3ra-926/18 — cu privire la contestarea actelor administrative

Dosarul nr. 3ra-926/18

Instanța de fond: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani – L.Holevițcaia

Instanța de apel: CA Chișinău – N. Simciuc, I. Cotruță, I. Țurcan

ÎNCHEIERE

18 iulie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tatiana Vieru

judecătorii Iuliana Oprea

Maria Ghervas

examinând admisibilitatea recursului declarat de către Angela Timuș și

Anatolie Timuș, reprezentați de către avocatul Sergiu Sofroni,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de către Angela

Timuș și Anatolie Timuș împotriva Primăriei și Consiliului comunei Stăuceni,

intervenient accesoriu Întreprinderea de Stat „Agenția Servicii Publice” cu privire

la contestarea actelor administrative,

împotriva deciziei din data de 24 ianuarie 2018 a Curții de Apel Chișinău,

prin care s-a respins apelul declarat de către Angela Timuș și Anatolie Timuș, s-a

menținut hotărârea din data de 18 septembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Rîșcani,

constată:

La 27 octombrie 2016, Angela Timuș și Anatolie Timuș, reprezentați de

avocatul Sergiu Sofroni au depus cerere de chemare în judecată împotriva

Primăriei și Consiliului comunei Stăuceni, intervenient accesoriu, Întreprinderea de

Stat ,,Agenția Servicii Publice” (succesor în drepturi al ÎS „Cadastru”), prin care au

solicitat declararea ilegală a refuzului nr. 02/1-24/912 din 24 septembrie 2016,

anularea deciziei nr.1/14 din data de 17 februarie 2016, obligarea emiterii unei

decizii privind modificarea planului geometric al terenului cu numărul cadastral

3153216.600 conform actelor primare, precum și obligarea ÎS ,,Agenția Servicii

Publice” să opereze rectificările corespunzătoare în Registrul bunurilor imobile

prin modificarea planului geometric al bunului. ( f.d. 4-7)

În motivarea acțiunii reclamanții au invocat că familiei Timuș prin decizia

„sovhozului” Stăuceni din 1969, i-a fost alocată casa de locuit din str. XXXXX,

mun. Chișinău, com. Stăuceni și terenul de pe lângă casă cu suprafața de 0,086 ha.,

prin urmare, începând cu anul 1969 familia Timuș locuiește în bunul imobil

litigios, posedând și folosind neîntrerupt, atât casa cât și terenul aferent casei de

locuit, achitând până în anul 2016 impozitul funciar pentru terenul cu suprafața de

0,086 ha.

În baza contractului de vânzare-cumpărare, transmitere-primire a locuințelor

în proprietate privată nr.338 din 11 iunie 1999, bunul imobil format din casă de

1

locuit individuală, cu numărul cadastral XXXXX, situată în mun. Chișinău, com.

Stăuceni, str. XXXXX a fost înregistrat cu drept de proprietate pe numele Angelei

Timuș, Anatolie Timuș și Ioanei Timuș a câte 1/3 cotă-parte fiecăruia.

După decesul Ioanei Timuș averea succesorală 1/3 cotă –parte din bunul

imobil sus - menționat a fost moștenită de către Angela Timuș și Anatolie Timuș a

câte 1/6 cotă – parte.

La 13 octombrie 2015 Angela Timuș și Anatolie Timuș au depus cerere cu

privire la procurarea terenului de pe lângă casa de locuit din str. XXXXX, com.

Străuceni, mun. Chișinău ce le aparține cu drept de proprietate.

Consiliul comunal Stăuceni prin decizia nr.9/10 din data de 10 decembrie

2015 a acceptat vânzarea-cumpărarea terenului de pe lângă casă în mărime de ½

cotă- parte pentru fiecare din suprafață totală a terenului de 0,086 ha cu achitarea

prețului normativ al terenului.

Ulterior, în baza planului geometric al bunului imobil, Consiliul comunei

Stăuceni a emis decizia nr. 1/14 din data de 17 februarie 2016, de modificare a

deciziei nr.9/10 din 10 decembrie 2015, în partea suprafeței terenului din 0,086 ha

în 0,0427 ha.

În opinia recurenților decizia din data de 10 decembrie 2015 este una corectă,

emisă potrivit actelor primare, care confirmă că suprafața de teren de pe lângă casa

de locuit din str. XXXXX, com. Stăuceni, mun. Chișinău constituie 0,086 ha.

Nefiind de acord cu decizia nr.1/14 din 17 februarie 2016, reclamanții la data

de 22 august 2016 au depus către Primăria comunei Stăuceni, mun. Chișinău

cerere prealabilă, prin care au solicitat anularea actului administrativ cu privire la

modificarea deciziei nr.9/10 din data de 10 decembrie 2105 și emiterea unei decizii

cu privire la modificarea planului geometric al terenului cu numărul cadastral

XXXXX, conform actelor primare și în corespundere cu posesia de fapt a terenului

de coproprietarii Angela Timuș și Anatolie Timuș.

Totodată, au solicitat obligarea ÎS „Agenția Servicii Publice” să opereze

rectificările corespunzătoare în Registrul bunurilor imobile, prin modificarea

planului geometric al bunului imobil, de asemenea, formarea unei comisii în

componența căreia să fie reprezentantul primăriei, inginerul cadastral,

specialistului de la ÎS „Agenției Servicii Publice” cu participarea coproprietarilor

terenurilor în vederea stabilirii hotarului fix dintre terenurile cu numerele

cadastrale XXXXX și XXXXX.

Prin răspunsul nr. 02/1-24/912 din data de 24 septembrie 2016 Primăria și

Consiliul comunei Stăuceni i-au informat că la data de 16 septembrie 2016 prin

decizia nr.7/13 s-a luat act de cererea prealabilă și s-a respins ca fiind neîntemeiată.

Angela Timuș și Anatolie Timuș au mai menționat că Consiliul comunei

Stăuceni nici nu a supus examinării cererea prealabilă, respingând-o fără a o

examina, oferind un răspuns vag și nemotivat.

În opinia reclamanților Consiliul comunei Stăuceni a încălcat legislația

funciară, ori autoritățile administrației publice locale atribuie cetățenilor terenuri

fără plată, eliberându-le titluri de proprietate, trec în proprietatea cetățenilor

sectoarele de teren ocupate de case, anexe gospodărești și grădini, care li s-au

atribuit în conformitate cu legislația, dimensiunile concrete ale sectoarelor de teren

se stabilesc de către autoritățile administrației publice locale.

2

În perioada respectivă de regulă, cetățenilor li se elibera un certificat sau titlu

provizoriu, în care era indicată numai suprafața terenului alocat, fără planul

(configurația) terenului, totodată, informația privind titlul eliberat și mărimea

lotului atribuit fiecărei familii urma să fie indicată în Registrul cadastral al

deținătorilor de teren și în Registrul gospodăriilor.

Angela Timuș și Anatolie Timuș au menționat că pe terenul ce le-a fost

atribuit ca teren aferent casei a fost construită actuala IMSP CS Stăuceni

(Policlinica comunei Stăuceni) cu încălcarea normelor tehnice și dreptului de

vecinătate. Astfel, reclamantții au indicat că se încearcă deposedarea ilegală de o

parte de teren, care împiedică total folosirea terenului aferent casei, care se află în

spatele acestuia.

Totodată, prin planul geometric existent, care a fost întocmit cu încălcarea

legislației, fără a se lua în calcul actul primar, potrivit căruia a fost atribuit terenul

cu suprafața de 0,086 ha familiei Timuș, fără participarea proprietarilor terenurilor

învecinate, familia Timuș este pusă în dificultate de a folosi terenul care i-a mai

rămas, fiind limitată de acces la terenul din spatele casei.

Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din data de 18 septembrie

2017 s-a respins cererea de chemare în judecată ca fiind neîntemeiată. ( f.d. 81, 86-

89)

Curtea de Apel Chișinău prin decizia din data de 24 ianuarie 2018 a respins

apelul declarat, a menținut hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din data

de 18 septembrie 2017. (f.d. 126, 127-135)

Împotriva deciziei instanței de apel, la data de 25 mai 2018 Angela Timuș și

Anatolie Timuș, reprezentați de către avocatul Sergiu Sofroni, au declarat recurs,

prin care au solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel cu

emiterea unei noi hotărâri privind admiterea cererii de chemare în judecată. (f.d.

137-144)

În motivarea recursului recurenții au indicat că atât instanța de apel cât și

instanța de fond nu au aplicat legea care trebuia să fie aplicată, au interpretat eronat

legea și au apreciat arbitrar probele. De asemenea, în motivarea soluțiilor adoptate

nu s-au bazat pe argumentele invocate de către aceștea în susținerea pretențiilor,

astfel nu s-au expus asupra legalității deciziilor contestate.

În conformitate cu art. 434, alin. (1) al Codului de procedură civilă recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale,

dacă legea nu prevede altfel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la data de 24 ianuarie

2018, informații privind recepționarea acesteia de către recurentă la materialele

dosarului lipsesc.

Astfel, recursul declarat la 25 mai 2018, se consideră a fi depus în termen.

Examinând temeiurile de admisibilitate ale recursului în raport cu materialele

cauzei civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia, că recursul declarat de către

Angela Timuș și Anatolie Timuș, reprezentați de către avocatul Sergiu Sofroni,

este inadmisibil din următoarele considerente.

Verificând motivele de casare, invocate în recurs, completul Colegiului atestă,

că recurenții indică argumente ce țin de dezacordul cu felul în care instanțele de

judecată au apreciat înscrisurile probatorii și au constatat circumstanțele cauzei. Nu

3

pot fi reținute ca temei de admisibilitate aceste argumente, deoarece țin de

reaprecierea probelor, fapt inadmisibil în recurs.

Conform regulilor din Secțiunea a 2-a din Capitolul XXXVIII al Codului de

procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de

către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul

dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în

afara controlului instanței de recurs.

Recursul exercitat conform secțiunii a 2 - a are caracter devolutiv numai

asupra problemelor de drept material și procesual, verificându-se doar legalitatea

deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

Astfel, completul Colegiului constată, că argumentele invocate în recurs nu

pot constitui temei de casare a deciziei recurate, or, acesta nu se încadrează în cele

expres stabilite la art. 432, alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă.

În conformitate cu prevederilor art. 432, alin. (1) al Codului de procedură

civilă părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declarare recurs în cazul

în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept

material sau a normelor de drept procesual.

Aliniatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcare

sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele

indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în

măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei

sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către

instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433, lit. a) al Codului de procedură civilă cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432, alin. (2), (3) și (4).

Totodată, potrivit jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică

să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul

trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, pe când în

recursul declarat de către Angela Timuș și Anatolie Timuș, reprezentați de către

avocatul Sergiu Sofroni, asemenea aspecte nu se regăsesc.

În speță, completul Colegiului menționează, că recursul în cauză conține

obiecții de fapt și de drept, care deja au fost studiate și verificate de către instanțele

de judecată, primind o apreciere corespunzătoare.

În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurenților la

soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul

în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

Drept urmare, se reține că argumentele invocate în recurs nu pot constitui

temei de admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normei de drept material sau a normei de drept procesual, așa

cum formal invocă recurenții și, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei

recurate.

Din considerentele menționate instanța de recurs ajunge la concluzia de a

considera recursul declarat de către Angela Timuș și Anatolie Timuș, reprezentați

de către avocatul Sergiu Sofroni, inadmisibil.

4

Conform celor expuse, în temeiul art. 431, alin. (1) și (2), art. 433, lit. a), 440,

alin. (1) și (11) ale Codului de procedură civilă, completul Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul, declarat de către Angela Timuș și Anatolie Timuș, reprezentați de

către avocatul Sergiu Sofroni, se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Tatiana Vieru

judecătorii Iuliana Oprea

Maria Ghervas

5