3ra-498/18 — anularea deciziei Consiliului com. Stauceni, restabilirea la locul de munca, incasarea despagubirii pentru perioada de absenta fortata de la munca, repararea prejudiciului moral si compensarea cheltuielilor de judecata

3ra-498/18 — anularea deciziei Consiliului com. Stauceni, restabilirea la locul de munca, incasarea despagubirii pentru perioada de absenta fortata de la munca, repararea prejudiciului moral si compensarea cheltuielilor de judecata (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

Dosarul nr. 3ra-498/18

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (judecător L. Lupașco)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (judecători A. Panov, V. Sîrbu, M. Anton)

D E C I Z I E

27 iunie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele ședinței, judecător Tatiana Vieru

judecătorii Maria Ghervas

Iuliana Oprea

Victor Burduh

Luiza Gafton

examinând recursul declarat de Consiliul com. Stăuceni, prin intermediul

avocatului Octavian Pașcan,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Tatiana Vîrtosu

împotriva Consiliului com. Stăuceni, intervenient accesoriu I.M.S.P. Centrul de

Sănătate Stăuceni, cu privire la anularea deciziei Consiliului com. Stăuceni,

restabilirea la locul de muncă, încasarea despăgubirii pentru perioada de absență

forțată de la muncă, repararea prejudiciului moral și compensarea cheltuielilor de

judecată,

împotriva deciziei din 09 noiembrie 2017 a Curții de Apel Chișinău, prin

care s-a admis apelul declarat de Vîrtosu Tatiana, s-a casat integral hotărârea din

05 aprilie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, și s-a emis o nouă hotărâre,

c o n s t a t ă:

La 16 decembrie 2016, Tatiana Vîrtosu a înaintat o cerere de chemare în

judecată împotriva Consiliului com. Stăuceni (vol. I, f.d. 3-6) cu privire la anularea

deciziei Consiliului com. Stăuceni nr. 9/1 din 02 decembrie 2016 „Cu privire la

rezultatele anchetei de serviciu inițiate în baza deciziei Consiliului com. Stăuceni

nr. 8/1 din 02.11.2016“; restabilirea sa în funcția de șef al I.M.S.P. Centrul de

Sănătate Stăuceni; încasarea în beneficiul său, din contul Consiliului com.

Stăuceni, a despăgubirii pentru întreaga perioadă de absență forțată de la muncă;

încasarea în beneficiul său, din contul Consiliului com. Stăuceni, a sumei de

50 000 de lei cu titlu de reparare a prejudiciului moral; și compensarea de către

Consiliul com. Stăuceni a cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii, Tatiana Vîrtosu a relatat că la 02 ianuarie 2008, a fost

angajată în funcția de șef al I.M.S.P. Centrul de Sănătate Stăuceni, iar prin decizia

Consiliului com. Stăuceni nr. 9/1 din 02 decembrie 2016 „Cu privire la rezultatele

1

anchetei de serviciu inițiate în baza deciziei Consiliului com. Stăuceni nr. 8/1 din

02.11.2016“, i-a fost aplicată sancțiunea disciplinară sub formă de concediere (în

temeiurile prevăzute la art. 86 alin. (1) lit. k) și o) Codul muncii).

A susținut că, la baza concedierii a stat invocarea de către Consiliul com.

Stăuceni a următoarelor circumstanțe.

În primul rând, în perioada 01 ianuarie 2012 – 21 octombrie 2015,

personalului cu funcții de conducere al I.M.S.P. Centrul de Sănătate Stăuceni i-ar fi

fost calculat și achitat salariul în lipsa aprobării organului ierarhic superior.

În al doilea rând, în perioada 03 ianuarie 2013 – 06 februarie 2015, din cauza

că a activat, prin cumul, pe fracțiunea de normă de 0, 5, în funcția de obstetrician-

ginecolog în cadrul I.M.S.P. Asociația Medicală Teritorială Râșcani, în funcția de

șef al I.M.S.P. Centrul de Sănătate Stăuceni și, cu permisiunea Direcției Sănătate

din cadrul Consiliului mun. Chișinău, în specialitatea de medic de familie la

I.M.S.P. Centrul de Sănătate Stăuceni, ar fi beneficiat, în mod nejustificat, de

salariu în sumă de 48 300 de lei.

În al treilea rând, la 05 ianuarie 2015, o persoană a fost angajată în funcția de

programator în cadrul I.M.S.P. Centrul de Sănătate Stăuceni, acesteia fiindu-i

calculat și achitat, în mod neîntemeiat, salariul și ajutorul material în sumă totală

de 4 100 de lei.

A evidențiat că nu este incident temeiul prevăzut la art. 86 alin. (1) lit. k)

Codul muncii, or funcția de șef al I.M.S.P. Centrul de Sănătate Stăuceni nu ține de

mânuirea nemijlocită a valorilor bănești sau materiale, cu atât mai mult cu cât nu a

comis acțiuni culpabile în legătură cu asemenea valori.

A reliefat că nu este incident nici temeiul prevăzut la art. 86 alin. (1) lit. o)

Codul muncii, fiindcă în decizia atacată nu este specificat care anume act juridic

nefondat a semnat, care să fi cauzat prejudicii materiale I.M.S.P. Centrul de

Sănătate Stăuceni.

A semnalat că, Comisia pentru efectuarea anchetei de serviciu nu a verificat

circumstanțele expuse în explicații.

Totodată, a raportat că, contrar prevederilor art. 208 alin. (1) Codul muncii,

angajatorul nu i-a cerut explicații scrise privind faptele imputate.

A făcut trimitere la termenele de aplicare a sancțiunilor disciplinare,

prevăzute la art. 209 Codul muncii, precizând că, Comisia pentru efectuarea

anchetei de serviciu nu a relevat ziua constatării pretinselor abateri disciplinare și

nici perioada săvârșirii acestora.

Cu referire la pretenția privind repararea prejudiciului moral, a subliniat că

de trei ori a fost ilegal concediată pe parcursul unui singur an.

La 17 ianuarie 2017, Tatiana Vîrtosu a depus o cerere (vol. I, f.d. 14; 15-18),

în care a menționat că, la stabilirea despăgubirii pentru perioada de absență forțată

de la muncă, urmează să se țină cont de salariul său mediu în sumă de 435, 34 lei

pe zi.

Prin încheierea din 27 martie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani

(vol. I, f.d. 148), a fost atras în proces I.M.S.P. Centrul de Sănătate Stăuceni în

calitate de intervenient accesoriu.

2

Prin hotărârea din 05 aprilie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani

(vol. I, f.d. 162; 165-172), a fost respinsă acțiunea ca neîntemeiată.

La 13 aprilie 2017, Tatiana Vîrtosu a depus o cerere de apel nemotivată

împotriva hotărârii din 05 aprilie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani (vol.

I, f.d. 176), solicitând casarea integrală a acesteia și emiterea unei noi hotărâri, prin

care acțiunea să fie admisă integral.

La 31 iulie 2017, Tatiana Vîrtosu a depus, prin intermediul avocatului Ion

Dodon, cererea de apel motivată (vol. I, f.d. 177-184).

Prin decizia din 09 noiembrie 2017 a Curții de Apel Chișinău (vol. I, f.d.

231; 232-247), a fost admis apelul declarat de Tatiana Vîrtosu. S-a casat integral

hotărârea din 05 aprilie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, și s-a emis o

nouă hotărâre, prin care s-a admis parțial acțiunea; s-a anulat decizia Consiliului

com. Stăuceni nr. 9/1 din 02 decembrie 2016 „Cu privire la rezultatele anchetei de

serviciu inițiate în baza deciziei Consiliului com. Stăuceni nr. 8/1 din 02.11.2016“;

s-a restabilit Tatiana Vîrtosu, începând cu data de 02 decembrie 2016, în funcția de

șef al I.M.S.P. Centrul de Sănătate Stăuceni; s-a încasat în beneficiul Tatianei

Vîrtosu, din contul Consiliului com. Stăuceni, despăgubirea pentru întreaga

perioadă de absență forțată de la muncă (02 decembrie 2016 – 09 noiembrie 2017);

s-a încasat în beneficiul Tatianei Vîrtosu, din contul Consiliului com. Stăuceni,

suma de 15 000 de lei cu titlu de reparare a prejudiciului moral; s-a încasat în

beneficiul Tatianei Vîrtosu, din contul Consiliului com. Stăuceni, suma de 5 000 de

lei cu titlu de compensare a cheltuielilor de asistență juridică; și în rest, s-a respins

acțiunea ca neîntemeiată.

La 01 martie 2018, Consiliul com. Stăuceni a depus, prin intermediul

avocatului Octavian Pașcan, o cerere de recurs împotriva deciziei din 09 noiembrie

2017 a Curții de Apel Chișinău (vol. II, f.d. 1-13), solicitând casarea integrală a

acesteia și menținerea hotărârii din 05 aprilie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Râșcani.

În motivarea recursului, avocatul Octavian Pașcan a invocat temeiul stipulat

la art. 432 alin. (3) lit. a) Cod de procedură civilă.

A explicat că prezenta cauză este deja a treia ce vizează un litigiu între

aceleași părți, care a fost repartizată spre examinare, în ordine de apel,

judecătorului raportor Marina Anton.

A relatat că în ședința de judecată din 09 noiembrie 2017, a înaintat o

propunere de recuzare a judecătorului Marina Anton, care a fost respinsă.

Consideră că propunerea de recuzare nu trebuia să fie respinsă, existând

suficiente împrejurări care să pună la îndoială obiectivitatea și nepărtinirea

judecătorului Marina Anton, și anume faptul că: (1) acesta a participat la judecarea

unei cauze între aceleași părți, în cadrul căreia s-a expus în privința anumitor probe

aduse și în prezentul litigiu; (2) acesta a fost vizat într-o sesizare depusă de

Primarul com. Stăuceni la Consiliul Superior al Magistraturii; și (3) o propunere de

recuzare a judecătorului Marina Anton, formulată în cadrul unei cauze anterioare

între aceleași părți, a fost admisă.

A susținut că după respingerea propunerii de recuzare și reluarea ședinței de

3

examinare a apelului, a solicitat amânarea acesteia, afirmând că are nevoie de un

termen suplimentar pentru a prezenta referința și probe noi, cu atât mai mult cu cât

și intervenientul accesoriu I.M.S.P. Centrul de Sănătate Stăuceni a depus o cerere

de amânare.

A menționat că cererea sa de amânare a fost respinsă, din care motiv a fost

nevoit să înainteze o propunere de recuzare a întregului complet de judecată, care

de asemenea a fost respinsă.

A declarat că după respingerea celei de-a doua propuneri de recuzare și

reluarea ședinței de examinare a apelului, era deja trecut de ora 17.00, dar ședința

de judecată a continuat, deși a invocat că nu este gata să participe la examinarea

cauzei, iar dispozitivul deciziei a fost pronunțat în aceeași zi.

A subliniat că ședința de judecată din 09 noiembrie 2017 a fost prima în

ordine de apel, iar invocarea de către instanța de apel a termenului restrîns în care

se examinează litigiile de muncă este nejustificată, având în vedere că, cauza i-a

fost repartizată judecătorului Marina Anton încă la 02 iunie 2017.

A notat că instanța de apel în mod neîntemeiat a constatat refuzul său de a se

expune în privința apelului declarat de Tatiana Vîrtosu.

În aceeași conjunctură, contestă validitatea constatării instanței de apel a

neprezentării din motive necunoscute a intervenientului accesoriu în ședința de

judecată, în condițiile în care acesta a depus o cerere de amânare.

A încadrat aceste acțiuni ale instanței de apel drept încălcări procedurale

care au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei.

În continuare, a invocat că instanța de apel a interpretat în mod eronat

prevederile art. 209 alin. (1) Codul muncii.

A făcut trimitere la actul Inspecției Financiare pe lângă Ministerul Finanțelor

f/n din 24 octombrie 2016 privind rezultatele inspectării tematice la I.M.S.P.

Centrul de Sănătate Stăuceni și la prescripția autorității date nr. 27-03-12/1407 din

27 octombrie 2016 cu privire la rezultatele inspectării financiare tematice la

I.M.S.P. Centrul de Sănătate Stăuceni, în care s-a indicat necesitatea efectuării

anchetei de serviciu, cu tragerea la răspundere a persoanelor vinovate.

A criticat concluzia instanței de apel privind stabilirea datei de 31 octombrie

2016, când prescripția a fost recepționată de Primăria com. Stăuceni, în calitate de

zi a constatării abaterilor disciplinare, or acestea au fost constatate doar după

efectuarea anchetei de serviciu, adică la 01 decembrie 2016, când Comisia abilitată

a întocmit raportul cu privire la rezultatele anchetei de serviciu efectuate cu referire

la faptele nominalizate în prescripție.

A afirmat că instanța de apel a interpretat în mod eronat prevederile art. 208

alin. (1) Codul muncii.

A relevat solicitarea președintelui Comisiei pentru efectuarea anchetei de

serviciu din 17 noiembrie 2016, recepționată de Tatiana Vîrtosu la 24 noiembrie

2016, prin care i s-au cerut explicații scrise privind faptele imputate.

A precizat că la solicitare au fost anexate decizia Consiliului com. Stăuceni

nr. 8/1 din 02 noiembrie 2016 și prescripția din 27 octombrie 2016, dar cu toate

acestea, la 29 noiembrie 2016, Tatiana Vîrtosu a cerut prezentarea actelor date.

4

A declarat că Tatiana Vîrtosu nu a întâlnit obstacole în solicitarea actelor de

la autoritatea publică locală, Comisia pentru efectuarea anchetei de serviciu, cât și

de la Inspecția Financiară pe lângă Ministerul Finanțelor, din care considerent,

Comisia a calificat inacțiunea Tatianei Vîrtosu drept o tentativă de tergiversare a

desfășurării anchetei de serviciu.

A detaliat un șir de încălcări ce țin de salarizarea Tatianei Vîrtosu, care s-au

manifestat prin lipsa aprobării de către Consiliul com. Stăuceni, în calitate de

fondator al I.M.S.P. Centrul de Sănătate Stăuceni, a salariului de funcție, modului

și condițiilor de salarizare a conducătorului instituției, după cum prevede pct. 15

din Regulamentul privind salarizarea angajaților din instituțiile medico-sanitare

publice încadrate în sistemul asigurărilor obligatorii de asistență medicală, aprobat

prin Hotărârea Guvernului nr. 1593 din 29 decembrie 2003.

A explicat că Tatiana Vîrtosu a activat, prin cumul, pe fracțiunea de normă

de 0, 5, în funcția de obstetrician-ginecolog în cadrul I.M.S.P. Asociația Medicală

Teritorială Râșcani, în funcția de șef al I.M.S.P. Centrul de Sănătate Stăuceni și,

contrar prevederilor pct. 17 din același Regulament, fără permisiunea Consiliului

com. Stăuceni, în specialitatea de medic de familie în cadrul I.M.S.P. Centrul de

Sănătate Stăuceni.

Mai mult, a invocat încălcările admise de Tatiana Vîrtosu la remunerarea

contabilului, unei asistente superioare și a programatorului din cadrul instituției pe

care a condus-o.

A specificat că Tatiana Vîrtosu nu a contestat prescripția Inspecției

Financiare pe lângă Ministerul Finanțelor, pe când instanța de apel a încercat să

combată constatările acestei autorități.

Consideră că instanța de apel urma să aplice prevederile art. 86 alin. (1) lit.

k) Codul muncii în coroborare cu prevederile relevante ale Regulamentului

I.M.S.P. Centrul de Sănătate Stăuceni.

Or, în conformitate cu pct. 33 lit. k) și l) din Regulamentul dat, conducătorul

I.M.S.P. Centrul de Sănătate Stăuceni asigură folosirea eficientă a bunurilor

instituției și poartă răspundere personală pentru activitatea acesteia.

La 21 aprilie 2018, Tatiana Vîrtosu a depus, prin intermediul avocatului

Dodon Ion, o referință (vol. II, f.d. 22-25), solicitând considerarea recursului ca

fiind inadmisibil.

Potrivit art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă în redacția în vigoare la

data relevantă speței, Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării

hotărârii sau a deciziei integrale.

Având în vedere că, Consiliul com. Stăuceni a recepționat decizia integrală a

instanței de apel la 03 ianuarie 2018 (vol. II, f.d. 16), declararea recursului la 01

martie 2018 s-a produs cu respectarea termenului stipulat la art. 434 alin. (1) Cod

de procedură civilă.

Examinând recursul declarat, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție îl consideră întemeiat și care

urmează a fi admis cu casarea integrală a deciziei contestate și trimiterea cauzei

spre rejudecare în instanța de apel în alt complet de judecată.

5

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) Cod de procedură civilă, Instanța,

după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze integral decizia

instanței de apel și să trimită cauza spre rejudecare în instanța de apel o singură

dată dacă eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

Conform art. 432 alin. (4) Cod de procedură civilă, Săvârșirea altor încălcări

decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în

cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită

a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de

către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au

dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Materialele dosarului atestă că la 09 noiembrie 2017, ora 14.26,

intervenientul accesoriu I.M.S.P. Centrul de Sănătate Stăuceni a expediat la adresa

electronică a Curții de Apel Chișinău o cerere de amânare a ședinței de judecată

din 09 noiembrie 2017 (vol. I, f.d. 195; 194), deși desfășurarea acesteia a fost

preconizată pentru ora 11.00, începând efectiv la ora 14.00 (vol. I, f.d. 197).

În aceste condiții, Colegiul consideră că, contrar celor invocate de avocatul

Octavian Pașcan, instanța de apel corect a constatat lipsa din motive necunoscute a

intervenientului accesoriu, acesta fiind legal înștiințat despre data, ora și locul

desfășurării ședinței de judecată, după cum atestă avizul de recepție a citației (vol.

I, f.d. 191), și a purces la examinarea cauzei.

Astfel, în această privință, nu există o încălcare care a dus sau ar fi putut

duce la soluționarea greșită a cauzei.

În continuare, cu referire la alegația avocatului Octavian Pașcan privind

ilegalitatea respingerii propunerilor sale de recuzare a judecătorilor instanței de

apel, Colegiul nu a identificat vicii în procedura de examinare a acestor propuneri,

care s-a produs în deplină concordanță cu prevederile Capitolului V Cod de

procedură civilă.

De asemenea, Colegiul conchide că examinarea cauzei într-o singură ședință

de judecată nu reprezintă în sine o încălcare procedurală, necesitatea fiind dictată și

de termenul restrâns în care se examinează litigiile de muncă, după cum a remarcat

și instanța de apel, care în mod justificat a respins solicitarea avocatului Octavian

Pașcan privind amânarea ședinței de judecată în scopul prezentării referinței și a

unor probe noi, or Consiliul com. Stăuceni a avut la dispoziție suficient timp pentru

a-și pregăti apărările.

Potrivit art. 432 alin. (2) lit. c) Cod de procedură civilă, Se consideră că

normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care

instanța judecătorească a interpretat în mod eronat legea.

Art. 209 alin. (1) Codul muncii prevede că Sancțiunea disciplinară se aplică,

de regulă, imediat după constatarea abaterii disciplinare, dar nu mai târziu de o

lună din ziua constatării ei, fără a lua în calcul timpul aflării salariatului în

concediul anual de odihnă, în concediul de studii sau în concediul medical.

Potrivit actului Inspecției Financiare pe lângă Ministerul Finanțelor f/n din

24 octombrie 2016 privind rezultatele inspectării tematice la I.M.S.P. Centrul de

Sănătate Stăuceni (vol. I, f.d. 49-54), în această instituție au fost depistate un șir de

6

nereguli financiare, iar în prescripția Inspecției Financiare pe lângă Ministerul

Finanțelor nr. 27-03-12/1407 din 27 octombrie 2016 cu privire la rezultatele

inspectării financiare tematice la I.M.S.P. Centrul de Sănătate Stăuceni (vol. I, f.d.

58-59) s-a indicat necesitatea efectuării anchetei de serviciu, cu tragerea la

răspundere a persoanelor vinovate.

La 01 decembrie 2016, Comisia desemnată de către Consiliul com. Stăuceni

a întocmit raportul cu privire la rezultatele anchetei de serviciu efectuate cu referire

la faptele nominalizate în prescripție (vol. I, f.d. 45-46), constatând abateri

disciplinare în acțiunile Tatianei Vîrtosu.

Anume acest raport reprezintă modalitatea prin care au fost constatate

pretinsele abateri disciplinare, fiind declanșat termenul de prescripție prevăzut la

art. 209 alin. (1) Codul muncii. Or, concluziile Inspecției Financiare pe lângă

Ministerul Finanțelor nu conțin o constatare a existenței abaterilor disciplinare, ci o

constatare a neregulilor financiare, care urmau a fi raportate la acțiunile

persoanelor culpabile, prin prisma prevederilor Codului muncii.

Astfel, instanța de apel, stabilind data de 31 octombrie 2016, când

prescripția a fost recepționată de Primăria com. Stăuceni, în calitate de zi a

constatării abaterilor disciplinare, a interpretat în mod eronat art. 209 alin. (1)

Codul muncii.

Art. 208 alin. (2) Codul muncii stipulează că În funcție de gravitatea faptei

comise de salariat, angajatorul este în drept să organizeze și o anchetă de serviciu,

a cărei durată nu poate depăși o lună. În cadrul anchetei, salariatul are dreptul să-și

explice atitudinea și să prezinte persoanei abilitate cu efectuarea anchetei toate

probele și justificările pe care le consideră necesare.

În această conjunctură, Colegiul observă că instanța de apel a interpretat în

mod eronat caracterul garanțiilor oferite salariatului în sensul art. 208 alin. (2)

Codul muncii.

Or, materialele dosarului nu relevă că Tatiana Vîrtosu, în scopul expunerii

poziției sale, ar fi întâlnit obstacole în solicitarea actelor de la autoritatea publică

locală, Comisia pentru efectuarea anchetei de serviciu, cât și de la Inspecția

Financiară pe lângă Ministerul Finanțelor, din care considerent, Comisia a calificat

inacțiunea Tatianei Vîrtosu drept o tentativă de tergiversare a desfășurării anchetei

de serviciu.

În lumina acestui fapt, instanța de apel nu a explicat cu suficientă putere de

convingere de ce a considerat că, Comisia pentru efectuarea anchetei de serviciu ar

fi încălcat dreptul inclus la art. 208 alin. (2) Codul muncii.

De asemenea, instanța de apel a considerat că față de Tatiana Vîrtosu sunt

inaplicabile prevederile art. 86 alin. (1) lit. k) Codul muncii.

Colegiul subliniază că instanța de apel urma să aplice prevederile art. 86

alin. (1) lit. k) Codul muncii în coroborare cu prevederile relevante ale

Regulamentului I.M.S.P. Centrul de Sănătate Stăuceni.

Or, în conformitate cu pct. 33 lit. k) și l) din Regulamentul dat, conducătorul

I.M.S.P. Centrul de Sănătate Stăuceni asigură folosirea eficientă a bunurilor

instituției și poartă răspundere personală pentru activitatea acesteia, ceea ce

7

înseamnă că Tatiana Vîrtosu, în calitate de conducător al instituției, a gestionat

mijloace bănești, fiind responsabilă de modul în care acestea au fost cheltuite.

Colegiul notează că aspectele nominalizate sunt importante pentru justa

soluționare a litigiului, iar instanța de recurs nu poate corecta erorile judiciare

depistate, pe când instanța de apel dispune de atribuții de dezvoltare devolutivă a

fondului cauzei prin prisma verificării temeiniciei hotărârii primei instanțe atât în

fapt, cât și în drept.

La rejudecarea cauzei, instanța de apel urmează să țină cont de omisiunile

indicate în prezenta decizie, să constate și să verifice toate circumstanțele ce

prezintă importanță pentru soluționarea justă a litigiului, să aprecieze sub toate

aspectele, complet si obiectiv, conform exigențelor art. 130 Cod de procedură

civilă, probele administrate, și, în dependență de situația stabilită, aplicând normele

de drept incidente, să emită o decizie legală și întemeiată.

În conformitate cu art. 444 și 445 alin. (1) lit. c) Cod de procedură civilă,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție

d e c i d e:

Se admite recursul declarat de Consiliul com. Stăuceni, prin intermediul

avocatului Octavian Pașcan.

Se casează integral decizia din 09 noiembrie 2017 a Curții de Apel Chișinău,

emisă în cauza civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Tatiana Vîrtosu

împotriva Consiliului com. Stăuceni, intervenient accesoriu I.M.S.P. Centrul de

Sănătate Stăuceni, cu privire la anularea deciziei Consiliului com. Stăuceni,

restabilirea la locul de muncă, încasarea despăgubirii pentru perioada de absență

forțată de la muncă, repararea prejudiciului moral și compensarea cheltuielilor de

judecată, cu trimiterea cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, în alt

complet de judecată.

Decizia nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței,

judecătorul Tatiana Vieru

Judecători Maria Ghervas

Iuliana Oprea

Victor Burduh

Luiza Gafton

8