2ra-860/18 — încasarea datoriei, dobînzii de întirziere și compensarea cheltuielilor de judecată

2ra-860/18 — încasarea datoriei, dobînzii de întirziere și compensarea cheltuielilor de judecată (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

dosarul nr. 2ra-860/18

Instanța de fond: judecătoria Bălți, sediul Fălești: L. Trocin

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți: E. Bejenaru, A. Toderaș, A. Albu

D E C I Z I E

04 iulie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Oleg Sternioală

judecătorii Ala Cobăneanu

Iurie Bejenaru

Mariana Pitic

Galina Stratulat

examinând recursul declarat de Ciobanu Vadim,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Manoli Anatolie,

reprezentat de avocatul Chetrușca Viorel împotriva lui Butnaru Andrian, Butnaru

(Antoci) Ludmila și Ciobanu Vadim cu privire la încasarea datoriei, dobânzii de

întârziere și compensarea cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 21 noiembrie 2017 a Curții de Apel Bălți, prin care s-a admis

apelul declarat de Manoli Anatolie, s-a casat hotărârea din 10 ianuarie 2017 a

Judecătoriei Bălți, sediul Fălești și s-a pronunțat o nouă hotărâre, prin care acțiunea a

fost admisă,

c o n s t a t ă :

La 15 august 2016, Manoli Anatolie, reprezentat de avocatul Chetrușca Viorel a

depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Butnaru Andrian, Butnaru (Antoci)

Ludmila și Ciobanu Vadim, care fiind concretizată pe parcursul judecării cauzei a

solicitat încasarea în mod solidar a datoriei în mărime de 350 000 lei, dobânzii de

întârziere în mărime de 100 000 lei și compensarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că conform recipisei din 27 septembrie

2013, i-a împrumutat lui Butnaru Andrian suma de 350 000 lei. Fidejusori pentru

obligația lui Butnaru Andrian au subsemnat soția acestuia - Butnaru Ludmila și

Ciobanu Vadim.

Termenul limită pentru restituirea împrumutului a fost stabilit până la 27 decembrie

2013.

Reclamantul a precizat că datoria nu a fost restituită, fiind evident că debitorul nu

dorește să execute benevol obligația sa.

Astfel, ținând cont de rea-credința pe care au manifestat-o pârâții, a indicat că

consideră întemeiată cerința privind încasarea în mod solidar a dobânzii de întârziere

în mărime de 100 000 lei.

1

Prin hotărârea din 10 ianuarie 2017 a Judecătoriei Bălți, sediul Fălești acțiunea

depusă de Manoli Anatolie, reprezentat de avocatul Chetrușca Viorel a fost admisă

parțial și s-a dispus a încasa în mod solidar de la Butnaru Andrian și Butnaru (Antoci)

Ludmila în beneficiul lui Manoli Anatolie suma de 350 000 lei cu titlu de datorie, 100

000 lei dobânda de întârziere și suma de 9 000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

În rest acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată.

La 19 ianuarie 2017, Manoli Anatolie, reprezentat de avocatul Chetrușca Viorel a

depus cerere de apel împotriva hotărârii din 10 ianuarie 2017 a Judecătoriei Bălți,

sediul Fălești.

Prin decizia din 21 noiembrie 2017 a Curții de Apel Bălți, a fost admis apelul

declarat de Manoli Anatolie, s-a casat hotărârea din 10 ianuarie 2017 a Judecătoriei

Bălți, sediul Fălești și s-a pronunțat o nouă hotărâre, prin care:

S-a admis cererea de chemare în judecată înaintată de Manoli Anatolie, reprezentat

de avocatul Chetrușca Viorel împotriva lui Butnaru Andrian, Butnaru (Antoci)

Ludmila și Ciobanu Vadim cu privire la încasarea datoriei, dobânzii de întârziere și

compensarea cheltuielilor de judecată.

S-a încasat în mod solidar de la Butnaru Andrian, Butnaru (Antoci) Ludmila și

Ciobanu Vadim în beneficiul lui Manoli Anatolie, suma de 350 000 lei cu titlu de

datorie la împrumut, 100 000 lei dobânda de întârziere și suma de 9 000 lei cu titlu de

cheltuieli de judecată.

La 01 martie 2018, Ciobanu Vadim a declarat recurs împotriva deciziei din 21

noiembrie 2017 a Curții de Apel Bălți, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei

instanței de apel cu menținerea hotărârii din 10 ianuarie 2017 a Judecătoriei Bălți,

sediul Fălești.

În motivarea recursului a invocat dezacordul cu decizia instanței de apel,

considerând-o neîntemeiată și pasibilă casării.

Acesta a susținut că la emiterea deciziei contestate instanța de apel a nu a aplicat

legea care trebuia să fie aplicată, a interpretat în mod eronat legea și a apreciat în mod

arbitrar probele.

Recurentul a precizat că instanța de apel urma să examineze litigiul dedus judecății

prin prisma încetării fidejusiunii prin expirarea termenului, reglementată de art. 1170

Cod civil, care prevede că fidejusiunea încetează odată cu expirarea termenului pentru

care a fost prestată.

În cazul în care termenul nu este determinat, fidejusiunea încetează dacă creditorul,

în decursul unui an de la scadența obligației garantate, nu a intentat nici o acțiune

contra fidejusorului.

Recurentul a menționat că deoarece, conform recipisei din 27 septembrie 2013,

Butnaru Andrian a luat suma de 350 000 lei pentru un termen de 3 luni, până la 27

decembrie 2013, urma să înainteze o acțiune împotriva sa în decurs de cel mult un an

de la scadența obligației garantate, până la 27 decembrie 2014. Prin urmare la 15

august 2016 - momentul înaintări prezentei cererii de chemare în judecată, fidejusiunea

era stinsă.

De asemenea, acesta a specificat că consideră eronată concluzia instanței de apel

precum că enunțul din recipisa de împrumut în care se indică că „Ciobanu Vadim

garantează că Butnaru Andrian va executa recipisa”, reprezintă un contract de

2

fidejusiune, deoarece acest înscris nu conține informații despre clauzele unui contract

de fidejusiune.

În conformitate cu art. 434 Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen

de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede

altfel.

Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.

Curtea de Apel Bălți a pronunțat decizia contestată la data de 21 noiembrie 2017,

dar date care ar confirma recepționarea acesteia de către recurent la dosar lipsesc.

Astfel, recursul, declarat la data de 01 martie 2018, se consideră depus în termenul

prevăzut de art. 434 Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art. 439 alin. (2) Codul de procedură civilă, după parvenirea

dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității recursului, dispune

expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii

obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii acesteia. În cazul neprezentării

referinței în termenul stabilit, admisibilitatea recursului se decide în lipsa acesteia.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ prin încheierea

din 23 mai 2018 a considerat recursul admisibil fără a prejudicia fondul și a dispus

judecarea acestuia de către completul din 5 judecători.

În conformitate cu art. 441 și art. 442 alin. (1) Codul de procedură civilă, în cazul în

care recursul este considerat admisibil, un complet din 5 judecători examinează fondul

recursului. Judecând recursul declarat împotriva deciziei date în apel, instanța verifică,

în limitele invocate în recurs și în baza referinței depuse de către intimat, legalitatea

hotărârii atacate, fără a administra noi dovezi.

În conformitate cu art. 444 Codul de procedură civilă, recursul se examinează fără

înștiințarea participanților la proces. Completul din 5 judecători decide asupra

oportunității invitării tuturor participanților sau a reprezentanților acestora pentru a se

pronunța cu privire la problemele de legalitate invocate în cererea de recurs.

Examinând recursul declarat, în limitele invocate și pe baza materialelor din dosar,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție consideră că acesta este depus în termen, întemeiat și care urmează a fi admis

cu casarea deciziei din 21 noiembrie 2017 a Curții de Apel Bălți și menținerea hotărârii

din 10 ianuarie 2017 a Judecătoriei Bălți, sediul Fălești, din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. f) Codul de procedură civilă, instanța, după

ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze decizia instanței de apel

și să mențină hotărârea primei instanțe.

În opinia Colegiul civil comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție, decizia instanței de apel nu poate fi menținută, deoarece

concluziile expuse în aceasta contravin circumstanțelor cauzei, iar litigiul a fost

soluționat cu interpretarea eronată a normelor de drept material.

În conformitate cu art. 239 Codul de procedură civilă, hotărârea judecătorească

trebuie să fie legală și întemeiată. Instanța își întemeiază hotărârea numai pe

circumstanțele constatate nemijlocit de instanță și pe probele cercetate în ședință de

judecată.

În conformitate cu art. 373 alin. (1) și (2) Codul de procedură civilă, instanța de

apel verifică, în limitele cererii de apel, ale referințelor și obiecțiilor înaintate,

3

legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în ceea ce privește constatarea circumstanțelor

de fapt și aplicarea legii în primă instanță.

În limitele apelului, instanța de apel verifică circumstanțele și raporturile juridice

stabilite în hotărârea primei instanțe, precum și cele care nu au fost stabilite, dar care

au importanță pentru soluționarea cauzei, apreciază probele din dosar și cele prezentate

suplimentar în instanță de apel de către participanții la proces.

Colegiul civil comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție, analizând materialele anexate la dosar, în coraport cu legislația în vigoare ce

guvernează raportul juridic litigios, consider că concluzia instanței de apel este ilegală

și neîntemeiată.

Or, din materialele cauzei se constată cu certitudine că conform recipisei din 27

septembrie 2013, Manoli Anatolie i-a împrumutat lui Butnaru Andrian suma de 350

000 lei (f.d. 46, vol. I).

În această recipisă s-a semnat și Butnaru Ludmila, soția împrumutatului, care a

garantat că soțul ei, Butnaru Andrian va executa recipisa. Recipisa a fost semnată și de

Ciobanu Vadim, care la fel a garantat că Butnaru Andrian va executa recipisa.

Prin urmare recipisa de încasare a datoriei, semnată de Butnaru Ludmila și Ciobanu

Vadim, nu altceva decât forma scrisă simplă a contractului de fidejusiune.

În acest context este de remarcat faptul că, prin fraza scrisă de Ciobanu Vadim

precum că „garantez că Butnaru Andrian va executa recipisa”, acesta a garantat sub

propria răspundere față de creditor de a executa obligația debitorului, în cazul că acela

nu o va executa.

Astfel, conform recipisei menționate, rezultă că Butnaru Andrian urma să restituie

suma împrumutată peste o perioadă de 3 luni, cu data scadentă până la 27 decembrie

cu titlu de datorie la împrumut era în mărime de 350 000 lei.

Deoarece cererile de restituire a împrumutului au rămas fără soluționare, Manoli

Anatolie la 15 august 2016, s-a adresat cu acțiune în instanța de judecată împotriva lui

Butnaru Andrian, pretinzând executarea obligației de restituire a împrumutului și de la

fidejusorii Butnaru (Antoci) Ludmila și Ciobanu Vadim.

Prin prisma art. 1146 alin (1) Cod civil, fidejusiunea constituie o garanție personală

și constă în angajamentul pe care și-l ia o persoană (fidejusor) față de creditor de a

executa obligația debitorului principal în cazul că acela nu o va executa.

Contractul de fidejusiune poate fi încheiat anterior, odată cu încheierea contractului

de bază, fie ulterior.

Din conținutul recipisei din 27 septembrie 2013, rezultă că aceasta are elemente ale

contractului de împrumut cât și ale celui de fidejusiune, or părți la acestea sunt

creditorul Manoli Anatolie, debitorul Butnaru Andrian și fidejusorii Butnaru (Antoci)

Ludmila și Ciobanu Vadim.

Conform art. 1156 alin. (1) Cod civil, în cazul neexecutării obligației principale,

fidejusorul și debitorul sânt obligați solidar în fața creditorului dacă în contract nu este

prevăzut altfel.

Totodată urmează de menționat că, dacă debitorul nu a executat obligația principală,

creditorul poate porni urmărirea silită doar din momentul ajungerii obligației la

scadență.

4

Deși legiuitorul impune fidejusorul să răspundă în mod solidar de rând cu debitorul,

în caz că ultimul nu execută obligația, prin prisma art. 1170 Cod civil s-au instituit și

anumite garanții în favoarea fidejusorului și anume încetarea fidejusiunii prin expirarea

termenului.

Conform normei enunțate, fidejusiunea încetează odată cu expirarea termenului

pentru care a fost prestată, iar în cazul în care termenul nu este determinat, fidejusiunea

încetează dacă creditorul, în decursul unui an de la scadența obligației garantate, nu a

intentat nici o acțiune contra fidejusorului.

Legiuitorul a instituit posibilitatea constituirii fidejusiunii pe termen, deoarece

fidejusorul astfel își va limita de sine stătător riscul legat de garanția oferită.

Dacă nu a fost constituită pentru un termen anumit, fidejusiunea încetează dacă

creditorul timp de un an de zile de la scadența obligației principale nu a făcut uz de

dreptul său, în baza contractului de fidejusiune.

La caz se atestă faptul că, potrivit recipisei din 27 septembrie 2013, Butnaru

Andrian a primit suma de 350 000 lei, pe un termen de 3 luni, până la 27 decembrie

2013.

Având în vedere că obligația principală nu a fost executată de către debitorul

Butnaru Andrian, survine dreptul lui Manoli Anatolie de a pretinde restituirea

împrumutului începând cu data scadentă, din 27 decembrie 2013.

Or, cu un astfel de drept Manoli Anatolie a intervenit peste termenul legal, abia la

data de 15 august 2016, când a depus cererea de chemare în judecată împotriva

debitorului Butnaru Andrian și a fidejusorilor Butnaru (Antoci) Ludmila și Ciobanu

Vadim cu privire la încasarea datoriei, dobânzii de întârziere și compensarea

cheltuielilor de judecată (f.d. 1-3, vol.I).

Reieșind din limitele judecării recursului declarat de Ciobanu Vadim, Colegiul

civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

constată că instanța de apel eronat a dispus admiterea integrală a pretențiilor lui Manoli

Anatolie, în special în partea încasării de la fidejusorii Butnaru (Antoci) Ludmila și

Ciobanu Vadim a obligației principale, a dobânzii de întârziere și a cheltuielilor de

judecată, în situația în care acesta a invocat încetarea fidejusiunii prin expirarea

termenului, conform art. 1170 Cod civil.

Astfel, termenul de un an de zile, indicat la alin. (2) art. 1170 Cod civil, după natura

sa este un termen de perimare, în interiorul căruia creditorul este îndreptățit de a-și

realiza dreptul său sub sancțiunea decăderii din acest drept. Totodată, urmează de

menționat că acest termen nu este instituit pentru apărarea unui drept încălcat, ci este

un termen de existență a obligației accesorii – de fidejusiune, în interiorul căruia

fidejusorul rămâne obligat față de creditor.

Respectiv, odată cu expirarea termenului, legiuitorul prin prisma art. 1170 Cod civil

î-l eliberează pe fidejusor de obligația sa după expirarea unui an de zile de la momentul

când obligația de bază a ajuns la scadență, în cazul când contractul de fidejusiune nu a

fost încheiat pentru un anumit termen, deoarece acest termen este suficient pentru

creditor ca acesta să facă uz efectiv de dreptul său.

În circumstanțele menționate și conform normelor de drept enunțate, Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră

decizia din 21 noiembrie 2017 a Curții de Apel Bălți, neîntemeiată, deoarece

5

contravine prevederilor legale, concluziile expuse în aceasta contravin circumstanțelor

cauzei, iar litigiul a fost soluționat cu aplicarea eronată a normelor de drept material.

În consecință, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție conchide că soluția dată de prima instanță conform normelor

de drept material enunțate este legală și întemeiată fiind cercetate pertinent probele

administrate la materialele cauzei și corect soluționat litigiul dat.

Astfel, din considerentele menționate, Colegiul civil comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite

recursul declarat, de a casa integral decizia instanței de apel și de a menține hotărârea

primei instanțe.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. f) Codul de procedură civilă, art. 445 alin.

(3) CPC, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție,

d e c i d e:

Se admite recursul declarat de către Ciobanu Vadim.

Se casează decizia din 21 noiembrie 2017 a Curții de Apel Bălți și se menține

hotărârea din 10 ianuarie 2017 a Judecătoriei Bălți, sediul Fălești, în cauza civilă la

cererea de chemare în judecată înaintată de Manoli Anatolie, reprezentat de avocatul

Chetrușca Viorel împotriva lui Butnaru Andrian, Butnaru (Antoci) Ludmila și Ciobanu

Vadim cu privire la încasarea datoriei, dobânzii de întârziere și compensarea

cheltuielilor de judecată.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Oleg Sternioală

judecătorii Ala Cobăneanu

Iurie Bejenaru

Mariana Pitic

Galina Stratulat

6