3ra-466/18 — apararea dreptului de acces la informatie

Dosarul nr. 3ra-466/18

prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (L. Holevițcaia)

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (A. Panov, V. Cotorobai, M. Anton)

D E C I Z I E

11 iulie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Oleg Sternioală

judecătorii Ala Cobăneanu

Nicolae Craiu

Mariana Pitic

Iurie Bejenaru

examinând recursul declarat de Serviciul Fiscal de Stat,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Asociația

Obștească „Juriștii pentru Drepturile Omului” împotriva Serviciului Fiscal de Stat

cu privire la apărarea dreptului de acces la informație,

împotriva deciziei din 30 noiembrie 2017 a Curții de Apel Chișinău, prin care

a fost respins apelul declarat de Serviciul Fiscal de Stat și a fost menținută hotărârea

din 23 mai 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani,

c o n s t a t ă:

La 24 noiembrie 2016 Asociația Obștească „Juriștii pentru Drepturile

Omului” a depus cerere de chemare în judecată împotriva Serviciului Fiscal de Stat

cu privire la apărarea dreptului de acces la informație.

În motivarea acțiunii a indicat că la 11 octombrie 2016 a solicitat de la

Serviciul Fiscal de Stat informație de interes public și anume referitor la veniturile

înregistrate în perioada anilor 2009-2016 de partidele politice: Partidul Democrat

din Moldova, Partidul Socialiștilor din Moldova, Partidul Liberal, Partidul Liberal

Democrat din Moldova, Partidul Comuniștilor din Republica Moldova, Partidul

Popular European din Moldova, Platforma „Demnitate și Adevăr”, Partidul Nostru,

Partidul Acțiune și Solidaritate, Mișcarea „Ravnopravie” și dacă autoritatea a

înregistrat vreodată nereguli în activitatea partidelor politice respective.

A menționat că prin răspunsul din 03 noiembrie 2016 pârâtul a refuzat

furnizarea informației solicitate, în lipsa unor motive întemeiate, fiindu-i astfel

încălcat dreptul de acces la informație de interes public.

A solicitat reclamantul constatarea încălcării dreptului AO „Juriștii pentru

Drepturile Omului” de acces la informația solicitată prin cererea nr.58 din 11

octombrie 2016 și obligarea Serviciul Fiscal de Stat să furnizeze informația

solicitată prin cererea nr.58 din 11 octombrie 2016.

Prin hotărârea din 23 mai 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani,

acțiunea a fost admisă; s-a constatat încălcarea dreptului AO „Juriștii pentru

Drepturile Omului” de acces la informație solicitată prin cererea nr.58 din 11

octombrie 2016; s-a obligat Serviciul Fiscal de Stat să furnizeze informația

solicitată prin pct. 1 din cererea nr.58 din 11 octombrie 2016.

Serviciul Fiscal de Stat a declarat apel împotriva hotărârii primei instanțe,

solicitând casarea acesteia și emiterea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii.

Prin decizia din 30 noiembrie 2017 a Curții de Apel Chișinău a fost respins

apelul declarat de Serviciul Fiscal de Stat și a fost menținută hotărârea primei

instanțe.

La 30 ianuarie 2018 Serviciul Fiscal de Stat a declarat recurs împotriva

deciziei instanței de apel, solicitând casarea hotărârilor judecătorești și emiterea

unei noi hotărâri de respingere a acțiunii.

În motivarea recursului a invocat aplicarea eronată a legii.

Consideră recurentul că orice informație deținută de Serviciul Fiscal de Stat

urmează să fie protejată în limitele legislației în vigoare pentru a evita prejudicierea

proprietarului. În opinia sa, reieșind din prevederile art. 129, 131 din Codul Fiscal,

Serviciul Fiscal de Stat nu este în drept să prezinte intimatului informația de care

dispune referitor la un contribuabil concret, cu excepția informației despre

încălcarea legislației fiscale.

Studiind materialele cauzei, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră recursul neîntemeiat și

care urmează a fi respins cu menținerea deciziei instanței de apel și a hotărârii

primei instanțe, din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a) Cod de procedură civilă, instanța de

recurs, după ce judecă recursul, este în drept să respingă recursul și să mențină

decizia instanței de apel și/sau hotărârea primei instanțe.

Materialele dosarului denotă faptul că prin cererea nr. 58 din 11 octombrie

2016 AO „Juriștii pentru Drepturile Omului” a solicitat de la Serviciul Fiscal de

Stat furnizarea următoarei informații:

pct. 1 - informația în privința veniturilor înregistrate a partidelor politice: Partidul

Democrat din Moldova, Partidul Socialiștilor din Moldova, Partidul Liberal,

Partidul Liberal Democrat din Moldova, partidul Comuniștilor din Republica

Moldova, Partidul Popular European din Moldova, Platforma „Demnitate și Adevăr,

Partidul Nostru, Partidul Acțiune și Solidaritate, Mișcarea „Ravnopravie” în

perioada anilor 2009-2016;

pct. 2 - dacă autoritatea a înregistrat vreodată nereguli în activitatea partidelor

politice respective;

pct.3, 4 - care sunt entitățile și avocații care au prestat servicii juridice

inspectoratului în perioada anilor 2009- 2016;

pct. 5 – care sunt sumele onorariilor plătite entităților juridice, dar și avocaților în

perioada respectivă.

Pîrîtul, prin răspunsul nr. 26-15/2-12-1773/9013 din 03.11.2016, a refuzat

furnizarea informației solicitate cu privire la unele partide politice, invocând că AO

2

„Juriștii pentru Drepturile Omului” nu poate fi atribuită la nici una din entitățile

enumerate la art.131 alin.(5) din Cod fiscal cu drept de a solicita informația.

Referitor la al doilea capăt de solicitări - privind enitățile/avocații care au

prestat Serviciului Fiscal de Stat servicii juridice în perioada 2009-2016, pârâtul a

comunicat că interesele Serviciul Fiscal de Stat în instanțele de judecată și alte

organe de drept sunt reprezentate de către Direcția asistență juridica din cadrul

IFPS.

A făcut trimitere la prevederile art.34 pct.(2) din Constituția RM și art.11

pct.(1) din Legea privind accesul la informație nr.982-XIV din 11.05.2000.

Considerând că prin refuzul Serviciului Fiscal de Stat i se încalcă dreptul de

acces la informație, AO „Juriștii pentru Drepturile Omului” s-a adresat cu prezenta

acțiune, solicitând constatarea încălcării dreptului de acces la informația solicitată

prin cererea nr.58 din 11 octombrie 2016 și obligarea Serviciului Fiscal de Stat să

furnizeze informația solicitată prin cererea nr.58 din 11 octombrie 2016 privind

veniturile înregistrate de partidele politice: Partidul Democrat din Moldova, Partidul

Socialiștilor din Moldova, Partidul Liberal, Partidul Liberal Democrat din Moldova,

partidul Comuniștilor din Republica Moldova, Partidul Popular European din

Moldova, Platforma „Demnitate și Adevăr, Partidul Nostru, Partidul Acțiune și

Solidaritate, Mișcarea „Ravnopravie” în perioada anilor 2009-2016, precum și dacă

autoritatea a înregistrat vreodată nereguli în activitatea partidelor politice respective.

Prima instanță, fiind investită cu judecarea pricinii, a admis acțiunea,

costatând încălcarea dreptului AO „Juriștii pentru Drepturile Omului” de acces la

informație solicitată prin cererea nr.58 din 11 octombrie 201 și obligând Serviciul

Fiscal de Stat să furnizeze informația solicitată prin pct. 1 din cererea nr.58 din 11

octombrie 2016.

Ulterior, instanța de apel, judecînd apelul declarat de Serviciul Fiscal de Stat, a

respins apelul și a menținut hotărârea primei instanțe.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție consideră justă concluzia instanțelor ierarhic inferioare, din

următoarele considerente.

Drept relevante pentru judecarea cauzei sunt prevederile art.4 al Legii privind

accesul la informație nr.982 din 11 mai 2000, care reglementează principiile

politicii statului în domeniul accesului la informațiile oficiale, oricine, în condițiile

prezentei legi, are dreptul de a căuta, de a primi și de a face cunoscute informațiile

oficiale.

Articolul 5 al aceleiași Legi prevede că subiecți sunt furnizorul de informații

și solicitantul informației. Furnizori de informații, adică posesori ai informațiilor

oficiale, obligați să le furnizeze solicitanților în condițiile prezentei legi, sunt

autoritățile publice centrale și locale - autoritățile administrației de stat, prevăzute în

Constituția Republicii Moldova și anume: Parlamentul, Președintele Republicii

Moldova, Guvernul, administrația publică, autoritatea judecătorească; instituțiile

publice centrale și locale - organizațiile fondate de către stat în persoana

autorităților publice și finanțate de la bugetul de stat, care au ca scop efectuarea

atribuțiilor de administrare, social-culturale și altor atribuții cu caracter

necomercial; persoanele fizice și juridice care, în baza legii sau a contractului cu

3

autoritatea publică ori instituția publică, sunt abilitate cu gestionarea unor servicii

publice și culeg, selectează, posedă, păstrează, dispun de informații oficiale,

inclusiv de informații cu caracter personal.

Conform art.6 al Legii privind accesul la informație, informații oficiale sunt

considerate toate informațiile aflate în posesia și la dispoziția furnizorilor de

informații, care au fost elaborate, selectate, prelucrate, sistematizate și/sau adoptate

de organe ori persoane oficiale sau puse la dispoziția lor în condițiile legii de către

alți subiecți de drept.

Conform art.11 alin.(1) pct.2-4 al aceleiași legi, furnizorul de informații, în

conformitate cu competențele care îi revin, este obligat să garanteze liberul acces la

informație, să respecte limitările accesului la informație, prevăzute de legislație, în

scopul protejării informației confidențiale, vieții private a persoanei și securității

naționale și să respecte termenele de furnizare a informației, prevăzute de lege.

Totodată, instanța de recurs menționează că conform art. 34 alin. (1) și (2) din

Constituția Republicii Moldova, dreptul persoanei de acces la orice informație de

interes public nu poate fi îngrădit. Potrivit competențelor ce le revin, autoritățile

publice sunt obligate să asigure informarea corectă a cetățenilor cu privire la

treburile publice și la probleme de interes personal.

În hotărârea nr. 19 din 22 iunie 2015 pentru interpretarea art. 34 alin. (3) din

Constituție în sensul identificării limitelor restrângerii unor drepturi de acces la

informație, Curtea Constituțională a notat că dreptul la informație este dreptul de a

solicita informații de la autoritățile și instituțiile publice. Acest drept comportă două

aspecte: dreptul de a solicita și dreptul de a primi informații.

În acest sens, Curtea Constituțională a menționat că orice autoritate și/sau

instituție publică este obligată să ofere informațiile solicitate, atât timp cât nu există

un motiv legitim de a refuza aceste solicitări.

Concomitent, Curtea a specificat că dreptul la informație poate fi supus unor

excepții, care să permită abținerea de la prezentarea anumitor categorii de

informații. Aceste excepții includ protecția securității naționale, a relațiilor

internaționale, a vieții private a persoanelor, a confidențialității comerciale, a ordinii

publice ți a punerii în aplicare a legii, precum și refuzul de a prezenta informațiile

primite în condiții de confidențialitate sau cele care rezultă discuțiile interne. Pentru

a putea fi invocate, excepțiile trebuie să justifice existența unui prejudiciu pentru

interesul public, în cazul în care informațiile ar fi comunicate.

Curtea Constituțională a hotărât că în sensul art. 34 alin. (3) din Constituție

restrângerea dreptului la informație poate avea loc doar atunci când are la bază un

scop real și justificat de protecție a unui interes legitim privind protecția cetățenilor

sau siguranța națională, iar interesul public pentru aflarea informației nu prevalează.

Justificarea interesului legitim se fundamentează pe gravitatea prejudicierii acestuia

în cazul publicării unor informații, autoritățile publice urmând să demonstreze.

Având în vedere prevederile normelor enunțate și reieșind din conținutul

răspunsului acordat reclamantului la solicitarea acestuia, instanța de recurs

apreciază ca fiind juste constatările instanțelor ierarhic inferioare că pârâtul ar fi fost

îndreptățit de a limita accesul la informații doar în condițiile art.7 al Legii privind

accesul la informație, care reglementează informațiile oficiale cu accesibilitate

4

limitată, cu condiția că limitarea protejează un interes legitim și este necesară într-o

societate democratică.

În speță, pârâtul prin răspunsul oferit reclamantului nu a justificat nici

necesitatea limitării accesului la această informație, care este una de interes public și

nici scopul acestei limitări, indicând doar că reclamantul nu este subiect, căruia,

potrivit legii, îi este acordat dreptul de a cere asemenea informații că divulgarea

informației ar amenința în mod grav protecția cetățenilor sau siguranța națională.

Astfel, instanțele corect au constatat încălcarea dreptului AO „Juriștii pentru

Drepturile Omului” de acces la informație prin refuzul de a prezenta informația

solicitată prin cererea nr. 58 din 11.10 2016 privind veniturile înregistrate de

partidele politice menționate și just au obligat pârâtul în a o prezenta. Or, orice

autoritate și sau instituție publică este obligată să ofere informațiile solicitate, atât

timp cât nu există un motiv legitim de a refuza aceste solicități.

În asemenea circumstanțe, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că soluția instanței de

apel și a primei instanțe este întemeiată, fiind adoptată în limitele competenței, cu

aplicarea corectă a legii materiale care guvernează raportul juridic litigios. Astfel, se

ajunge la concluzia de a respinge recursul și a menține decizia instanței de apel și

hotărârea primei instanțe.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a) Cod de procedură civilă, Colegiul

civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție,

d e c i d e:

Se respinge recursul declarat de Serviciul Fiscal de Stat.

Se menține decizia din 30 noiembrie 2017 a Curții de Apel Chișinău și

hotărîrea din 23 mai 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, în cauza civilă la

cererea de chemare în judecată depusă de Asociația Obștească „Juriștii pentru

Drepturile Omului” împotriva Serviciului Fiscal de Stat cu privire la apărarea

dreptului de acces la informație.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Oleg Sternioală

judecătorii Ala Cobăneanu

Nicolae Craiu

Mariana Pitic

Iurie Bejenaru

5