2ra-995/18 — recunoasterea dreptului de proprietate asupra bunurilor din masa succesorala

2ra-995/18 — recunoasterea dreptului de proprietate asupra bunurilor din masa succesorala (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

Dosar nr. 2ra-995/2018

prima instanță, Judecătoria Bălți, sediul Central, (V. Pădurari)

instanța de apel, Curtea de Apel Bălți (S. Procopciuc, A. Garbuz, E. Grumeza)

D E C I Z I E

04 iulie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție,

În componență:

Președintele ședinței, judecătorul Valeriu Doagă

judecătorii Svetlana Filincova

Tamara Chișca-Doneva

Victor Burduh

Nina Vascan

examinând recursul declarat de Alona Selezniova,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Alona Selezniova

împotriva Nataliei Selezniova, intervenient accesoriu Direcția Asistență Socială și

Protecția Familiei a Primăriei mun. Bălți cu privire la recunoașterea dreptului de

proprietate asupra bunurilor din masa succesorală,

împotriva deciziei din 07 noiembrie 2017 a Curții de Apel Bălți, prin care s-a

respins apelul declarat de Alona Selezniova și s-a menținut hotărârea din data de

27 aprilie 2017 a Judecătoriei Bălți, sediul Central,

c o n s t a t ă:

La 28 noiembrie 2016, Alona Selezniova, a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Nataliei Selezniova cu privire la recunoașterea dreptului de proprietate

asupra bunurilor din masa succesorală.

În motivarea acțiunii, reclamanta, Alona Selezniova a indicat că, la data de

05 iunie 2005, a încheiat căsătoria cu Valeri Selezniov, fapt confirmat prin

certificatul de căsătorie nr. 259. Din această căsătorie au un copil minor, Valeria

Selezniova, născută la xxxxx. Iar, după înregistrarea căsătoriei, Alona Selezniova și

Valeri Selezniov, au dus o gospodărie comună.

Reclamanta Alona Selezniova, a invocat că, în timpul căsătoriei cu Valeri

Selezniov, au cumpărat, în comun, bunuri mobile și imobile. Astfel, în luna

septembrie a anului 2014, soții Selezniov au procurat automobilul de model ”Opel -

Zafira”, la preț de 5 500 euro. Pentru procurarea automobilului au împrumutat o

sumă bănească, în mărime de 2000 dolari SUA de la ÎM ”Credit Rapid”, actele fiind

întocmite pe numele soțului, Valeri Selezniov, însă datoria a fost achitată din banii

comuni.

1

Reclamanta a menționat că, la 27 aprilie 2015, Valeri Selezniov a decedat, iar,

la data de 29 decembrie 2015, notarul Aurica Caraiman, a eliberat pe numele Alonei

Selezniova, certificatul cu privire la dreptul de proprietate asupra cotei-părți din

proprietatea comună în devălmășie, conform căruia reclamantei îi aparține dreptul

de proprietate asupra 1/2 cotă parte din proprietate comună în devălmășie a

bunurilor, dobândită de soți, în perioada căsătoriei.

Reclamanta Alona Selezniova a mai specificat că, în calitate de moștenitori

legali, după decesul lui Valeri Selezniov, au fost recunoscute reclamanta, fiica sa,

Valeria Selezniova și mama defunctului Natalia Selezniova. Astfel, conform

certificatului de moștenitor legal din 22 ianuarie 2016, Alonei Selezniova îi aparține

dreptul de proprietate asupra 1/6 cotă-parte, din garajul amplasat în xxxxx, cu

valoarea de 34 766 lei. Iar, conform certificatului de moștenitor din 29 decembrie

2015, Alona Selezniova are drept de proprietate asupra 5/6 cota-parte, din

automobilul ”Opel-Zafira”, cu numărul de înmatriculare XXXXX.

Reclamanta, a invocat că, la 07 mai 2015, Alona Selezniova a achitat către ÎM

”Credit Rapid”, suma restantă a împrumutului, în valoare de 27 325 lei, deoarece

Natalia Selezniova, fiind și ea succesoarea lui Valerii Selezniov, a refuzat să

participe, la achitarea obligațiunilor de plata a împrumutului.

La fel, reclamanta Alona Selezniova, a menționat că, la 14 iulie 2016, o

instituție specializată, a efectuat evaluarea automobilul de model „Opel-Zafira”, cu

numărul de înmatriculare XXXXX, prin care s-a stabilit că, valoarea de piață a

acestui automobil, constituie suma de 76 558 lei.

Reclamanta Alona Selezniova, a indicat că, toate încercările de a soluționa

litigiul pe cale amiabilă, au eșuat, motiv pentru care, a apărut necesitatea de partajare

a averii succesorale și anume: automobilul de model „Opel-Zafira”, cu numărul de

înmatriculare XXXXX și garajul amplasat în xxxxx.

Astfel, reclamanta Alona Selezniova, a solicitat recunoașterea dreptului de

proprietate, asupra bunului din masa succesorală, automobilului „Opel-Zafira”, cu

numărul de înregistrare XXXXX și recunoașterea dreptului de proprietate a Nataliei

Selezniova, asupra garajului situat în xxxxx, ținând cont de cota-parte moștenită de

Alona Selezniova, minora Valeria Selezniova și Natalia Selezniova din averea

succesorală.

În drept, reclamanta și-a întemeiat pretențiile în baza art. 1435, 1499-1500,

1540 Cod civil.

Prin încheierea din 01 martie 2017 a Judecătoriei Bălți, sediul Central, Direcția

Asistență Socială și Protecția Familiei a Primăriei mun. Bălți a fost atrasă în calitate

de intervenient accesoriu, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă

de Alona Selezniova împotriva Nataliei Selezniova cu privire la recunoașterea

dreptului de proprietate, asupra bunurilor din masa succesorală.

Prin hotărârea din 27 aprilie 2017 a Judecătoriei Bălți, sediul Central, s-a

respins cererea de chemare în judecată depusă de Alona Selezniova împotriva

Nataliei Selezniova, intervenient accesoriu Direcția Asistență Socială și Protecția

Familiei a Primăriei mun. Bălți cu privire la recunoașterea dreptului de proprietate

asupra bunurilor din masa succesorală.

2

Prin decizia din 07 noiembrie 2017 a Curții de Apel Bălți, s-a respins apelul

declarat de Alona Selezniova și s-a menținut hotărârea din 27 aprilie 2017 a

Judecătoriei Bălți, sediul Central, adoptată în cauza civilă la cererea de chemare în

judecată depusă de Alona Selezniova împotriva Nataliei Selezniova, intervenient

accesoriu Direcția Asistență Socială și Protecția Familiei mun. Bălți cu privire la

recunoașterea dreptului de proprietate asupra bunurilor din masa succesorală.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă, recursul se declară

în termen de 2 luni, de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă

legea nu prevede altfel.

După cum denotă materialele cauzei, copia deciziei motivate din data de

07 noiembrie 2017 a Curții de Apel Bălți, a fost expediată, de către instanța de apel,

recurentei Alona Selezniova, la data de 05 ianuarie 2018 (f.d.102) și a fost

recepționată de recurenta Alona Selezniova la 15 ianuarie 2018, corespunzător

trimiterii poștale DS3118106098AR (f.d.104)

În aceste circumstanțe, instanța de recurs precizează că, recursul a fost declarat

de către Alona Selezniova, la 07 martie 2018, cu respectarea termenului prevăzut la

art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă.

Prin cererea de recurs, recurenta Alona Selezniova a solicitat recunoașterea

dreptului de proprietate, asupra bunului din masa succesorală, automobilului „Opel-

Zafira”, cu numărul de înregistrare XXXXX și recunoașterea dreptului de

proprietate a Nataliei Selezniova, asupra garajului situat în xxxxx, ținând cont de

cota-parte moștenită de Alona Selezniova, minora Valeria Selezniova și Natalia

Selezniova din averea succesorală.

În motivarea cererii de recurs, recurenta, Alona Selezniova, a indicat că,

instanța de apel la pronunțarea deciziei, a aplicat art. 315, 316, 320 Cod civil și nu a

aplicat art. 1571 Cod civil, care prevede că, în cazul lipsei unui acord, între

moștenitori, la partajul averii succesorale, litigiul se examinează în instanța de

judecată, care trebuie să țină cont de caracterul averii supuse partajului, de activitatea

fiecărui moștenitor și alte circumstanțe concrete.

La fel, recurenta Alona Selezniova, a specificat că, instanța de apel nu a luat

în considerare faptul că, automobilul de model „Opel-Zafira”, cu numărul de

înmatriculare XXXXX, este dobândit în comun cu Valeri Selezniov, și nu poate fi

partajat, dar poate fi atribuit unui moștenitor, în schimbul achitării contravalorii

cotei-părți a celorlalți moștenitori.

Mai mult, instanța de apel nu a dat apreciere faptului că, Alona Selezniova a

refuzat la dreptul de proprietate asupra cotei părți, din garajul situat în satul Elizaveta

mun. Bălți, moștenit după decesul lui Valeri Selezniov.

Recurenta Alona Selezniova, a invocat că, la judecarea cauzei, instanța de apel

nu s-a expus asupra afectării interesului copilului minor, Valeria Selezniova, care

este moștenitoarea lui Valeri Selezniov și care la moment se află la întreținerea

reclamantei Alona Selezniova.

Totodată, recurenta a menționat că, la moment asupra automobilului de model

„Opel-Zafira”, cu numărul de înregistrare XXXXX, nu este înregistrat dreptul de

proprietate de către vreun moștenitor, fapt ce duce la degradarea acestui bun.

3

Prin încheierea din 27 iunie 2018 a Curții Supreme de Justiție, recursul declarat

de Alona Selezniova, împotriva deciziei din data de 07 noiembrie 2017 a Curții de

Apel Bălți, a fost considerat admisibil.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite

recursul declarat de Alona Selezniova, a casa decizia din 07 noiembrie 2017 a Curții

de Apel Bălți și hotărârea din 27 aprilie 2017 a Judecătoriei Bălți, sediul Central, în

cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Alona Selezniova

împotriva Nataliei Selezniova, intervenient accesoriu Direcția Asistență Socială și

Protecția Familiei a Primăriei mun. Bălți cu privire la recunoașterea dreptului de

proprietate asupra bunurilor din masa succesorală, cu pronunțarea unei hotărâri noi,

prin care se admite integral cererea de chemare în judecată depusă de Alona

Selezniova împotriva Nataliei Selezniova, intervenient accesoriu Direcția Asistență

Socială și Protecția Familiei a Primăriei mun. Bălți cu privire la recunoașterea

dreptului de proprietate asupra bunurilor din masa succesorală, din următoarele

considerente.

În conformitate cu art. 442 alin. (1) din Codul de procedură civilă, judecând

recursul declarat împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în limitele

invocate în recurs și în baza referinței depuse de către intimat, legalitatea hotărârii

atacate, fără a administra noi dovezi.

Articolul 444 din Codul de procedură civilă consemnează că, recursul se

examinează fără înștiințarea participanților la proces.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură civilă,

instanța, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul și să caseze integral

sau parțial decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe, pronunțând o nouă

hotărâre.

Din materialele cauzei, Colegiul constată că, Selezniov Valeri a decedat la

27 aprilie 2015 (f.d.10), iar conform certificatului de calitate de moștenitor legal,

Selezniova Natalia, Alona Selezniova și Valeria Selezniova au calitatea de

moștenitori legali, după decesul lui Selezniov Valeri (f.d.11).

Conform art. 1444 alin. (1 și 3) Cod civil, patrimoniul succesoral include atât

drepturile patrimoniale (activul succesoral), cât și obligațiile patrimoniale (pasivul

succesoral), pe care cel ce a lăsat moștenirea le avea la momentul decesului. În

patrimoniul succesoral intră cota-parte a celui ce a lăsat moștenirea din proprietatea

comună, iar dacă împărțirea în natură nu este posibilă, valoarea ei.

Art. 1500 Cod civil prevede că, în cazul succesiunii legale, moștenitori cu drept

de cotă egală sunt: de clasa I – descendenții (fiii și fiicele celui ce a lăsat moștenirea,

la fel și cei născuți vii după decesul lui, precum și cei înfiați), soțul supraviețuitor și

ascendenții privilegiați (părinții, înfietorii) celui ce a lăsat moștenirea; de clasa a II-

a – colateralii privilegiați (frații și surorile) și ascendenții ordinari (bunicii, atât din

partea tatălui, cât și din partea mamei) ai celui ce a lăsat moștenirea; de clasa a III-a

– colateralii ordinari (unchii și mătușile) ai celui ce a lăsat moștenirea.

Instanța de recurs reține că, din rațiunea alin.(1) al art.1500 din Codul civil, se

poate desprinde principiul egalității cotelor aferente moștenitorilor din cadrul

aceluiași grad de rudenie. Astfel, dacă la moștenire sunt chemate două sau mai multe

4

rude din cadrul aceleiași clase și al aceluiași grad, moștenirea se va împărți în cote-

părți egale.

Astfel, în corespundere cu certificatul de moștenitor legal din data de

29 decembrie 2015, eliberat de notarul public, Aurica Caraiman, recurenta Alona

Selezniova , fiica sa, Valeria Selezniova și intimata Natalia Selezniova sunt

moștenitori, în părți egale, ai averii lui Selezniov Valeri, și anume a 1/2 cotă parte,

din automobilul de model „Opel Zafira” cu numărul de înmatriculare XXXXX

(f.d.13).

Iar, conform certificatului de moștenitor legal din 22 ianuarie 2016, eliberat de

notarul public, Aurica Caraiman, Natalia Selezniova și Selezniov Valerii sunt

moștenitori, în părți egale, ai averii lui Selezniov Cuzma. Dar din cauza decesului

lui Selezniov Valerii, moștenirea a trecut la recurenta Alona Selezniova și fiica sa,

Valeria Selezniova. Astfel, recurenta Alona Selezniova , fiica sa, Valeria Selezniova

și intimata Natalia Selezniova sunt moștenitori, în părți egale și asupra1/2 cotă parte

din încăperea nelocativă, garaj, cu numărul cadastral xxxxx, cu suprafața de 23.3

m.p., amplasat în xxxxx(f.d.15).

Art. 1560 Cod civil stabilește că, partajul averii succesorale se face prin acordul

moștenitorilor după primirea certificatului de moștenitor.

Iar, conform art. 1571 Cod civil, în lipsa unui acord între moștenitori la partajul

averii succesorale, litigiul se examinează în instanță de judecată, care trebuie să țină

cont de caracterul averii supuse partajului, de activitatea fiecărui moștenitor și de

alte circumstanțe concrete.

Instanța de recurs reține că, la 28 noiembrie 2016, Alona Selezniova, a depus

cerere de chemare în judecată împotriva Nataliei Selezniova cu privire la

recunoașterea dreptului de proprietate asupra bunurilor din masa succesorală.

Colegiul menționează, că instanțele ierarhic inferioare eronat au interpretat că

reclamanta Alona Selezniova nu a solicitat partajarea averii succesorale, ori, în

motivarea cererii de chemare în judecată, reclamanta a indicat că, toate încercările

de a soluționa litigiul pe cale amiabilă, au eșuat, motiv pentru care, a apărut

necesitatea de partajare, prin intermediul instanței de judecată, a averii succesorale

și anume: automobilul de model „Opel-Zafira”, cu numărul de înmatriculare

XXXXX și garajul amplasat în xxxxx (f.d.5).

Astfel, instanța de recurs conchide că, la precizarea legii care urmează a fi

aplicată și determinarea raporturilor juridice dintre părți se va avea în vedere că

acestea urmează a fi stabilite ținând cont de cumulul de date: obiectul și temeiurile

acțiunii, obiecțiile pîrîtului, alte circumstanțe importante pentru justa soluționare a

cauzei. Adică, judecătorul, cu ajutorul obiectului și a motivelor de fapt, urmează

să facă încadrarea, nefiind necesară indicarea de către reclamant a anumitor texte

din lege, pe care se întemeiază cererea, ci fiind suficient să se arate că cererea are

temeiul juridic într-o normă din legislația în vigoare. Circumstanțele date fiind

determinante și pentru stabilirea raporturilor juridice dintre părți.

Deci, realizarea scopului menționat presupune activitatea intelectuală a

judecătorului, în sens că, judecătorul ia cunoștință de materialul prezentat, îl califică

juridic și judecă cauza, ținând cont de cele invocate de reclamant, calificând juridic

pretențiile înaintate de reclamant.

5

Respectiv, instanța de recurs reține că reclamanta Alona Selezniova a solicitat

partajarea averii succesorale, or în cererea de chemare în judecată, reclamanta a

indicat că, prezenta cauză civilă a fost intentată din motiv că, a apărut necesitatea de

partajare a averii succesorale, prin intermediul instanței de judecată (f.d.4-5). Ori,

reclamanta Alona Selezniova nu a ajuns la un acord cu moștenitorul, pîrîta, Natalia

Selezniova, privind partajarea averii succesorale.

Colegiul relevă că, prin prisma normelor citate supra, dacă moștenitorii nu au

reușit să ajungă la o înțelegere privind partajul moștenirii, atunci ei pot înainta o

acțiune privind partajarea moștenirii în instanța de judecată de la locul deschiderii

succesiunii.

La partajarea bunurilor succesorale, va prevala principiul împărțirii în natură

atât a bunurilor mobile, cât și a celor imobile. Instanța de judecată dispune de dreptul

de a partaja bunurile ținând cont de caracterul bunurilor, de activitatea fiecărui

moștenitor și de alte circumstanțe concrete. Prin urmare, dacă comoștenitorul este

coproprietar al bunului comun pe cote-părți sau în devălmășie sau s-a folosit exclusiv

de acest bun, atunci el dispune de dreptul preferențial de a-i fi adjudecat bunul în

natură.

Colegiul menționează că, certificatul cu privire la dreptul de proprietate asupra

cotei-părți din proprietatea comună în devălmășie din 29 decembrie 2015, eliberat

de notarul public, Aurica Caraiman, atestă faptul că, Alonei Selezniova îi aparține

dreptul de proprietate asupra 1/2 cotă parte din automobilul de model „Opel Zafira”,

cu numărul de înmatriculare XXXXX (f.d.12).

Respectiv, Alona Selezniova fiind coproprietar al automobilului de model

„Opel Zafira”, cu numărul de înmatriculare XXXXX, cu defunctul Valeri Selezniov

și folosindu-se anterior de acest bun, dispune de dreptul preferențial de a-i fi

adjudecat bunul respectiv, în natură.

Totodată, conform extrasului din Registrul bunurilor imobile, Nataliei

Selezniova îi aparține dreptul de proprietate asupra 4/6 cote-părți din încăperea

nelocativă, cu numărul cadastral xxxxx, amplasată în XXXX, în baza contractului

de vânzare-cumpărare nr. 7/958 din 09 aprilie 1996 (f.d.14). Respectiv, Natalia

Selezniova dispune de dreptul preferențial de a-i fi adjudecat acest bun, în natură.

Conform art. 361 alin. (2) lit. a) Cod civil, dacă bunul proprietate comună pe

cote-părți este indivizibil ori nu este partajabil în natură, împărțirea se face prin

atribuirea întregului bun, în schimbul unei sulte, în favoarea unui ori a mai multor

coproprietari, la cererea lor.

Succesiv, instanța de recurs reține că, moștenitoarea Valeria Selezniova este

născută la xxxxx, iar părinții sunt defunctul Valerii Selezniov și reclamanta Alona

Selezniova (f.d.9).

Art. 22 alin. (1) Cod civil prevede că, toate actele juridice pentru și în numele

minorului pînă la împlinirea vârstei de 14 ani pot fi încheiate doar de părinți,

adoptatori sau tutore, în condițiile prevăzute de lege.

În conformitate cu art. 58 alin. (6) Co de procedură civilă, drepturile, libertățile

și interesele legitime ale minorilor cu vîrsta de pînă la 14 ani sunt apărate în instanța

judecătorească de reprezentanții legali ai acestora – părinți, înfietori, tutori.

6

Mai mult, reprezentantul Direcției Asistență Socială și Protecția Familiei a

Primăriei mun. Bălți, fiind atrasă în proces, în calitate de intervenient accesoriu, în

cadrul ședinței de judecată din 27 aprilie 2017, în prima instanță a susținut cererea

de chemare în judecată depusă de Alona Selezniova, precum și refuzul Alonei

Selezniova de la cotele-părți, moștenite, din garajul amplasat în xxxxx, în favoarea

pârâtei, Natalia Selezniova în schimbul a 1/6 cotă-parte din automobilului de model

„Opel Zafira”, cu numărul de înmatriculare XXXXX, a cărei moștenitoare este

Natalia Selezniova (f.d.60 verso).

Prin prisma normelor citate supra și ținând cont de interesul superior al

copilului, Colegiul conchide de a admite cererea de chemare în judecată depusă de

Alona Selezniova, care este și reprezentantul legal al minorei Valeria Selezniova, și

a-i atribui în proprietate Alonei Selezniova automobilul de model „Opel Zafira”, cu

numărul de înmatriculare XXXXX, iar Nataliei Selezniova a-i atribui în proprietate

bunul imobil cu numărul cadastral xxxxx, amplasată în xxxxx.

Totodată, instanța de recurs reține că, conform raportului de evaluare nr.

0353663 din 14 iulie 2016, valoarea de piață a automobilului de model „Opel

Zafira”, cu numărul de înmatriculare XXXXX, constituie suma de 76 558 lei (f.d.17-

30).

Astfel, valoarea a 1/6 cotă-parte din automobilului de model „Opel Zafira”, cu

numărul de înmatriculare XXXXX, a cărei moștenitoare este Natalia Selezniova,

constituie suma de 12 758 lei.

Iar, conform certificatului privind valoarea bunului imobil cu numărul cadastral

xxxxx, amplasată în xxxxx, valoarea estimată a bunului este de 34 766 lei.

Respectiv, valoarea a 2/6 cote-părți din bunul imobil cu numărul cadastral

xxxxx, amplasată în xxxxx, moștenite de Alona Selezniova și fiica sa, Valeria

Selezniova, constituie suma de 11 588 lei.

Colegiul conchide că, valoarea a 1/6 cotă-parte din automobilului de model

„Opel Zafira”, cu numărul de înmatriculare XXXXX, ce urmează a-i fi atribuită

Alonei Selezniova constituie suma de 12 758 lei, iar valoarea a 2/6 cote-părți din

bunul imobil cu numărul cadastral xxxxx, amplasată în xxxxx, ce urmează a-i fi

atribuite Nataliei Selezniova este de 11 588 lei. În așa mod, diferența dintre valoarea

părții, ce urmează a-i fi atribuită Alonei Selezniova și valoarea părții, ce urmează a-

i fi atribuită Nataliei Selezniova este suma de 1 170 lei.

Prin urmare, ținând cont de prevederile art. 361 alin. (2) lit. a) Cod civil,

Colegiul conchide că, Alona Selezniova urmează să achite în beneficul Nataliei

Selezniova, o sultă bănească, în mărime de 1 170 lei.

În conformitate cu art. 98 Cod de procedură civilă, cheltuielile aferente

judecării cauzei, suportate de instanța judecătorească, precum și taxa de stat, de a

căror plată reclamantul a fost scutit, se încasează la buget de la pârât proporțional

părții admise din acțiune dacă pârâtul nu este scutit de plata cheltuielilor de judecată.

Prin încheierea din 03 aprilie 2018 a Curții Supreme de Justiție, recurenta Alona

Selezniova a fost scutită de la plata taxei de stat, pentru cererea de recurs, în mărime

de 574,18 lei (f.d.114-116).

Astfel, instanța de recurs concluzionează că, din contul intimatei Natalia

Selezniova urmează a fi încasată în bugetul de stat, taxa de stat, pentru cererea de

7

recurs, în mărime de 574,18 lei, de care a fost scutită recurenta Alona Selezniova,

prin încheierea sus menționată.

Reiterând, motivele de fapt și de drept, expuse mai sus, statuând că, instanța de

apel și instanța de fond au soluționat eronat litigiul în cauză și au interpretat eronat

prevederile legale, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție, concluzionează a admite recursul declarat de Alona

Selezniova, a casa decizia din 07 noiembrie 2017 a Curții de Apel Bălți și hotărârea

din 27 aprilie 2017 a Judecătoriei Bălți, sediul Central, în cauza civilă, la cererea de

chemare în judecată depusă de Alona Selezniova împotriva Nataliei Selezniova,

intervenient accesoriu Direcția Asistență Socială și Protecția Familiei a Primăriei

mun. Bălți cu privire la recunoașterea dreptului de proprietate asupra bunurilor din

masa succesorală, cu pronunțarea unei hotărâri noi, prin care se admite integral

cererea de chemare în judecată depusă de Alona Selezniova împotriva Nataliei

Selezniova, intervenient accesoriu Direcția Asistență Socială și Protecția Familiei a

Primăriei mun. Bălți cu privire la recunoașterea dreptului de proprietate asupra

bunurilor din masa succesorală.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. b), art. 445 alin. (2)-(3) din Codul de

procedură civilă, Colegiul civil comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție

d e c i d e:

Se admite recursul declarat de Alona Selezniova.

Se casează decizia din 07 noiembrie 2017 a Curții de Apel Bălți și hotărârea

din 27 aprilie 2017 a Judecătoriei Bălți, sediul Central, în cauza civilă, la cererea de

chemare în judecată depusă de Alona Selezniova împotriva Nataliei Selezniova,

intervenient accesoriu Direcția Asistență Socială și Protecția Familiei a Primăriei

mun. Bălți cu privire la recunoașterea dreptului de proprietate asupra bunurilor din

masa succesorală.

Se adoptă o hotărâre nouă după cum urmează.

Se admite cererea de chemare în judecată depusă de Alona Selezniova

împotriva Nataliei Selezniova, intervenient accesoriu Direcția Asistență Socială și

Protecția Familiei a Primăriei mun. Bălți cu privire la recunoașterea dreptului de

proprietate asupra bunurilor din masa succesorală.

Se atribuite în proprietate Alonei Selezniova, automobilul de model „Opel

Zafira”, anul fabricării 2005, numărul de identificare (VIN) XXXXX, cu numărul

de înmatriculare XXXXX.

Se atribuite în proprietate Nataliei Selezniova, bunul imobil cu numărul

cadastral xxxxx, amplasat în xxxxx, cu suprafața de 23,3 metri pătrați.

Se încasează din contul Alonei Selezniova în beneficiul Nataliei Selezniova,

suma de 1 170 (una mie o sută șaptezeci) lei, cu titlu de sultă bănească.

Se încasează din contul Nataliei Selezniova în beneficiul bugetului de stat,

suma de 574,18 (cinci sute șaptezeci și patru) lei, cu titlu taxă de stat, pentru cererea

de recurs.

Decizia este irevocabilă.

8

Președintele ședinței,

judecătorul Valeriu Doagă

Judecătorii Svetlana Filincova

Tamara Chișca-Doneva

Victor Burduh

Nina Vascan

9