2ra-1305/18 — cu privire la repararea prejudiciului material, prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată

2ra-1305/18 — cu privire la repararea prejudiciului material, prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

prima instanță: V. Hadârcă dosarul nr. 2ra-1305/18

instanța de apel: A. Panov, M. Anton, V. Cotorobai

DECIZIE

1 august 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Oleg Sternioală

Judecătorii Iurie Bejenaru

Mariana Pitic

Nicolae Craiu

Ala Cobăneanu

examinând recursul declarat de către Viorel Bezedica, reprezentat de

avocatul Andrian Cotună

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a lui Viorel Bezedica

împotriva lui Serghei Dubic cu privire la repararea prejudiciului material,

prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată

împotriva deciziei din 7 decembrie 2017 a Curții de Apel Chișinău prin care

a fost respins apelul declarat de Viorel Bezedica și menținută hotărârea din

20 decembrie 2016 a Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău, prin care a fost respinsă

acțiunea

constată:

La 31 mai 2016, Viorel Bezedica a depus cerere de chemare în judecată

împotriva lui Serghei Dubic cu privire la repararea prejudiciului material,

prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii a invocat că la 7 octombrie 2014, aproximativ la ora

18:00, dânsul deplasându-se cu mijlocul de transport pe str. Liviu Deleanu

mun. Chișinău, s-a oprit în fața unei persoane necunoscute care a barat deplasarea

regulamentară a mijlocului de transport, iar la solicitarea lui de a-i permite

trecerea, necunoscutul a început să lovească în capota mașinii.

A comunicat că s-a coborât din mașina pentru a stopa prejudicierea

mijlocului de transport, încercând să ferească persoana necunoscută de la capota

mașinii, ultimul însă a reacționat în mod grosolan, cinic și obraznic, aplicând

violența asupra lui și apucându-l de mâna dreaptă, i-a rupt brățara de aur, fiind

deformate în întregime părțile componente ale acesteia (prin acțiunile de

întindere/deformare).

1

A menționat că vinovat de agresarea în public și de deteriorare a proprietății

lui s-a dovedit a fi Serghei Dubic.

A afirmat că prin procesul-verbal cu privire la contravenție

nr. MAI02675986, Serghei Dubic a fost atras la răspundere contravențională

pentru comiterea faptelor prevăzute la art. 104 și art. 354 Cod contravențional.

A remarcat că potrivit bazei de date electronice a IP Buiucani, Serghei Dubic

a achitat amenda stabilită în mărime de 800 de lei.

A evidențiat că în contextul în care s-a constatat existența prejudiciului,

legătura cauzală, vinovăția lui Serghei Dubic, dânsul s-a adresat pârâtului cu

solicitări verbale,cât și în scris ca ultimul să repare benevol prejudiciul material și

prejudiciul moral cauzat, însă fără niciun rezultat.

Referitor la solicitarea cu privire la încasarea de la Serghei Dubic în

beneficiul lui a prejudiciului material, a menționat că prin acțiunile prejudiciabile

comise de Serghei Dubic a fost deteriorat bunul ce-i aparține și anume, brățara de

aur, fapt reflectat de materialele dosarului contravențional, plângerea, procesul-

verbal de audiere a victimei, încheierea emisă în rezultatul examinării materialului

înregistrat în registrul de evidență a altor informații referitor la infracțiuni al IP

Buiucani.

A obiectat că la moment, brățara de aur și-a pierdut valoarea în calitate de

articol integru, aceasta fiind deteriorată (ruptă) în mai multe locuri, iar centrele

specializate de reparații, i-au comunicat faptul că reparația brățării în mod

corespunzător este imposibil de realizat, or, acțiunile de deformare (rupere) i-au

modificat iremediabil forma, zonele unde este ruptura pot fi unite cosmetic cu aur

suplimentar însă aspectul exterior al brățării va fi prejudiciat grav și definitiv.

Totodată, i s-a indicat că unica soluție este folosirea brățării în calitate de aur

uzat, cu înstrăinarea ei la 1/3 din prețul de piață a gramului de aur din cadrul unui

articol integru de bijuterie.

A susținut că devalorizarea cu 2/3 a bunului menționat este consecința

directă a acțiunilor prejudiciabile ale lui Serghei Dubic.

Având în vedere prevederile art. 14 alin. (2) și 1389 alin. (1), (2) Cod civil,

consideră că prejudiciul material urmează a fi reparat de Serghei Dubic prin

achitarea diferenței dintre valoarea unui gram de aur din articolul integru de

bijuterie (înmulțit la gramajul total al brățări) și valoarea unui gram de aur de

articol uzat înmulțit la gramajul total al bijuteriei menționate.

A subliniat că sunt întrunite în privința lui Serghei Dubic elementele

necesare pentru a angaja în privința acestuia răspunderea patrimonială pentru

delictul comis.

Referitor la solicitarea cu privire la încasarea de la Serghei Dubic în

beneficiul lui a prejudiciului moral în mărime de 5000 lei, cu referire la prevederile

art. 45 alin. (1) Cod contravențional și art. 1422 alin. (1) Cod civil, a afirmat că

Serghei Dubic a fost sancționat pentru comiterea faptelor prevăzute la art. 104 și

art. 354 Cod contravențional.

Notează că prin acțiunile prejudiciabile comise de Serghei Dubic, i-a fost

cauzat și prejudiciu moral, care rezultă chiar din latura obiectivă a actului de

huliganism săvârșit, având loc încălcarea grosolană a ordinii publice, cu aplicarea

2

violenței, în loc public, fiindu-i afectată cinstea, onoarea, demnitatea, prin

agresarea în loc public etc.

A remarcat că faptul că dânsul a devenit victimă a unor acțiuni huliganice i-a

cauzat suferințe morale manifestate prin iritare, anxietate socială, depreciere a

încrederii în sine etc.

Și-a întemeiat pretențiile în baza dispozițiilor art. 14, 1389, 1422 Cod civil,

art. 45 alin. (1) Cod contravențional, art. 82, 90 lit. i), 96 alin. (1) CPC.

A solicitat admiterea acțiunii, încasarea de la Serghei Dubic în beneficiul lui

a prejudiciului material, a prejudiciului moral în mărime de 5000 de lei, precum și

a cheltuielilor de judecată.

La 10 octombrie 2016, Viorel Bezedica, reprezentat de avocatul Andrian

Cotună, a depus cerere de concretizare a pretențiilor din acțiune, prin care a

solicitat încasarea de la Serghei Dubic în beneficiul său a prejudiciului material în

mărime de 10350 de lei, a prejudiciului moral în mărime de 5000 de lei, precum și

a cheltuielilor de judecată sub formă de taxă de stat achitată la depunerea acțiunii

în mărime de 310,50 de lei și cheltuieli de asistență juridică în mărime de 4000 de

lei.

Prin hotărârea din 20 decembrie 2016 a Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău

a fost respinsă acțiunea ca neîntemeiată.

Prin decizia din 7 decembrie 2017 a Curții de Apel Chișinău a fost respins

apelul declarat de Viorel Bezedica și a fost menținută hotărârea primei instanțe.

La 2 martie 2018, Viorel Bezedica, reprezentat de avocatul Andrian Cotună,

a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea acestuia,

casarea integrală a hotărârii instanței de fond și a deciziei recurate cu emiterea unei

noi hotărâri prin care să fie admisă integral acțiunea și încasate cheltuielile de

judecată.

În motivarea recursului a invocat dezacordul cu hotărârea instanței de fond și

decizia instanței de apel, considerându-le ilegale și neîntemeiate, pasibile casării,

or, au fost în mod vădit apreciate arbitrar probele din dosar fapt care a dus la

aplicarea eronată a legii materiale și la soluționarea greșită a pricinii.

Consideră că încălcările admise la aprecierea probelor prezentate de părțile

la proces a dus la soluționarea greșită a pricinii, cât și la încălcarea dreptului său la

protecția proprietății.

A evidențiat că soluția adoptată de instanțele de judecată ierarhic inferioare

este în contradicție cu circumstanțele pricinii și cu practica uniformă a instanțelor

naționale.

Cu referire la argumentele instanței de fond și de apel precum că înaintarea

acțiunii peste un timp îndelungat de la survenirea prejudiciului denotă inexistența

prejudiciului, a remarcat că dânsul a exercitat dreptul la acțiune în termen de 3 ani

de la data cauzării prejudiciului de către Serghei Dubic.

Or, dânsul a dorit și a încercat să soluționeze amiabil litigiul cu Serghei

Dubic, iar în contextul în care aceasta a devenit imposibili, a fost necesar de

colectat probele prezentate, de contractat asistența juridică, cât și iarăși s-a încercat

soluționarea extrajudiciară a litigiului.

3

Având în vedere prevederile art. 123 alin. (2) și (3) CPC, a rezumat că

soluția adoptată pe cauza contravențională de sancționare a lui Serghei Dubic

pentru comiterea faptelor ilicite invocate are puterea unei hotărâri judecătorești

pronunțate pe o cauză penală, fiind constatat faptul că incontestabil i-a fost cauzat

un prejudiciu material și moral.

A susținut că nu este clar care este baza concluziei instanțelor de judecată

ierarhic inferioare care au reținut ipoteza invocată de intimat precum că brățara

care pretinde că ar fi deteriorat-o, este anume acea brățară care se presupune că ar

fi obiectul cercetării în cadrul cauzei contravenționale din 4 noiembrie 2014.

A evidențiat că instanța de judecată a reținut acest argument invocat de

intimat, deși în susținerea acestuia nu au fost prezentate anumite probe sau

argumente plauzibile.

A menționat că la materialele cauzei au fost anexate și primite spre

examinare explicațiile scrise, date de Lilia Bezedica care a confirmat că brățara de

aur, a cărei poză este anexată la materialele cauzei, este brățara pe care dânsa i-a

dăruit-o lui Viorel Bezedica și care la 7 octombrie 2014 a fost deteriorată/ruptă de

către o persoană care l-a agresat în public.

Totodată, la materialele cauzei a fost anexat demersul scris de audiere a

Liliei Bezedica în ședința de judecată, în instanța de apel, în calitate de martor, iar

demersul a fost respins, fiind trecut la examinarea în fond a apelului, acesta fiind

respins în aceiași zi.

A reiterat că atât instanța de fond, cât și instanța de apel au aplicat greșit

prevederile legale cu privire la sarcina probațiunii, or, dânsul a prezentat dovada că

i-a fost deteriorat bunul ce-i aparține, a fost stabilit prin raport de expertiză

întinderea prejudiciului, cât și s-a dovedit prin procesul-verbal cu privire

contravenție legătură cauzală dintre acțiunile intimatului și prejudiciul suferit.

A indicat că instanța de apel a omis faptul că repararea prejudiciului moral

se solicită nu numai în legătură cu contravenția prevăzută de art. 104 Cod

contravențional, dar și în legătură cu contravenția prevăzută de art. 354 Cod

contravențional.

În cazul dat, prejudiciul moral nu este legat de careva prejudiciu material

considerat ca neprobat, dar este vorba de o contravenție cu componență formală, a

cărei latură obiectivă indisolubil include cauzarea unei persoane a prejudiciului

moral.

A susținut că contrar prevederilor art. 45 alin. (1) Cod contravențional,

art. 387 alin. (1),1422 alin. (1) Cod civil și practicii stabilite, nu a fost admisă

pretenția cu privire la repararea prejudiciului moral înaintată de către o victimă a

unor contravenții.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2

luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede

altfel.

Din materialele dosarului rezultă că copia deciziei recurate a fost expediată

în adresa părților la 14 februarie 2018, fapt confirmat prin scrisoarea de însoțire

(f. d. 127), însă careva date care ar confirma recepționarea acesteia de către

recurent la materialele dosarului lipsesc.

4

Astfel, se constată că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a

declarat recursul la 2 martie 2018 în termenul legal.

În conformitate cu art. 444 CPC, recursul se examinează fără înștiințarea

participanților la proces.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a admite

recursul, de a casa decizia instanței de apel cu remiterea cauzei spre rejudecare în

instanța de apel din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) CPC, instanța, după ce judecă

recursul, este în drept să admită recursul, să caseze integral decizia instanței de

apel și să trimită cauza spre rejudecare în instanța de apel o singură dată dacă

eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

În conformitate cu art. 432 alin. (2) lit. a) CPC, se consideră că normele de

drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța

judecătorească nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată.

În conformitate cu art. 432 alin. (4) CPC, săvârșirea altor încălcări decât cele

indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în

măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei

sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către

instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Actele cauzei denotă că înaintând acțiunea în judecată împotriva lui Serghei

Dubic, cu ulterioarele concretizări, Viorel Bezedica a solicitat încasarea de la

Serghei Dubic în beneficiul său a prejudiciului material în mărime de 10350 de lei,

a prejudiciului moral în mărime de 5000 de lei, precum și a cheltuielilor de

judecată sub formă de taxa de stat achitată la depunerea acțiunii în mărime de

310,50 de lei și cheltuieli de asistență juridică în mărime de 4000 de lei.

Fiind învestită cu judecarea cauzei, prima instanță a ajuns la concluzia

netemeiniciei acțiunii pe care a respins-o ca neîntemeiată.

Judecând apelul declarat de către Viorel Bezedica, instanța de apel a respins

apelul și a menținut hotărârea primei instanțe.

Verificând legalitatea deciziei contestate în raport cu prevederile aplicabile

la caz și criticile aduse în recurs, instanța de recurs constată că soluția a fost dată de

către instanța de apel fără elucidarea pe deplin a circumstanțele cauzei și fără

determinarea exactă a naturii juridice a litigiului, criteriu, care presupune prin sine

lămurirea completă și certă a situației de fapt sub toate aspectele invocate.

În susținerea acestei concluzii se vor reține prevederile art. 130 alin. (1) și

(2) CPC, care stipulează că instanța judecătorească apreciază probele după intima

ei convingere, bazată pe cercetarea multiaspectuală, completă și nemijlocită a

tuturor probelor din dosar în ansamblu și interconexiunea lor, călăuzindu-se de

lege și nici un fel de probe nu au pentru instanță judecătorească o forță probantă

prestabilită fără aprecierea lor.

Potrivit art. 373 alin. (1) și (2) CPC, instanța de apel verifică, în limitele

cererii de apel, ale referințelor și obiecțiilor înaintate, legalitatea și temeinicia

5

hotărârii atacate în ceea ce privește constatarea circumstanțelor de fapt și aplicarea

legii în primă instanță; instanța de apel verifică circumstanțele și raporturile

juridice stabilite în hotărârea primei instanțe, precum și cele care nu au fost

stabilite, dar care au importanță pentru soluționarea pricinii, apreciază probele din

dosar și cele prezentate suplimentar în instanță de apel de către participanții la

proces.

Reieșind din limitele judecării apelului consfințite în norma enunțată,

instanța de recurs reține că contrar acestor prevederi, instanța de apel judecând

apelul a trecut în mod superficial asupra circumstanțelor cauzei, precum și

materialului anexat la dosar, fără a examina sub toate aspectele legalitatea și

temeinicia hotărârii supuse apelului, în raport cu regulile și legislația în vigoare.

Astfel, se constată că instanța de apel la adoptarea soluției sale a reținut ca

temei de respingere a acțiunii faptul că Viorel Bezedica, prin acțiunea depusă nu a

demonstrat pe deplin faptul că anume brățara ce constituie obiectul acțiunii ar fi

fost deteriorată de Serghei Dubic la data de 4 noiembrie 2014.

La o astfel de concluzie instanța de apel a ajuns, însă, fără a da o apreciere

clară și exhaustivă argumentelor lui Viorel Bezedica din cererea de apel, precum că

prin procesul-verbal cu privire la contravenție nr. MAI 02675986, Serghei Dubic a

fost atras la răspundere contravențională pentru comiterea faptelor prevăzute de

art. 104 și art. 354 Cod contravențional – distrugerea sau deteriorarea intenționată a

bunurilor străine, dacă fapta nu reprezintă o infracțiune și huliganismul nu prea

grav, pentru care Serghei Dubic a achitat amenda în mărime de 800 lei, fapt

confirmat prin extrasul electronic – proces-verbal S/N MAI02675986.

Mai cu seamă aici, instanța de recurs va remarca că instanța de apel stabilind

că în actul de constatare și sancționare nr. MAI 02675986 din 4 noiembrie 2014

prin care Serghei Dubic a fost sancționat contravențional pentru comiterea

contravențiilor prevăzute de art. 104, art. 354 Cod contravențional nu este indicat

cu certitudine care anume bun ce aparține lui Viorel Bezedica a fost deteriorat de

contravenientul Serghei Dubic, a trecut cu vederea și nu a supus aprecierii raportul

și încheierea pe rezultatul examinării materialului înregistrat în registrul de

evidență a altor informații referitor la infracțiuni al IP Buiucani, întocmite de către

Ofițerului Superior de Sector al Inspectoratului de Poliție Buiucani, Ivan Bularga,

care, de altfel, a și întocmit procesul-verbal cu privire la contravenție nr. MAI

02675986, prin care a adus la cunoștință că persoana care a îngrădit partea

carosabilă automobilului condus de către Viorel Bezedica pe str. Liviu Deleanu 16

la 7 octombrie 2014, i-a rupt ultimului brățara de la mână (f. d. 14, 17).

Mai mult, concluzia instanței de apel este cu atât mai neînțeleasă cu cât în

conținutul deciziei contestate, pe de o parte se reține că prin decizia agentului

constatator Serghei Dubic a fost recunoscut și sancționat pentru faptul că la

7 octombrie 2014, aflându-se pe str. Liviu Deleanu 16 mun. Chișinău în loc public,

a deteriorat bunurile altei persoane, iar pe de altă parte instanța de apel

menționează că instanța nu are certitudinea că anume brățara indicată de Viorel

Bezedica în speță, a fost deteriorată de către Serghei Dubic la data de

4 noiembrie 2014.

6

Or, în cererea de chemare în judecată se invocă la faptul că acțiunile lui

Serghei Dubic îndreptate spre deteriorarea bunului lui Viorel Bezedica ar fi avut

loc la data de 7 octombrie 2014 și nu la 4 noiembrie 2014, după cum a reținut

instanța de apel.

Examinarea superficială a prezentei pricini în instanța de apel se atestă și

prin faptul că, deși la data de 08 iunie 2017, instanța de apel a admis demersul

reprezentantului Viorel Bezedica cu privire la audierea martorului, iar conform

cererii anexate la materialele dosarului a fost solicitată audierea martorului Lilia

Bezedica (f. d. 109, 103-104), ulterior, audierea martorului menționat a fost

refuzată de către instanța de apel din motive neclare.

Așadar, instanța de recurs constată, că instanța de apel a dat o rezolvare

unilaterală și superficială cauzei, fără a examina legalitatea și temeinicia hotărârii

supuse apelului, în raport cu probele anexate la materialele cauzei și legislația ce

guvernează litigiul în cauză.

În același timp este de relevat, că în speță Viorel Bezedica pretinde la

repararea prejudiciului material și moral ca urmare a tragerii la răspundere

contravențională a lui Serghei Dubic, în acest sens întemeindu-și pretențiile în baza

dispozițiilor art. 45 alin. (1) Cod contravențional, care prevăd că, dacă prin

contravenție a fost cauzat un prejudiciu, persoana prejudiciată este în drept să-și

valorifice pretențiile civile în procedură civilă, cu toate acestea, instanțele de

judecată ierarhic inferioare au omis acest temei și nu au supus examinării

pretențiile din acțiune prin prisma prevederilor art. 45 alin. (1) Cod

contravențional, în raport cu normele de drept invocate în acțiune de către Viorel

Bezedica.

În consecință, cele descrise denotă că decizia instanței de apel este lipsită de

certitudine și nu are putere de convingere, pe când o hotărârea judecătorească

trebuie să aibă o poziție fermă, să asigure încrederea justițiabililor în aceste acte de

dispoziție și să acorde posibilitatea instanțelor superioare să-și exercite controlul

judecătoresc.

În concluzie și în sensul art. 6 alin. (1) al Convenției, instanța de recurs ține

să menționeze că instanțele de judecată, trebuie, să indice cu suficientă claritate

motivele pe care-și întemeiază hotărârile, iar având în vedere caracterul

determinant al concluziilor sale să precizeze noțiunile, ce implică o apreciere a

faptelor supuse examinării.

De asemenea, noțiunea de proces echitabil impune ca instanța de judecată să

nu-și motiveze doar sumar hotărârea sa, ci să examineze efectiv problemele

esențiale care-i sunt supuse aprecierii și să nu se mulțumească de a proba pur și

simplu concluziile uneia dintre părți.

Față de cele de preced, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite

recursul, a casa integral decizia instanței de apel și de a remite cauza spre

rejudecare în instanța de apel, deoarece eroarea judiciară nu poate fi corectată de

instanța de recurs.

La rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să țină cont de cele

menționate și rejudecând-o, să emită o hotărâre întemeiată și legală.

7

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) CPC, Colegiul civil, comercial și

de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

decide:

Se admite recursul declarat de către Viorel Bezedica, reprezentat de avocatul

Andrian Cotună.

Se casează decizia din 7 decembrie 2017 a Curții de Apel Chișinău, în cauza

civilă la cererea de chemare în judecată a lui Viorel Bezedica împotriva lui Serghei

Dubic cu privire la repararea prejudiciului material, prejudiciului moral și

încasarea cheltuielilor de judecată, cu remiterea cauzei pentru rejudecare la Curtea

de Apel Chișinău, de un alt complet de judecători.

Decizia nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței, Oleg Sternioală

judecătorul

Judecătorii Iurie Bejenaru

Mariana Pitic

Nicolae Craiu

Ala Cobăneanu

8