2r-652/18 — cu privire la nulitatea actelor juridice

Dosarul nr. 2r-652/18 prima instanță: Judecătoria Briceni (jud: Iu. Guzun) instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud: I. Grosu, A. Corcenco, D. Corolevschi) instanța de revizuire: Curtea de Apel Bălți (jud: I. Grosu, A. Corcenco, D. Corolevschi) DECIZIE 1 august 2018 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele ședinței, judecătorul Ala Cobăneanu judecătorii Iurie Bejenaru Victor Burduh examinând recursul declarat de Maria Zghibarț, reprezentată de avocatul Gheorghe Guzun în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată a Nelei Dobuleac, reprezentată de avocatul Maxim Lebedinschi împotriva lui Andrei Zghibarț, succesor în drepturi Maria Zghibarț cu privire la nulitatea actelor juridice împotriva încheierii din 15 iunie 2018 a Curții de Apel Bălți, prin care a fost respinsă ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire declarată de Maria Zghibarț, reprezentată de avocatul Gheorghe Guzun constată: La data de 2 iulie 2012, Nelea Dobuleac, reprezentată de avocatul Maxim Lebedinschi a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Andrei Zghibarț cu privire la nulitatea actelor juridice.

Întemeindu-și pretențiile în baza dispozițiilor art. 5, 7 alin. (1), 40 alin. (1), 32 alin. (1), 166, 167, 174-177 CPC, reclamanta a solicitat admiterea acțiunii, constatarea nulității declarației Nelei Dobuleac din 6 septembrie 2010 înregistrată sub nr. 9348 și a contractului de donație nr. 9346 din 6 septembrie 2010 încheiat între Victor Dobuleac și Andrei Zghibarț, aplicarea efectelor nulității prin repunerea părților în situația inițială cu obligarea OCT filiala Briceni a ÎS „Cadastru” să opereze modificările corespunzătoare în Registrul bunurilor imobile. Prin încheierea din 17 octombrie 2012 a Judecătoriei Briceni, a fost permisă înlocuirea pârâtului Andrei Zghibarț, care a decedat, cu succesorul său în drepturi Maria Zghibarț.

Prin hotărârea din 28 decembrie 2012 a Judecătoriei Briceni, a fost admisă acțiunea. 1 A fost declarat nul acordul Nelei Dobuleac din 6 septembrie 2010 la donarea de către soțul Victor Dobuleac a casei de locuit și a terenului pentru construcții situate în sat. XXXXX r-nul XXXXX, dobândite de ei în decursul căsătoriei. A fost declarat nul contractul de donație nr. 9346 din 6 septembrie 2010 în conformitate cu care Victor Dobuleac i-a dăruit lui Andrei Zghibarț bunurile imobile situate în sat. XXXXX r-nul XXXXX, care constau din terenul pentru construcții cu suprafața de 0,1472 ha, nr. cadastral XXXXX și construcția – casa de locuit individuală cu suprafața de 232,5 m.p., nr. cadastral XXXXX, cu aducerea părților în poziția inițială.

A fost dispusă radierea din Registrul bunurilor imobile a înregistrării dreptului de proprietate asupra terenului pentru construcții cu suprafața de 0,1472 ha, nr. cadastral XXXXX și construcției – casei de locuit individuală cu suprafața de 232,5 m.p., nr. cadastral XXXXX, situate în sat. XXXXX r-nul XXXXX, pe numele lui Andrei Zghibarț. Prin decizia din 20 iunie 2013 a Curții de Apel Bălți, a fost respins apelul declarat de Maria Zghibarț și menținută hotărârea primei instanțe. La data de 25 mai 2018, Maria Zghibarț, reprezentată de avocatul Gheorghe Guzun a depus cerere de revizuire împotriva deciziei din 20 iunie 2013 a Curții de Apel Bălți. Prin încheierea din 15 iunie 2018 a Curții de Apel Bălți, a fost respinsă ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire declarată de Maria Zghibarț, reprezentată de avocatul Gheorghe Guzun.

La data de 28 iunie 2018, prin intermediul Oficiului Poștal, Maria Zghibarț, reprezentată de avocatul Gheorghe Guzun a declarat recurs împotriva încheierii din 15 iunie 2018 a Curții de Apel Bălți, solicitând admiterea acestuia, casarea încheierii recurate, restituind pricina spre rejudecare. În motivarea recursului a invocat dezacordul cu încheierea recurată, considerând-o neîntemeiată. Afirmă că, deși art. 452 CPC permite instanței să examineze cererea de revizuire fără înștiințarea părților, după cum a și procedat, în cazul dat când revizuentul indică că s-a produs un fals în numărul de înregistrare a contractului de donație și că unii martori, care necesită a fi audiați în instanța de judecată, cunosc fapte esențiale, care anterior nu au fost cunoscute revizuentului despre circumstanțele încheierii contractului de donație, instanța de revizuire era obligată să înștiințeze părțile despre data examinării cererii de revizuire.

Consideră că cererea de revizuire a fost examinată fără să i se ofere posibilitatea să prezinte în instanță probele și argumentele din cererea de revizuire, fiind emisă o încheiere arbitrară, bazată pe presupuneri. Remarcă că cererea de revizuire a fost examinată în lipsa părților, fapt ce a dus la încălcarea dreptului ei de acces la justiție prevăzut de art. 20 din Constituția RM și art. 5 CPC, fiind emis un act judecătoresc contrar prevederilor art. 6, 13 din CEDO și art. 1 din Protocolul nr. 1 la CEDO. În conformitate cu art. 425 CPC, termenul de declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii. 2 Astfel, recursul declarat la data de 28 iunie 2018 împotriva încheierii din 15 iunie 2018 a Curții de Apel Bălți, este în termen.

În conformitate cu art. 426 alin. (3) CPC, recursul împotriva încheierii se examinează în termen de 2 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza copiei certificate sau electronice a dosarului, pe baza recursului și a referinței la recurs, fără examinarea admisibilității și fără participarea părților. Studiind materialele dosarului în raport cu temeiurile invocate în recurs Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul neîntemeiat și care urmează a fi respins cu menținerea încheierii contestate, din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 427 lit. a) CPC, instanța de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul și să mențină încheierea.

După cum rezultă din materialele dosarului, la data de 25 mai 2018, Maria Zghibarț, reprezentată de avocatul Gheorghe Guzun a depus cerere de revizuire împotriva deciziei din 20 iunie 2013 a Curții de Apel Bălți (f. d. 183-185). Ca urmare, prin încheierea din 15 iunie 2018 a Curții de Apel Bălți, a fost respinsă ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire declarată de Maria Zghibarț, reprezentată de avocatul Gheorghe Guzun (f. d. 191-193). Judecând pricina în ordine de recurs, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide că Curtea de Apel Bălți corect a respins cererea de revizuire depusă de Maria Zghibarț, reprezentată de avocatul Gheorghe Guzun ca inadmisibilă.

Or, temeiurile declarării revizuirii împotriva hotărârilor judecătorești irevocabile de către legiuitor sunt specificate exhaustiv în art. 449 CPC. Cu referire la norma legală citată, la caz se constată că revizuentul, solicitând revizuirea deciziei din 20 iunie 2013 a Curții de Apel Bălți, a invocat drept temei de revizuire prevederile art. 449 lit. b) CPC menționând că au apărut circumstanțe și fapte esențiale ale cauzei care nu au fost și nu au putut fi cunoscute anterior revizuentului. În conformitate cu art. 451 CPC cererea de revizuire se depune în scris de persoanele menționate la art. 447, indicându-se în mod obligatoriu temeiurile consemnate la art. 449 și anexându-se probele ce le confirmă.

Din dispozițiile legale enunțate urmează că revizuirea este o cale de atac de retractare și nu reformare prin intermediul căreia se poate obține anularea unei hotărâri judecătorești irevocabile și reînnoirea judecății în cazurile expres determinate de lege, iar retractarea neîntemeiată a hotărârii contestate poate duce la încălcarea principiului stabilității raporturilor juridice. De aceea, legea admite revizuirea numai în cazuri strict determinate, care sunt prevăzute în mod limitativ în art. 449 CPC. În acest context, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține ca întemeiată constatarea Curții de Apel Bălți în sensul că Maria Zghibarț, reprezentată de avocatul Gheorghe Guzun în susținerea cererii de revizuire nu a invocat niciun temei prevăzut la art. 449 CPC, în baza 3 căruia se poate solicita revizuirea deciziei, ci a oferit împrejurări ce țin de fondul cauzei.

Or, motivele aduse de către aceasta nu se încadrează în dispozițiile art. 449 lit. b) CPC și nu pot fi interpretate ca circumstanțe sau fapte esențiale ale cauzei care nu i-au fost și nu au putut fi cunoscute anterior, acestea în sine constituind niște circumstanțe ce se referă la fondul cauzei și care au constituit obiect de examinare atât în instanța de fond, cât și în instanța de apel. De altfel, nici argumentul în sensul că reprezentantul său în procesul de judecată nu și-a onorat obligațiunile de serviciu conform prevederilor din Legea cu privire la avocatură, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 449 CPC, ca temei de revizuire. Drept urmare, la caz se va remarca că admiterea cererii de revizuire, în asemenea împrejurări, ar contravine principiului securității raporturilor juridice și ar constitui o violare a art. 6 al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale.

În susținerea opiniei enunțate, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție invocă și hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului din 03 martie 2009 în cazul Eugenia și Doina Duca contra Moldovei, în care Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reiterat că securitatea raporturilor juridice presupune respectarea principiului autorității lucrului judecat, care instituie că nicio parte nu este în drept să solicite revizuirea unei hotărâri definitive și obligatorii întru obținerea unei reexaminări și unei noi soluții în cauză. Competența de revizuire a instanțelor superioare ar trebui să fie exercitată pentru a corecta erorile judiciare și omisiunile justiției, dar nu pentru a efectua o nouă examinare.

Revizuirea nu ar trebui apreciată ca un recurs deghizat. O distanțare de la principiul respectiv este justificată doar atunci când este determinată de circumstanțe cu caracterele substanțiale și obligatorii. În consecință, instanța de recurs apreciază critic și argumentul recurentei în sensul că cererea de revizuire a fost examinată în lipsa părților și fără să i se ofere posibilitatea să prezinte în instanță probele și argumentele din cererea de revizuire. Or, în conformitate cu prevederile art. 452 alin. (11) CPC, dacă examinarea cererii de revizuire este de competența Curții Supreme de Justiție sau a instanței de apel, ședințele se desfășoară fără înștiințarea participanților la proces. Dacă instanța care examinează cererea de revizuire consideră necesară prezența participanților la proces, aceasta dispune înștiințarea lor.

Astfel fiind, instanța de recurs constată că și alte argumente ale recurentei invocate în recurs sunt lipsite de suport legal și nu pot constitui temei de admitere a recursului în sensul invocat, or acestea nu conțin argumente care ar indica expres la ilegalitatea încheierii recurate, prin care s-a dispus la caz respingerea cererii de revizuire ca inadmisibilă. Distinct de cele relatate, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul și de a menține încheierea din 15 iunie 2018 a Curții de Apel Bălți. 4 În conformitate cu art. 427 lit. a) CPC Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție decide: Se respinge recursul declarate de Maria Zghibarț, reprezentată de avocatul Gheorghe Guzun.

Se menține încheierea din 15 iunie 2018 a Curții de Apel Bălți, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată a Nelei Dobuleac, reprezentată de avocatul Maxim Lebedinschi împotriva lui Andrei Zghibarț, succesor în drepturi Maria Zghibarț cu privire la nulitatea actelor juridice. Decizia este irevocabilă. Președintele ședinței, judecătorul Ala Cobăneanu judecătorii Iurie Bejenaru Victor Burduh 5