2r-620/18 — Încasarea datoriei
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- Încasarea datoriei
- Temei legal
- Restituirea apelului, ne-înlăturarea neajunsurilor
2r-620/18 — Încasarea datoriei (Curtea Supremă de Justiție, 2018)
Dosarul nr. 2r-620/18
Prima instanță: Judecătoria Bălți, sediul Central, judecător – A. Cerbu
Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți, judecători – Iu. Grosu, A. Ciobanu, A. Garbuz
DECIZIE
18 iulie 2018 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție,
în componența:
Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova
Judecătorii Nicolae Craiu
Luiza Gafton
examinând recursurile declarate de Marcela Ceban,
în cauza civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de SA „Cet Nord”
împotriva Marcelei Ceban cu privire la încasarea datoriei și a cheltuielilor de
judecată, și acțiunea reconvențională la cererea Marcelei Ceban împotriva SA „Cet
Nord” cu privire la repararea prejudiciului moral,
împotriva încheierii din 24 mai 2018 a Curții de Apel Bălți, prin care nu s-a dat
curs cererii de apel depusă de Marcela Ceban, precum și împotriva încheierii din
14 iunie 2018 a Curții de Apel Bălți, prin care a fost restituită cererea de apel
depusă de Marcela Ceban împotriva hotărârii din 05 aprilie 2018 a Judecătoriei
Bălți, sediul Central, în temeiul art. 369 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură
civilă,
con st ată:
La 01 septembrie 2016, SA „Cet Nord” s-a adresat în instanță cu cerere de
chemare în judecată împotriva Marcelei Ceban cu privire la încasarea datoriei
pentru pierderi normative de energie termică și a cheltuielilor de judecată.
La 21 aprilie 2017, Marcela Ceban a înaintat acțiune reconvențională împotriva
SA „Cet Nord” cu privire la încasarea prejudiciului moral.
Prin hotărârea din 05 aprilie 2018 a Judecătoriei Bălți, sediul Central, s-a admis
cererea de chemare în judecată depusă de SA „Cet Nord” împotriva Marcelei
Ceban cu privire la încasarea datoriei pentru pierderile normative de energie
termică și a cheltuielilor de judecată. S-a încasat de la Marcela Ceban în beneficiul
SA „Cet Nord” datoria pentru pierderile normative de energie termică în sumă de
4853,40 lei, și cheltuielile de judecată compuse din taxa de stat în sumă de 270 lei.
Cererea de chemare în judecată reconvențională depusă de Marcela Ceban
împotriva SA „Cet Nord” cu privire la repararea prejudiciului moral, s-a respins ca
neîntemeiată.
La 12 aprilie 2018, Marcela Ceban a declarat apel împotriva hotărârii primei
instanțe, însă contrar prevederilor art. 365 din Codul de procedură civilă, apelanta
1
nu a indicat motivele de fapt și de drept pe care se întemeiază apelul și nu a
prezentat dovada achitării taxei de stat.
Prin încheierea din 24 mai 2018 a Curții de Apel Bălți, nu s-a dat curs cererii
de apel, fiindu-i acordat apelantei un termen pentru prezentarea apelului desfășurat
și a dovezii de achitare a taxei de stat până la 14 iunie 2018, ora 09:00.
Concomitent, i s-a explicat apelantei că în caz dacă nu va lichida neajunsurile
menționate, cererea de apel nu va fi considerată depusă și împreună cu actele
anexate va fi restituită.
Prin încheierea din 14 iunie 2018 a Curții de Apel Bălți, a fost restituită cererea
de apel depusă de Marcela Ceban împotriva hotărârii din 05 aprilie 2018 a
Judecătoriei Bălți, sediul Central, în temeiul art. 369 alin. (1) lit. a) din Codul de
procedură civilă.
La 14 iunie 2018, Marcela Ceban a contestat cu recurs încheierea din 24 mai
2018 a Curții de Apel Bălți, iar la 29 iunie 2018 – încheierea din 14 iunie 2018 a
Curții de Apel Bălți.
În motivarea cererilor de recurs a indicat că încheierile instanței de apel
urmează a fi casate, dat fiind faptul că instanța a calculat incorect taxa de stat care
urma a fi achitată de apelantă la depunerea cererii de apel, în așa mod fiindu-i
îngrădit accesul la justiție. Astfel, recurenta a solicitat casarea încheierii din 24 mai
2018 și a încheierii din 14 iunie 2018 ale Curții de Apel Bălți, cu remiterea cauzei
pentru examinarea cererii de apel în instanța de apel.
Studiind materialele dosarului în raport cu cele invocate în recurs și prevederile
legale, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme
de Justiție consideră că recursurile declarate de Marcela Ceban, urmează a fi
respinse din următoarele motive.
În conformitate cu art. 425 din Codul de procedură civilă, termenul de
declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea
încheierii.
Potrivit materialelor cauzei, încheierea din 24 mai 2018 a Curții de Apel Bălți a
fost expediată recurentei la 28 mai 2018, fiind recepționată la 06 iunie 2018.
Recursul împotriva acestei încheieri a fost declarat la 14 iunie 2018. Încheierea din
14 iunie 2018 a Curții de Apel Bălți a fost expediată recurentei la 19 iunie 2018,
fiind recepționată la 28 iunie 2018. Recursul împotriva acestei încheieri a fost
declarat la 29 iunie 2018. Astfel, ținând cont de cele menționate, Colegiul
consideră că recursurile au fost declarate în termen.
În conformitate cu art. 427 lit. a) din Codul de procedură civilă, instanța de
recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă
recursul și să mențină încheierea.
În conformitate cu art. 428 din Codul de procedură civilă, decizia instanței de
recurs, emisă după examinarea recursului împotriva încheierii, rămâne irevocabilă
din momentul emiterii. Decizia se plasează pe pagina web a instanței la data
emiterii. Copia deciziei se remite părților în termen de 5 zile de la data emiterii.
În speță, se constată că, prin încheierea din 24 mai 2018 a Curții de Apel Bălți,
nu s-a dat curs cererii de apel înaintată de Marcela Ceban, fiindu-i acordat
apelantei un termen pentru prezentarea apelului desfășurat și a dovezii de achitare
a taxei de stat până la 14 iunie 2018, ora 09:00. Concomitent, i s-a explicat
2
apelantei că în caz dacă nu va lichida neajunsurile menționate, cererea de apel nu
va fi considerată depusă și împreună cu actele anexate va fi restituită.
În conformitate cu art. 110 din Codul de procedură civilă, termen de procedură
este intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător), în interiorul căruia
instanța (judecătorul), participanții la proces și alte persoane legate de activitatea
instanței trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un
ansamblu de acte.
Copia încheierii din 24 mai 2018 i-a fost expediată apelantei prin poștă la 28
mai 2018 (f.d. 142) și recepționată de către aceasta la 06 iunie 2018 (f.d. 143).
Totuși până la 14 iunie 2018, ora 09:00 la Curtea de Apel Bălți nu a fost
înregistrată o cerere de apel motivată precum și nu a fost prezentat bonul de plată a
taxei de stat, apelanta neprezentându-se în ședința de judecată a instanței de apel.
Drept rezultat, prin încheierea din 14 iunie 2018 a Curții de Apel Bălți, a fost
restituită cererea de apel depusă de Marcela Ceban împotriva hotărârii din 05
aprilie 2018 a Judecătoriei Bălți, sediul Central, în temeiul art. 369 alin. (1) lit. a)
din Codul de procedură civilă, potrivit căruia instanța de apel restituie printr-o
încheiere cererea, dacă apelantul nu a îndeplinit în termen indicațiile instanței de
apel din încheierea emisă în conformitate cu art. 368 alin. (1) CPC.
Însă, în aceeași zi, la 14 iunie 2018, Marcela Ceban a înregistrat o cerere de
recurs asupra încheierii din 24 mai 2018 a Curții de Apel Bălți, invocând în
susținerea acesteia faptul că instanța de apel a calculat eronat taxa de stat care urma
să o achite la depunerea cererii de apel.
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de
Justiție nu poate reține acest argument, dat fiind faptul că cererea de chemare în
judecată a fost înaintată de SA „Cet Nord”, care este o persoană juridică, și potrivit
art. 3 alin. (1) lit. a) din Legea taxei de stat a achitat 270 lei taxa de stat la
depunerea cererii de chemare în judecată. Respectiv, la depunerea cererii de apel,
instanța a calculat cuantumul taxei de stat în conformitate cu prevederile art. 3 alin.
(1) lit. j) din Legea taxei de stat, și anume 75% din taxa care a fost plătită în prima
instanță (202,50 lei), indiferent dacă apelanta este persoană fizică sau juridică.
Potrivit cererii de recurs din 29 iunie 2018, declarată împotriva încheierii din
14 iunie 2018 a Curții de Apel Bălți, recurenta susține că a comunicat instanței de
apel intenția sa de a contesta cu recurs încheierea prin care nu s-a dat curs cererii
de apel, însă ultima a ignorat acest fapt și a restituit apelul. Colegiul atrage atenția
asupra faptului că acest argument nu își găsește confirmarea în materialele cauzei,
or, nici o cerere în acest sens nu a fost înaintată instanței de apel, iar apelanta
Marcela Ceban nu a fost prezentă în ședința de judecată din 14 iunie 2018, cu toate
că a fost înștiințată legal despre data și ora petrecerii acesteia.
Reieșind din cele expuse, Colegiul conchide că cererile de recurs sunt
neîntemeiate, deoarece apelanta/recurentă Marcela Ceban nu a înlăturat niciunul
dintre neajunsurile cererii de apel în termenul stabilit de instanță, or, încheierea
prin care nu s-a dat curs cererii de apel i-a fost comunicată acesteia contra
semnătură și a avut termen rezonabil pentru a achita taxa de stat și a depune apelul
motivat. Chiar dacă apelantei nu i-a fost clar calculul cuantumului taxei de stat și
nu a fost de acord cu acesta, ea nu s-a comportat cu bună-credință și a omis să
depună apelul motivat.
3
Colegiul relevă că, potrivit art. 61 din Codul de procedură civilă, părțile sunt
obligate să se folosească cu bună-credință de drepturile lor procedurale. Instanța
judecătorească pune capăt oricărui abuz de aceste drepturi dacă prin abuz se
urmărește tergiversarea procesului sau inducerea sa în eroare.
Articolul 6 par. (1) al Convenției pentru Apărarea Drepturilor Omului și a
Libertăților Fundamentale, garantează fiecăruia dreptul de a se adresa unui tribunal
pentru ca ultimul să se pronunțe asupra drepturilor și obligațiilor sale civile.
În acest sens, este de menționat că limitarea accesului la o curte sau la un
tribunal nu se conciliază cu art. 6 par. (1) al Convenției decât în cazul în care
acestea urmăresc un scop legitim și există un raport de proporționalitate între
mijloacele utilizate și scopul vizat.
Aplicând normele legale invocate mai sus și jurisprudența CEDO la speță,
Colegiul remarcă ca fiind indubitabilă obligația apelantei de a prezenta instanței de
apel motivele pentru care contestă hotărârea și încheierile primei instanțe, precum
și dovada de achitare a taxei de stat, această obligație fiind stabilită de Lege și
urmărind scopul unei bune administrări a justiției în R. Moldova.
În conformitate cu art. 10 alin. (1)-(3) din Codul de procedură civilă,
sancțiunile procedurale sunt urmările nefavorabile, stabilite de normele de drept
procedural civil, care survin pentru subiectul obligat în raport procedural în caz de
neîndeplinire sau de îndeplinire defectuoasă a unui act de procedură, precum și în
caz de exercitare abuzivă a unui drept procedural. Efectuarea necorespunzătoare a
actelor de procedură va fi invocată, în fiecare caz de comitere a încălcării legii, de
către judecător sau de participantul care are interes să o invoce. Sancțiunile
procedurale vizează atât actele de procedură ale instanței judecătorești, ale
participanților la proces, cât și ale persoanelor legate de activitatea acestora și, în
funcție de prevederile legii, constau în anularea actului procedural defectuos, în
decăderea din drepturi pentru neîndeplinire în termen a actului de procedură, în
obligația de a completa sau a reface actul îndeplinit cu nerespectarea legii, în
restabilirea în drepturile încălcate, în aplicarea amenzii judecătorești, în alte măsuri
prevăzute de lege.
Mai mult, principiul disponibilității participanților la proces de a se folosi cu
bună-credință de drepturile procedurale stabilite la art. 61 CPC, este afectat în
pricină în condițiile în care pe parcursul unei perioade îndelungate din data
depunerii cererii de apel nemotivate la 12 aprilie 2018 până la 14 iunie 2018, dată
când cererea de apel a fost restituită, apelanta cunoscând despre obligativitatea
prezentării apelului motivat, obligație ce aparține acestuia potrivit Legii
procedurale și în lipsa intervenției instanței de apel, nu a prezentat înscrisurile
respective.
Din această perspectivă, instanța de recurs concluzionează că, recursurile
declarate de Marcela Ceban împotriva încheierii din 24 mai 2018 a Curții de Apel
Bălți, prin care nu s-a dat curs cererii de apel depusă de Marcela Ceban, precum și
împotriva încheierii din 14 iunie 2018 a Curții de Apel Bălți, prin care a fost
restituită cererea de apel depusă de Marcela Ceban împotriva hotărârii din 05
aprilie 2018 a Judecătoriei Bălți, sediul Central, în temeiul art. 369 alin. (1) lit. a)
din Codul de procedură civilă, sunt neîntemeiate, iar actele de discreție ale Curții
de Apel Bălți sunt întemeiate și perfect legale, urmând a fi menținute de către
instanța de recurs.
4
Luând în considerație cele expuse și în temeiul art. 427 lit. a), art. 428 din
Codul de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
d e c i d e:
Se resping recursurile declarate de Marcela Ceban.
Se mențin încheierile din 24 mai 2018 și 14 iunie 2018 ale Curții de Apel
Bălți, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de SA „Cet
Nord” împotriva Marcelei Ceban cu privire la încasarea datoriei și a cheltuielilor
de judecată, și acțiunea reconvențională la cererea Marcelei Ceban împotriva SA
„Cet Nord” cu privire la repararea prejudiciului moral.
Decizia este irevocabilă.
Președintele ședinței,
Judecătorul Svetlana Filincova,
Judecătorii Nicolae Craiu,
Luiza Gafton
5