2r-628/18 — cu privire la încasarea datoriei și a cheltuielilor de judecată

Dosarul nr. 2r-628/18

Instanța de fond: Judecătoria Strășeni– A. Tudor,

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – M. Moraru, A. Minciuna, A. Panov,

ÎNCHEIERE

18 iulie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Tatiana Vieru

judecătorii Iuliana Oprea

Maria Ghervas

examinând recursul, declarat de către Constantin Șveț și cererea de repunere în

termen a recursului,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de către Ana Jalbă

împotriva lui Constantin Șveț cu privire la încasarea datoriei și a cheltuielilor de

judecată,

împotriva încheierii din 17 februarie 2016 a Curții de Apel Chișinău, prin care

s-a restituit cererea de apel depusă de Constantin Șveț,

constată:

La 09 iulie 2012 Ana Jalbă a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui

Constantin Șveț cu privire la încasarea datoriei în sumă de 486 082 lei,

5 180 euro, 2 500 dolari SUA și a cheltuielilor de judecată. (f.d.3-16, vol.I)

Prin hotărârea din 05 iunie 2015 a Judecătoriei Strășeni a fost admisă acțiunea

înaintată de către Ana Jalbă, s-a încasat de la Constantin Șveț în beneficiul Anei

Jalbă datoria nerestituită în sumă de 486 082 lei, suma de 5 180 euro, suma de

2 500 dolari SUA, cheltuielile de judecată în sumă de 500 lei cu titlu de taxă de stat

și 28 395 lei cu titlu de asistență juridică, s-a încasat de la Constantin Șveț în

beneficiul statului suma de 18 540, 46 lei cu titlu de taxă de stat. (f.d. 1, 6-7, vol.II)

Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, la 26 iunie 2015 Constantin Șveț

a contestat-o cu apel, solicitând admiterea cererii de apel, casarea hotărârii din 05

iunie 2015 a Judecătoriei Strășeni cu emiterea unei noi hotărâri, prin care cauza să

fie remisă la rejudecare în prima instanță, în alt complet de judecată, totodată,

apelantul a solicitat scutirea de la plata taxei de stat.(f.d. 11, vol.II)

Prin încheierea din 02 septembrie 2015 a Curții de Apel Chișinău nu s-a dat

curs cererii de apel depuse de către Constantin Șveț, acordându-i apelantului termen

până la ședința de judecată stabilită la 23 septembrie 2015 ora 10:00, pentru

înlăturarea neajunsurilor, depunerii cererii de apel motivate și prezentării dovezii de

plată a taxei de stat în mărime de 13 905 lei. (f.d.16, vol.II)

1

La 23 septembrie 2015 Constantin Șveț, reprezentat de avocatul Iulian

Rusanovschi, a depus cerere de amânare a ședinței, invocând că Constantin Șveț

este deținut în Penitenciarul 13, fiind tată a 5 copii, dintre care 3 minori, iar, soția sa

este șomeră și nu are un venit bănesc legal, solicitând acordarea unui termen de 10

zile pentru a prezenta probele necesare întru scutirea de la plata taxei de stat și

anexării dovezii de plată a taxei de stat.

Prin încheierea din 23 septembrie 2015 a Curții de Apel Chișinău a fost

respinsă cererea apelantului cu privire la scutirea de la achitarea taxei de stat, nu

s-a dat curs cererii de apel, apelantului fiindu-i acordat termen până la ședința de

judecată stabilită pentru data de 04 noiembrie 2015, ora12:00, pentru a prezenta

apelul motivat și taxa de stat în sumă de 13 905 lei, fiindu-i explicat că în cazul în

care nu va lichida neajunsurile menționate, cererea de apel nu va fi considerată

depusă și împreună cu toate documentele anexate va fi restituită. (f.d.21-22, vol.II)

La 03 noiembrie 2015 Constantin Șveț a declarat recurs împotriva încheierii

instanței de apel, solicitând repunerea în termenul de declarare a recursului,

admiterea cererii de recurs, casarea încheierii Curții de Apel din 23 septembrie 2015

cu emiterea unei decizii prin care să fie scutit integral de la plata taxei de stat la

depunerea cererii de apel.

Prin decizia din 23 decembrie 2015 a Curții Supreme de Justiție s-a respins

recursul declarat de Constantin Șveț, s-a menținut încheierea din 23 septembrie

2015 a Curții de Apel Chișinău. (f.d. 37-40, vol.II) .

Prin încheierea din 17 februarie 2016 a Curții de Apel Chișinău s-a restituit

cererea de apel depusă de Constantin Șveț din motivul că apelantul nu a îndeplinit

indicațiile instanței de apel, expuse în încheierea din 23 septembrie 2015 și anume

nu a achitat taxa de stat pentru depunerea apelului. (f.d.74-76, vol.II)

Nefiind de acord cu încheierea instanței de apel, la 25 iunie 2018 Constantin

Șveț a declarat recurs, prin care a solicitat repunerea în termen a cererii de recurs,

casarea încheierii din 17 februarie 2016, cu restituirea cauzei spre rejudecare pentru

acordarea unui termen real pentru înlăturarea neajunsurilor. (f.d.140-141, vol.II)

În motivarea recursului recurentul a invocat, că despre existența încheierii din

17 februarie 2016 a instanței de apel a aflat la 26 iunie 2018, când a făcut cunoștință

cu materialele cauzei. Cu această încheiere nu este deacord pe motivul că instanța

de apel nu a luat în considerație faptul că la momentul pronunțării încheierii se afla

în detenție și era în imposibilitate să achite taxa de stat în sumă de 13 905 lei, faptul

dat se confirmă prin certificatul de eliberare din 13 decembrie 2017. Recurentul a

menționat că cererea de apel motivată, prezentată la 17 februarie 2016 de fiica sa în

instanța de apel, a fost întocmită cu greșeli de expunere asupra cauzei, fiind indicate

informații din alte cauze. Astfel, eliberându-se din penitenciar, la 22 februarie 2018

fiind încrezut că cererea de apel este în continuare pe rol la Curtea de Apel

Chișinău, a depus un apel motivat. Mai mult ca atât, cererea de apel din anul 2015 a

fost depusă de avocat, care la ședința din 17 februarie 2016 nu a fost prezent, cauza

examinându-se atât în lipsa avocatului cât și în lipsa sa, ori, el se afla deținut în

Penitenciarul nr.13 și nu se putea prezenta la ședința de judecată.

Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele dosarului, Colegiul

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

consideră că cererea de repunere în termen este neîntemeiată și urmează a fi

respinsă, iar recursul urmează a fi restituit din considerentele ce preced.

2

În conformitate cu prevederile art. 4261 lit. a) Cod de procedură civilă instanța

de recurs este în drept să restituie recursul împotriva încheierii dacă cererea de

recurs a fost depusă în afara termenului legal, iar recurentul nu solicită repunerea în

termen sau instanța de recurs a refuzat să efectueze repunerea în termen.

Potrivit prevederilor art. 4261, alin. (2) Cod de procedură civilă recursul

împotriva încheierii judecătorești se restituie în baza a cel puțin unuia din temeiurile

prevăzute la alin. (1), printr-o încheiere care nu se supune nici unei căi de atac.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ reține, că recursul

declarat împotriva încheierii din 17 februarie 2016 a Curții de Apel Chișinău este

depus peste termenul legal prevăzut, or, conform prevederilor articolului 425 CPC,

termenul de declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la

comunicarea încheierii.

Potrivit art. 111 alin. 3 CPC termenul de procedură stabilit în ani, luni sau zile

începe să curgă în ziua imediat următoare datei calendaristice stabilite, datei

comunicării actului de procedură sau producerii evenimentului ori momentului care

a condiționat începutul lui.

Colegiul, studiind materialele cauzei reține că încheierea contestată cu recurs a

fost pronunțată la 17 februarie 2016, copia încheierii a fost expediată părților prin

intermediul oficiului poștal la 26 februarie 2016, inclusiv a fost remisă în adresa

avocatului, care-l reprezenta pe Constantin Șveț și în adresa Penitenciarului nr.13,

unde se afla deținut Constantin Șveț. (f.d. 77, vol.II)

În conformitate cu art. 116 alin. alin. (1), (3) și (4) Cod de procedură civilă,

persoanele care, din motive întemeiate, au omis termenul de îndeplinire a unui act

de procedură pot fi repuse în termen de către instanță. La cererea de repunere în

termen se anexează probele ce dovedesc imposibilitatea îndeplinirii actului.

Totodată, trebuie efectuat actul de procedură care nu a fost îndeplinit în termen (să

fie depusă cererea, să fie prezentate documentele respective etc.). Repunerea în

termen nu poate fi dispusă decât în cazul în care partea și-a exercitat dreptul la

acțiune înainte de împlinirea termenului de 30 de zile, calculat din ziua în care a

cunoscut sau trebuia să cunoască încetarea motivelor care justifică depășirea

termenului de procedură.

Prin prisma prevederilor legale citate supra, instanța de recurs reiterează că

termenul de declarare a recursului poate fi restabilit, dacă persoanele îndreptățite

solicită acest lucru și prezintă probe veridice, ce confirmă imposibilitatea de a fi

putut depune recursul în termen.

Recurentul Constantin Șveț, deși a solicitat repunerea în termen de declarare a

recursului, nu a prezentat probe ce ar demonstra imposibilitatea acestuia de

îndeplinire a actului de procedură în termen.

Cum s-a constatat anterior, încheierea din 17 februarie 2016 a Curții de Apel

Chișinău, la 26 februarie 2016 a fost expediată și în adresa Penitenciarul nr.13, unde

era deținut recurentul. Careva plângeri de la Constantin Șveț în adresa

Penitenciarului nr.13 cu privire la nefurnizarea corespondenței deținuților nu au fost

semnalate. Mai mult, în perioada când Constantin Șveț se deținea în Penitenciar, el

era reprezentat în fața instanței de către avocat.

Totodată, instanța de recurs reține că la data de 13 decembrie 2017 Constantin

Șveț a fost eliberat din detenție, la data de 22 februarie 2018 a depus cerere de apel

motivată, la 15 mai 2018 a participat în ședința de judecată în instanța de apel, cu

3

toate acestea cererea de recurs împotriva încheierii din 17 februarie 2016 a fost

declarată abia la 25 iunie 2018 fapt ce denotă neexecutarea de către recurent a

prevederilor art.116 alin.(4) Cod de procedură civilă.

Prin urmare, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție conchide că recursul declarat de Constantin Șveț, urmează a fi

restituit ca fiind depus în afara termenului legal, cererea de repunere în termen a

recursului fiind neîntemeiată.

În acest sens, instanța reține și practica CtEDO, potrivit căreia reglementarea

referitoare la formalitățile și termenele ce trebuie respectate pentru exercitarea unei

căi de atac urmărește să asigure o bună administrare a justiției și, în particular, să

respecte principiul securității raporturilor juridice și că cei interesați trebuie să aibă

posibilitatea de a se aștepta ca aceste reguli să fie aplicate.

Aici, instanța de recurs amintește recurentului prevederile art. 56 alin. (3) Cod

de procedură civilă, conform cărora participanții la proces sunt obligați să se

folosească cu bună-credință de drepturile lor procedurale. În cazul abuzului de

aceste drepturi sau al nerespectării obligațiilor procedurale, se aplică sancțiunile

prevăzute de legislația procedurală civilă.

Buna-credință prezumă, că partea este obligată la intervale rezonabile de timp

să manifeste diligență și să se intereseze de soarta dosarelor despre care cunosc cu

certitudine că se află pe rolul instanței cu participarea lor și să respecte termenele

prevăzute de lege.

Din considerentele menționate și având în vedere că Constantin Șveț a declarat

recurs peste termenul legal, iar cererea cu privire la repunerea în termen nu este

întemeiată și probată, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia necesității restituirii recursului

declarat ca fiind tardiv, circumstanță ce împiedică examinarea recursului în fond, or,

în caz contrar s-ar aduce atingere dreptului părții adverse la un proces echitabil

consacrat de art. 6 CEDO, și a menține încheierea instanței de apel.

În conformitate cu art. 4261 , lit. a) Cod de procedură civilă, Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Se respinge ca neîntemeiată cererea lui Constantin Șveț cu privire la repunerea

recursului în termen.

Se restituie recursul declarat de către Constantin Șveț împotriva încheierii din

17 februarie 2016 a Curții de Apel Chișinău.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței,

judecătorul Tatiana Vieru

judecătorii Iuliana Oprea

Maria Ghervas

4