2ra-1316/18 — modificarea cuantumului pensiei de întretinere a copiilor minori

dosarul nr. 2ra-1316/18

prima instanță: Judecătoria Hîncești (sediul Ialoveni), jud: V. Olărecu

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău, jud: I. Țurcan, V. Sîrbu, N. Simciuc

Î N C H E I E R E

04 iulie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova

judecători Maria Ghervas

Dumitru Visternicean

examinând admisibilitatea recursului declarat de către Ivan Musteața

reprezentat de avocatul Andrei Leșanu,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Violeta Nicula

împotriva lui Ivan Musteața cu privire la modificarea cuantumului pensiei de

întreținere a copiilor minori,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 24 octombrie 2017, prin care s-a

admis cererea de apel depusă de Violeta Nicula,

c o n s t a t ă :

La 06 septembrie 2016 Violeta Nicula s-a adresat în instanța de judecată cu

cerere de chemare în judecată împotriva lui Ivan Musteața cu privire la modificarea

cuantumului pensiei de întreținere a copiilor minori.

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că cu pârâtul Musteața Ivan a

întreținut relații de concubinaj începând cu toamna anului 2007. Din această relație

s-au născut doi copii, XXXXXX și XXXXXX, care au fost recunoscuți de

Musteața Ivan, dar se află la educația și întreținerea sa.

Violeta Nicula a menționat că, din cauza că pârâtul nu participa la educația și

întreținerea copiilor minori a depus o cerere de eliberare a ordonanței judecătorești

cu privire la încasarea pensiei alimentare. Astfel, la data de 11 martie 2013

Judecătoria Ialoveni a emis ordonanța nr. 2p/o-63/2013 prin care a dispus încasarea

de la debitorul Musteața Ivan în beneficiul creditoarei Violeta Nicula pensie

alimentară pentru întreținerea copiilor minori XXXXXX și XXXXXX în mărime

de 1/3 din toate veniturile lunare, începând cu 06 martie 2013 și până la atingerea

de către copii a majoratului. Documentul executoriu a fost expediat spre executare

executorului judecătoresc Ion Furdui după competență, iar ulterior, din motivul că

Ivan Musteața și-a schimbat locul de muncă în alt sector al mun. Chișinău,

procedura executorie a fost strămutată la executorul judecătoresc Cristina Petelca.

Reclamanta a indicat că, la moment este căsătorită cu un cetățean român care a

ajutato să aibă grijă de copii după separarea de pârât.

1

Violeta Nicula a specificat că Ivan Musteața având scopul de a micșora suma

care urma să o achite drept pensie alimentară s-a angajat oficial cu un salariu de

2166 lei și plătește o pensie de întreținere a copiilor minori în mărime de 722 lei,

adică câte 311 lei pentru fiecare copil. În rest, pârâtul nu a întreprins nici o măsură

în vederea achitării plăților suplimentare. Consideră că suma de 2000 lei este una

rezonabilă în coraport cu necesitățile copiilor, iar pârâtul cu rea voință se

eschivează de la achitarea unei sume onorabile drept pensie de întreținere și

încearcă prin mai multe mijloace posibile să arate că nu dispune de bunuri și

mijloace bănești.

Reclamanta a solicitat admiterea cererii de chemare în judecată, modificarea

cuantumului pensiei de întreținere stabilit prin ordonanța Judecătoriei Ialoveni

nr. 2p/o-63/2013 din 11 martie 2013 și dispunerea încasării de la pârât a pensiei de

întreținere a copiilor minori XXXXXX și XXXXXX în mărime fixă de 2000 lei,

până la atingerea majoratului.

Prin hotărârea din 12 mai 2017 a Judecătoriei Hâncești (sediul Ialoveni),

cererea de chemare în judecată, a fost respinsă ca neîntemeiată.

La 16 mai 2017 Violeta Nicula, a depus apel nemotivat, iar la

03 octombrie 2017 cerere de apel motivată împotriva hotărârii Judecătoriei

Hîncești (sediul Ialoveni) din 12 mai 2017, prin care a solicitat admiterea apelului,

casarea hotărârii primei instanțe cu emiterea unei noi hotărâri de admitere integrală

a cererii de chemare în judecată.

Prin decizia din 24 octombrie 2017 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis

apelul declarat de Violeta Nicula, casată integral hotărârea Judecătoriei Hîncești

(sediul Ialoveni) din 12 mai 2017 și emisă o nouă hotărâre prin care: Se admite

cererea de chemare în judecată a Violetei Nicula împotriva lui Ivan Musteața cu

privire la modificarea cuantumului pensiei de întreținere a copiilor minori. Se

modifică cuantumul pensiei de întreținere stabilit prin ordonanța Judecătoriei

Ialoveni nr. 2p/o-63/2013 din 11 martie 2013 și se încasează de la Ivan Musteața în

beneficiul Violetei Nicula pensia de întreținere a copiilor minori XXXXXX,

născută la XXXXXX și XXXXXX, născut la XXXXXX în mărime fixă a câte

1000 lei pentru fiecare, începând cu data depunerii cererii de chemare în judecată -

06 septembrie 2016, până la atingerea majoratului de către fiecare copil. Se

încasează de la Ivan Musteața în beneficiul statului taxa de stat în mărime de

150 lei.

În susținerea soluției date instanța de apel consideră că instanța de fond la

emiterea hotărârii nu a constatat și nu a elucidat pe deplin circumstanțele

importante pentru soluționarea pricinii, ceea ce a dus la aplicarea eronată a normele

de drept material și greșit a concluzionat că pretențiile reclamantului sunt

neîntemeiate, prin urmare hotărârea primei instanțe urmează a fi casată, examinat

fondul cauzei cu pronunțarea unei noi hotărâri.

Nefiind de acord cu decizia instanței de apel, la 17 ianuarie 2018 Ivan Musteața

reprezentat de avocatul Andrei Leșanu a contestat-o cu recurs, solicitând admiterea

cererii de recurs, casarea deciziei Curții de Apel Chișinău din 24 octombrie 2017

cu menținerea hotărârii Judecătoriei Hîncești (sediul Ialoveni) din 12 mai 2017

(f.d. 78-80).

2

În motivarea recursului recurentul a menționat că consideră decizia Curții de

Apel Chișinău din 24 octombrie 2017 ilegală și neîntemeată motiv din care

urmează a fi casată.

În susținerea cererii de recurs recurentul a invocat prevederile art.75 Codul

familiei, Recomandarea CSJ nr.21 din 01 noiembrie 2012, nr. 92 din

19 septembrie 2016, art. 432, 436-437, 445 Cod de procedură civilă, invocând

faptul că de către instanța ierarhic inferioară nu a fost aplicată legea care urma a fi

aplicată, iar prin admiterea acțiunii a lizat grav drepturile sale, stabilind spre

încasare pensia de întreținere a copiilor minori într-o sumă fixă în cuantumul

practic egal cu venitul lunar obținut, fără a se ține cont de situația materială a

ultimului.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă (în redacția de

până la 01 iunie 2018), recursul se declară în termen de 2 luni de la data

comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.

Materialele cauzei atestă că decizia Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată la

24 octombrie 2017, expediată părților prin intermediul oficiului poștal la

17 noiembrie 2017, confirmare despre recepționarea acesteia de către părți la

materialele dosarului lipsește.

În aceste circumstanțe recursul, declarat de Ivan Musteața reprezentat de

avocatul Andrei Leșanu, la 17 ianuarie 2018, se consideră depus în termen.

Examinând temeiurile recursului declarat de Ivan Musteața reprezentat de

avocatul Andrei Leșanu în raport cu materialele cauzei civile, completul Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

consideră că recursul urmează a fi declarat inadmisibil, din următoarele

considerente.

În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile

și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

În conformitate cu art. 432 alin. (2) Cod de procedură civilă, se consideră că

normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care

instanța judecătorească: nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; a aplicat o

lege care nu trebuia să fie aplicată; a aplicat o lege care a fost declarată

neconstituțională; a interpretat în mod eronat legea; a aplicat în mod eronat

analogia legii sau analogia dreptului.

În conformitate cu art. 432 alin. (3) Cod de procedură civilă, se consideră că

normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care:

pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la

judecarea ei; pricina a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i

s-a comunicat locul, data și ora ședinței de judecată; în judecarea pricinii au fost

încălcate regulile privind limba de desfășurare a procesului; instanța a soluționat

problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; în dosar

lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată; hotărârea a fost pronunțată cu

încălcarea competenței jurisdicționale.

Alin. (4) al articolului menționat prevede că, săvârșirea a altor încălcări decât

cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în

măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii

3

sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către

instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se

consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra

problemelor de drept material și procedural, verificîndu-se doar legalitatea deciziei,

dar nu și temeinicia în fapt.

În acest sens Completul reține, că sarcina instanței de recurs la aceasta etapă

este de a verifica temeiurile recursului și argumentele privind caracterul ilegal al

deciziei atacate, în limitele în care au fost formulate și prin prisma drepturilor

garantate de Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

Completul evidențiază că, în lumina jurisprudenței Curții Europene a

Drepturilor Omului, procedura de examinare a admisibilității unui recurs în materie

civilă trebuie să corespundă în principiu garanțiilor unui proces echitabil,

consfințite de art. 6 din CEDO, în special cu referire la dreptul de acces liber la

justice și la dreptul subsecvent de a fi audiat de о instanta judecatoreasca

(hotărârile Delcourt contra Belgiei din 17 ianuarie 1970 și Erfar-Avef contra

Greciei din 27 martie 2014).

În acest context, completul reține că dreptul unei persoane de acces liber la

justiție poate fi limitat, inclusiv prin instituirea procedurii de examinare a

admisibilitații recursului, or prin însăși natura lor, condițiile pentru examinarea

unei cereri introduse ре о cale de atac extraordinară pot fi mai stricte decât

condițiile stabilite pentru о cale de atac ordinară. Asemenea rigori urmăresc scopul

de aplicare și interpretare unitară a legislației și îndeplinesc funcțiile de

administrare eficientă a justiției, fiind în deplină concordanță cu art. 6 din CEDO

(hotarârea Trevisanato contra Italiei din 15 septembrie 2016).

Completul reține că obligația de a motiva un act judecătoresc poate varia în

funcție de natura actului în cauză (hotărârea Hansen contra Norvegiei din

2 octombrie 2014), iar în concepția CtEDO, nu se impune motivarea detaliată a

deciziei unei instanțe de recurs care, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice,

respinge un recurs ca fiind „lipsit de șanse de succes” (hotărârea Nersesyan contra

Armeniei din 19 ianuarie 2010).

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Ivan Musteața reprezentat de

avocatul Andrei Leșanu este declarativ și nu se încadrează în temeiurile prevăzute

la art. 432 alin. (2), (3), (4) Cod de procedură civilă, care să justifice afirmația de

ilegalitate a deciziilor instanței de apel, i-ar alegațiile invocate în recurs nu indică

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural de către instanța de apel, respectiv, nu constituie

temei pentru declararea recursului admisibil.

Astfel, reieșind din considerentele menționate, completul Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la

concluzia de a considera recursul declarat de Ivan Musteața reprezentat de avocatul

Andrei Leșanu ca fiind inadmisibil.

4

În conformitate cu art. art. 270, 431 alin.(2), art. 433 lit. a), art. 440 Cod de

procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Recursul, declarat de Ivan Musteața reprezentat de avocatul Andrei Leșanu, se

consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Svetlana Filincova

judecători Maria Ghervas

Dumitru Visternicean

5