2ra-1250/18 — încasarea datoriei

Dosarul nr. 2ra-1250/18

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (jud: A. Ciubotaru)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău(jud: A. Panov, M. Anton, V. Cotorobai)

Î N C H E I E R E

11 iulie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componență

Președintele completului, judecător Ion Druță

judecătorii Maria Ghervas

Iuliana Oprea

examinând chestiunea cu privire la admisibilitatea recursului declarat de

către Sergiu Nuța, reprezentat de avocatul Constantin Sîrbu,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Societății pe Acțiuni

„Moldovagaz” împotriva lui Sergiu Nuța cu privire la încasarea datoriei,

împotriva deciziei din 25 ianuarie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin

care s-a respins apelul declarat de către Sergiu Nuța, s-a admis apelul declarat

de către Societatea pe Acțiuni „Moldovagaz”, s-a casat parțial hotărârea din

28 februarie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani și în această parte a

fost emisă o nouă hotărâre prin care pretențiile Societății pe Acțiuni

„Moldovagaz” cu privire la încasarea dobânzii de întârziere au fost admise,

c o n s t a t ă:

La 17 octombrie 2016, S.A. „Moldovagaz” a depus cerere de chemare în

judecată împotriva lui Sergiu Nuța cu privire la încasarea datoriei.

În motivarea acțiunii reclamanta a invocat că, la 19 decembrie 2013, între

S.R.L. „Chișinău-Gaz” și Sergiu Nuța a fost încheiat contractul de furnizare a

gazelor naturale consumatorului casnic nr. 8784, conform căruia S.R.L.

„Chișinău-Gaz” în calitate de furnizor, s-a obligat să furnizeze pârâtului gaze

naturale la locul de consum amplasat în mun. Chișinău, str. xx, ap. x.

A indicat reclamanta că prin hotărârea nr. 513 a Agenției Naționale pentru

1

Reglementare în Energetică „cu privire la modificarea condițiilor de licență

S.A. „Moldova-gaz””, activitatea de furnizare a gazelor naturale la tarife

reglementate în mun. Chișinău, din 01 ianuarie 2013 a fost transmisă, de la

titularul de licență S.R.L. „Chișinău-Gaz”, titularului de licență pentru același

gen de activitate S.A. „Moldovagaz”.

Prin urmare, în conformitate cu art. 566 Cod civil, începând cu 01 ianuarie

2013 S.A. „Moldovagaz” a devenit succesor al drepturilor și obligațiilor

contractuale ale S.R.L. „Chișinău-Gaz” față de consumatorii de gaze naturale

din mun. Chișinău.

A susținut că în calitate de furnizor de gaze naturale, în perioada anilor

2013-2016 S.A. „Moldovagaz” a livrat la locul de consum sus menționat gaze

naturale, conform condițiilor stipulate în contract, executându-și astfel

obligațiile sale integral, cu bună credință.

A menționează că, la 24 decembrie 2015, în urma verificării locului de

consum s-a constatat încălcarea clauzelor contractuale, prin conectarea ilicită

a instalației gaze la rețeaua de gaze naturale fără evidența consumului de gaze

naturale.

A indicat că prin Decizia nr. 78 din 22 aprilie 2016, S.A. „Moldovagaz”,

călăuzindu-se de prevederile pct. 151 din Regulamentul pentru furnizarea și

utilizarea gazelor naturale, probat prin Hotărârea ANRE nr. 415 din 25 mai

2011 a dispus efectuarea calculului consumului de gaze naturale, la locul de

consum amplasat în mun. Chișinău, str. xx, ap. x, conform sistemului paușal,

pentru o perioadă de 12 luni, astfel, consumatorului i-a fost calculată datoria

în sumă de 24 958 lei și 07 bani.

A specificat că pe parcursul perioadei, consumatorul a încălcat termenul

de achitare a datoriei expuse spre achitare, iar nerespectarea de către

consumator a obligațiilor de plată a generat în sarcina sa datoria în sumă

totală de 24 958 lei și 07 bani, ceea ce se confirmă prin factura de plată și

extrasul din contul personal al consumatorului.

A mai menționat că în vederea soluționării extrajudiciare a litigiului, în

adresa pârâtului a fost expediată pretenția cu nr. 05/2-2287 din 14 iunie 2016,

care de altfel a fost lăsată fără răspuns și executare.

Concomitent, reclamanta a indicat asupra faptului că în conformitate cu

prevederile art. 602 alin. (1) și (2), art. 619 alin. (1) Cod civil, pârâtul este

obligat să achite în beneficiul S.A. „Moldovagaz” o dobândă de întârziere,

care reprezintă o modalitate de despăgubire pentru întârzierea executării

obligațiilor pecuniare, considerându-se că are loc folosirea mijloacelor

financiare străine, care conform calculelor constituie suma în mărime de 3

2

846 lei și 65 bani.

Reclamanta a solicitat încasarea din contul pârâtului Sergiu Nuța în

beneficiul S.A. „Moldovagaz” a datoriei în mărime de 24 958 lei și 07 bani,

dobânda de întârziere în mărime de 3 846 lei și 65 bani și taxa de stat în

mărime de 864 lei și 14 bani.

Prin hotărârea din 28 februarie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Râșcani, acțiunea a fost admisă parțial, s-a încasat din contul lui Sergiu Nuța

în beneficiul S.A. „Moldovagaz” suma în mărime de 24 958 lei și 07 bani cu

titlu de datorie și 748 lei și 74 bani cu titlu de taxă de stat. În rest acțiunea a

fost respinsă, ca fiind neîntemeiată.

Prin decizia din 25 ianuarie 2018 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins

apelul declarat de către Sergiu Nuța, a fost admis apelul declarat de către S.A.

„Moldovagaz”, s-a casat parțial hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul

Râșcani din 28 februarie 2017, în partea respingerii dobânzii de întârziere și

în această parte a fost emisă o nouă hotărâre prin care cerințele S.A.

„Moldovagaz” privind încasarea dobânzii de întârziere au fost admise și s-a

încasat din contul lui Sergiu Nuța în beneficiul S.A. „Moldovagaz” suma în

mărime de 3 846 lei și 65 bani și taxa de stat în mărime de 202 lei și 50 bani.

La 03 mai 2018, Sergiu Nuța, reprezentant de avocatul Constantin Sîrbu a

declarat recurs împotriva deciziei din 25 ianuarie 2018 a Curții de Apel

Chișinău și a hotărârii din 28 februarie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Râșcani.

În motivarea recursului, recurentul a invocat că decizia instanței de apel

este una neîntemeiată și pasibilă de a fi casată deoarece nu au fost constatate

și elucidate pe deplin circumstanțele importante pentru soluționarea pricinii în

fond, nu au fost dovedite circumstanțele considerate ca fiind stabilite, cât și au

fost încălcate și aplicate greșit normele de drept material.

Recurentul a solicitat admiterea recursului, casarea integrală a deciziei din

25 ianuarie 2018 a Curții de Apel Chișinău și casarea parțială a hotărârii din

28 februarie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, cu emiterea, în

această parte a unei noi hotărâri cu privire la respingerea acțiunii.

La 07 iunie 2018, S.A. „Moldovagaz” a prezentat referință pe marginea

recursului, solicitând declararea acestuia inadmisibil.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de

2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale, dacă legea nu

prevede altfel. Alineatul (2) al aceluiași articol prevede că termenul de 2 luni

este termen de decădere și nu poate fi restabilit.

Instanța de recurs precizează, că recursul a fost depus de către

3

reprezentantul recurentului Sergiu Nuța, avocatul Constantin Sîrbu la data de

03 mai 2018, cu respectarea termenului indicat la art. 434 CPC. Or, la

materialele cauzei civile este anexată scrisoarea de însoțire (f.d. 78), care

confirmă că copia deciziei din 25 ianuarie 2018 a Curții de Apel Chișinău a

fost expediată la 15 martie 2018. La fel, la fila dosarului nr. 85 se regăsește

originalul plicului pe care se poate observa ștampila aplicată de către Oficiul

Poștal, cu data de 23 martie 2018, data recepționării deciziei menționate

supra.

Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial și

de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că,

recursul este inadmisibil din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 432 CPC, părțile și alți participanți la proces sunt

în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept

procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care

se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost

încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări

decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar

în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea

greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea

probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care

erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale

omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute

la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Sergiu Nuța,

reprezentat de avocatul Constantin Sîrbu nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC, or, recurentul nu a invocat nici

un temei care ar indica la ilegalitatea deciziei instanței de apel, dar a formulat

critici ce se axează asupra fondului cauzei.

Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept

procedural de către instanța de apel și prima instanță, respectiv nu constituie

temei de casare a actelor judecătorești recurate.

Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai

4

asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar

legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs

se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin.(2), (3) și (4) CPC.

Completul Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție ține să menționeze că, conform jurisprudenței

CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea

situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a

îndrepta în mod direct starea de lucruri, însă motivele recursului, invocate în

speță, sunt similare celor invocate în cadrul judecării pricinii, care au fost

apreciate corespunzător.

Din considerentele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera recursul declarat de către Sergiu Nuța, reprezentat de avocatul

Constantin Sîrbu ca fiind inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 270, 431 alin. (2), 433 lit. a), 440 CPC,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție,

d i s p u n e:

Recursul, declarat de Sergiu Nuța, reprezentat de avocatul Constantin

Sîrbu, se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecător Ion Druță

judecătorii Maria Ghervas

Iuliana Oprea

5