instanțele ierarhic inferioare nu poate fi corectată de instanța de

recurs, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite recursul declarat de APLP nr.

51/336 COOP, în proces de insolvabilitate, reprezentată de avocatul Viorel

Chetrușcă și a casa decizia instanței de apel, cu trimiterea cauzei spre rejudecare în

instanța de apel, în alt complet de judecată.

La rejudecarea cauzei, instanța de apel urmează să verifice cerințele înaintate

prin prisma argumentelor, probelor, obiecțiilor atât părții reclamante, cât și părții

pârâte, rezultând din prevederile art. 130 Cod de procedură civilă, în contextul cărora

instanța judecătorească apreciază probele după intima ei convingere, bazată pe

cercetarea multiaspectuală, completă, nepărtinitoare și nemijlocită a tuturor probelor

din dosar în ansamblul și interconexiunea lor, călăuzindu-se de lege, ca în consecință

9

soluția adoptată să fie certă și coerentă și să reflecte motivele sale prin prisma

probelor ca fiind pertinente soluționării cauzei sau după caz preferința unor probe în

defavoarea altora.

În conformitate cu prevederile art. 442, art. 444, art. 445 alin. (1) lit. c) Cod de

procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție

d e c i d e:

Se admite recursul declarat de Asociația Proprietarilor de Locuințe Privatizate

nr. 51/336 COOP, în proces de insolvabilitate, reprezentată de avocatul Viorel

Chetrușcă.

Se casează decizia din 17 ianuarie 2018 a Curții de Apel Chișinău, în cauza

civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Natalia Socolov, Elena Procop

împotriva Asociației Proprietarilor de Locuințe Privatizate nr. 51/336 COOP cu

privire la contestarea refuzului de a exclude unele servicii din factura de plată,

obligarea de a exclude din factura de plată unele servicii, încasarea prejudiciului

moral, cu trimiterea cauzei spre rejudecare în Curtea de Apel Chișinău, în alt complet

de judecată.

Decizia nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței,

judecătorul Oleg Sternioală

Judecătorii Iurie Bejenaru

Mariana Pitic

Nicolae Craiu

Nina Vascan

10