3ra-481/18 — contestarea actului administrativ, restabilirea in functia detinuta si incasarea prejudiciului material

dosarul nr. 3ra-481/18 prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru Judecător: A. Catană instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău Judecători: N. Vascan, V. Clima, E. Palanciuc D E C I Z I E 20 iunie 2018 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție în componență: Președintele ședinței, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Svetlana Filincova Iuliana Oprea Victor Burduh Tamara Chișca-Doneva examinând recursul declarat de către Serviciul Vamal al Republicii Moldova, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Raneta Ion împotriva Serviciului Vamal al Republicii Moldova cu privire la contestarea actului administrativ, restabilirea în funcție, încasarea salariului pentru toată perioada de lipsă forțată de la muncă, împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 1 noiembrie 2017, prin care a fost respins apelul declarat de către Serviciul Vamal al Republicii Moldova și a fost menținută hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 13 februarie 2017, c o n s t a t ă : La 22 iunie 2016, Raneta Ion a depus cerere de chemare în judecată împotriva Serviciului Vamal al RM cu privire la contestarea actului administrativ, restabilirea în funcție, încasarea salariului pentru toată perioada de lipsă forțată de la muncă.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că prin Ordinul nr. 504-p din 23 mai 2016 emis de către Serviciul Vamal al RM, Raneta Ion a fost sancționat disciplinar conform art. 26 lit. c) și g) al Legii serviciului în organele vamale, cu eliberarea din serviciu. A menționat că la baza emiterii Ordinului nr. 504-p din 23 mai 2016 au fost puse constatările și propunerea din încheierea din 3 mai 2016, în care se face referire la faptul că Raneta Ion la 12 aprilie 2016 a comis o încălcare gravă a disciplinei de serviciu, prevăzută de art. 46 lit. a) a Legii serviciului în organele vamale, ce stipulează că, drept încălcare gravă a disciplinei de serviciu în organul vamal sunt recunoscute următoarele acțiuni ale colaboratorului vamal: acțiunile care contribuie la trecerea bunurilor peste frontiera vamală cu încălcarea legislației vamale dacă aceste acțiuni nu atrag răspundere penală.

1 Prin urmare, a susținut că acțiunile imputate nu constituie o încălcare gravă a disciplinei de serviciu, prevăzută de art. 46 lit. a) al Legii serviciului în organele vamale, deoarece el nu a săvârșit nici o încălcare gravă a disciplinei de serviciu, ori prin actul contestat nu au fost identificate acțiunile concrete prin care a contribuit la trecerea bunurilor peste frontiera vamală cu încălcarea legislației vamale. De asemenea, reclamantul a invocat că au fost eronat aplicate prevederile art. 46 lit. a) din Legea nominalizată, considerând că chiar dacă se admite că a efectuat un control al mijlocului de transport în mod superficial, atunci aceste acțiuni nicidecum nu contribuie la trecerea bunurilor peste frontiera vamală.

A remarcat că la materialele cauzei nu există probe ce ar confirma înțelegerea prealabilă a reclamantului cu șoferul sau pasagerii din microbuzul de model „Mercedes Sprinter” cu n/î XXXX. A reiterat că constatarea din procesul-verbal nr. 10/2016 al ședinței comitetului sindical al Biroului Vamal Briceni din 20 mai 2015, prin care s-a stabilit că prin ordinul Serviciului Vamal al RM nr. 421-p din 23 aprilie 2014, lui Raneta Ion i-a fost aplicată sancțiunea disciplinară - mustrare, nu poate fi luată în considerație la calificarea acțiunilor din 12 aprilie 2016, deoarece această sancțiune a fost revocată prin Ordinul nr. 1653-p din 22 decembrie 2014 al Serviciului Vamal al RM.

Totodată a indicat că a avut loc încălcarea prevederilor art. 87 alin. (1) al Codului muncii, care stabilesc că concedierea salariaților membri de sindicat în cazurile stipulate la art. 86 alin. (1) lit. c), e) și g) poate avea loc doar cu acordul preliminar scris al organului sindical din unitate. În celelalte cazuri, concedierea se admite cu consultarea prealabilă a organului sindical din unitate. A mai evidențiat că Comitetul Sindical a Biroului Vamal Briceni în mod nelegitim și-a exprimat acordul preliminar asupra concedierii reclamantului, deoarece conform art. 87 alin. (1) al Codului muncii, urma să ofere o opinie consultativă cu referire la concedierea reclamantului.

De asemenea, a subliniat că procesul-verbal nr. 10/2016 al ședinței comitetului sindical al Biroului Vamal Briceni conține date eronate cu privire la data petrecerii, ori nicidecum nu putea avea loc ședința acestuia pe 20 mai 2015, deoarece reclamantul a fost eliberat pentru evenimentele din 12 aprilie 2016. A invocat reclamantul și încălcarea prevederilor art. 209 alin. (1) din Codul muncii, care stabilește, că sancțiunea disciplinară se aplică, de regulă, imediat după constatarea abaterii disciplinare, dar nu mai târziu de o lună din ziua constatării ei, fără a lua în calcul timpul aflării salariatului în concediul anual de odihnă, în concediul de studii sau în concediul medical. Însă în speță, de la data constatării faptei imputate reclamantului și până la emiterea ordinului de concediere a trecut o lună și 10 zile.

Suplimentar, reclamantul a relevat că potrivit caracteristicii nr. 28/26-63-234 din 30 mai 2016, șeful interimar al Biroului Vamal Briceni, l-a caracterizat pe reclamant ca fiind un colaborator disciplinat și străduitor, în exercitarea atribuțiilor de serviciu mereu punctual, cu înalt simț al responsabilității față de sarcinile puse spre executare. 2 A mai indicat că punctul 2 din Ordinul nr. 504-p din 23 mai 2016 este ilegal în fond, fiind emis contrar prevederilor legii, neavând la bază probe pertinente, concludente și utile ce ar dovedi legalitatea acestuia.

A solicitat anularea punctului 2 din Ordinul nr. 504-p din 23 mai 2016, prin care s-a ordonat aplicarea dlui Raneta Ion - inspector superior al Postului vamal Otaci (PVFI, rutier), Biroul Vamal Briceni, sancțiunea disciplinară - eliberarea din serviciu în organul vamal, restabilirea lui Raneta Ion în funcția de inspector superior al Postului vamal Otaci (PVFI, rutier), Biroul Vamal Briceni și încasarea salariului pentru perioada lipsei forțate de la muncă. Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 13 februarie 2017 a fost admisă parțial acțiunea. S-a anulat pct. 2 al Ordinului nr. 504-p din 23 mai 2016 emis de Directorul General al Serviciului Vamal al RM privind aplicarea sancțiunii disciplinare de eliberare din serviciu în privința lui Raneta Ion, inspector superior al Postului vamal Criva 1 (PVEI, rutier) al Biroului Vamal Briceni.

S-a restabilit Raneta Ion în funcția de inspector superior al Postului vamal Criva 1 (PVEI, rutier) al Biroului Vamal Briceni, începând cu data de 23 mai 2016. S-a încasat din contul Serviciului Vamal al RM în beneficiul lui Raneta Ion salariul mediu pentru lipsa forțată de la muncă pe perioada 23 mai 2016 – 13 februarie 2017, cheltuielile pentru serviciile de asistență juridică în mărime de 5 000 de lei. În rest, acțiunea a fost respinsă ca fiind nefondată. Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 1 noiembrie 2017 a fost respins apelul declarat de către Serviciul Vamal al RM și a fost menținută hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 13 februarie 2017. La 19 februarie 2018 Serviciul Vamal al RM a declarat recurs împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 1 noiembrie 2017, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei contestate cu emiterea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii.

În motivarea recursului a indicat că instanța de apel a depășit obiectul acțiunii, expunându-și opinia asupra legalității Ordinului din 4 aprilie 2016 cu privire la crearea comisiei de disciplină a Serviciului Vamal al RM, or reclamantul în acțiunea sa nu a invocat ilegalitatea ordinului respectiv. A menționat și faptul că instanța de apel nu s-a expus asupra tuturor probelor invocate de către Serviciul Vamal al RM, după cum urmează în temeiul art. 26 lit. g) a Legii serviciului în organele vamale nr. 1150 din 20 iulie 2000, prin Ordinul Serviciului Vamal nr. 504-p din 23 mai 2016 reclamantului i-a fost aplicată sancțiunea disciplinară - eliberarea din serviciu din organele vamale, ca urmare a încălcării disciplinei de serviciu manifestată prin nerespectarea și încălcarea legislației vamale prin acordarea liberului de vamă unui mijloc de transport în care s-au depistat mărfuri tăinuite și nedeclarate organului vamal.

A susținut că în rezultatul efectuării anchetei de serviciu, inițiată prin Ordinul Directorului General al Serviciului Vamal al RM nr. 128-o din 18 aprilie 2016 cu privire la efectuarea anchetei de serviciu de către Direcția securitate internă, a fost stabilit că la 12 aprilie 2016, colaboratorii Direcției Securitate internă a Serviciului 3 Vamal, au stopat la bariera de la ieșirea din Postul Vamal „Criva-Mămăliga” microbuzul de pe ruta Cernăuți - Chișinău pentru efectuarea unui control suplimentar. Urmare a controlului, în salonul unității de transport a fost depistată marfă fără acte de proveniență (rochii de mireasă, un laptop și piese auto de schimb în asortiment), procurată din Ucraina și nedeclarată organului vamal.

A remarcat că de asemenea controlului a fost supusă însăși construcția microbuzului, fiind depistat în pragul ușii laterale a acestuia (loc special amenajat) ascunse 19 telefoane mobile în asortiment. În consecință, bunurile au fost examinate și înregistrate conform procesului-verbal de examinare întocmit de către secția contracararea fraudelor vamale precum și actului de control fizic nr. 17 din 12 aprilie 2016, ulterior în baza raportului privind aprecierea valorii în vamă a bunurilor nr. 488/71 din 20 aprilie 2016, valoarea mărfurilor reținute constituind 99 299, 08 lei. A relevat că instanța de apel a omis a da apreciere faptului că ultimul nu a efectuat corespunzător controlul fizic al unității de transport, care ulterior a dus la introducerea ilegală de mărfuri.

Astfel, a comunicat că inspectorul vamal la momentul când a permis plecarea mijlocului de transport din zona de control vamal urma să-și exercite atribuțiile de serviciu cu conștiinciozitate și responsabilitate, să efectueze corespunzător controlul fizic al mijlocului de transport, iar acesta nu a efectuat nici una din acțiunile impuse. A reiterat că la materialele cauzei există explicația scrisă a lui Raneta Ion, iar constatarea instanței de apel că aceasta nu este adresată comisiei de disciplină și certifică lipsa reclamantului la ancheta de serviciu, este strict una declarativă. Mai mult că, instanțele ierarhic inferioare nu au dat apreciere faptului că Raneta Ion a ignorat în totalitate mesajul care a apărut pe criteriul de risc, respectiv a omis a întreprinde și măsurile care se impun în acest scop.

Mesajul statuează: „Atenție! La prezentarea în zona de control vamal de efectuat control fizic obligatoriu a mijlocului de transport cu înmânarea declarației vamale DV-6, până la efectuarea controlului fizic a m/t, obligatoriu de informat secția contracararea fraudelor vamale a BV Briceni”. A subliniat că reclamantul Raneta Ion nu a întreprins nici o măsură din cele indicate în criteriul de risc. Acesta nu a înmânat DV-6, deși mesajul expres indica, nu a informat secția vizată, deși era obligat să o facă, respectiv nu a supus controlului detaliat autocarul în cauză. Acesta urma a efectua controlul fizic detaliat ținând cont si de faptul că unitatea de transport în cauză anterior a fost implicată în astfel de acțiuni ilegale.

A mai invocat că este neîntemeiată concluzia instanței de apel precum că temei de aplicare a sancțiunii disciplinare a constituit demersul DCÎOVAJ din 10 mai 2016 și încheierea Comisiei de disciplină din cadrul Serviciului Vamal, ori reclamantului Raneta Ion i-a fost aplicată sancțiunea disciplinară eliberarea din serviciu în conformitate cu prevederile art. 26 lit. g) Legea serviciului în organele vamale pentru încălcarea gravă a disciplinei de serviciu. Totodată, prevederile art. 43 a aceleași Legi, expres reglementează temeiurile eliberării din serviciu. La 22 mai 2018 Serviciul Vamal al RM a declarat recurs suplimentar împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 1 noiembrie 2017, solicitând 4 admiterea acestuia, casarea deciziei contestate cu emiterea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii și a reiterat aceleași temeiuri de drept și de fapt.

Prin referința depusă la 5 aprilie 2018, Raneta Ion, reprezentat de avocatul Zamfir Pavel a solicitat declararea recursului Serviciului Vamal al RM, ca fiind inadmisibil. În conformitate cu art. 434 CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit. La caz se atestă că Curtea de Apel Chișinău a expediat în adresa participanților la proces copia deciziei din 1 noiembrie 2017 la 19 ianuarie 2018, fapt confirmat prin scrisoarea de însoțire nr. 656 (f. d. 182) și a fost recepționată de Serviciul Vamal al RM la 1 februarie 2018 (f. d. 192). Astfel, recursul declarat la 19 februarie 2018 împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 1 noiembrie 2017, se consideră a fi depus în termen.

În conformitate cu art. 444 CPC, recursul se examinează fără înștiințarea participanților la proces. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră recursul neîntemeiat și care urmează a fi respins cu menținerea deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a) CPC, instanța, după ce judecă recursul, este în drept să respingă recursul și să mențină decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe, precum și încheierile atacate cu recurs.

Pe parcursul examinării cauzei s-a constatat cu certitudine că la data de 12 aprilie 2016 de către inspectorul superior SMR, Adrian Ostaficiuc, a fost întocmit raportul prin care șeful interimar al Biroului vamal Briceni a fost informat despre faptul, că la data de 12 aprilie 2016, la postul vamal Criva-Mămăliga (rutier) în prezența colaboratorilor Direcției Securitate Internă, s-a efectuat examinarea mijlocului de transport de model Mercedes Sprinter n/î XXXX, condus de Vasilache Veaceslav, care se deplasa pe ruta regulată Cernăuți – Chișinău.

În urma examinării mijlocului de transport, a fost depistat un lot de marfă, care nu a fost însoțită de declarația vamală DV6 (f. d. 33). De asemenea, s-a stabilit că la data de 18 aprilie, fără indicarea anului, de către Serviciul Vamal a fost emis ordinul nr. 128-o privind efectuarea anchetei de serviciu de către Direcția securitate internă, în scopul asigurării efectuării eficiente a anchetei de serviciu inițiată în baza raportului Direcției securitate internă nr. 1999 din 15 aprilie 2016, privind transportarea ilicită prin postul vamal Criva (PVEI, rutier) a mărfurilor de larg consum cu ajutorul unității de transport n/î XXXX, condusă de Vasilache Veaceslav, cu implicarea colaboratorilor vamali aflați în serviciu la 12 aprilie 2016 (f. d. 32). Se relevă că prin încheierea din 3 mai 2016 pe faptul examinării trecerii a unui lot de marfă prin Postul vamal Criva 1 (PVEI rutier) la 12 aprilie 2016, s-a propus a-i aplica inspectorului superior al Biroului vamal Briceni, Raneta Ion sancțiune disciplinară – eliberarea din serviciu în organele vamale (f. d. 10-13).

5 Totodată, potrivit procesului-verbal nr. 10/2016 al ședinței comitetului sindical al Biroului Vamal Briceni din 20 mai 2016, comitetul sindical și-a exprimat acordul preliminar asupra concedierii din serviciu a colaboratorului vamal Raneta Ion, inspector superior al Postului vamal Otaci (PVEI, rutier), Biroul Vamal Briceni (f. d. 14). În afară de aceasta, instanța de recurs a constatat, că la data de 23 mai 2016, de către Serviciul Vamal a fost emis ordinul nr. 504-p, prin care s-a aplicat lui Raneta Ion, inspector superior al Postului vamal Otaci (PVFI rutier), Biroul Vamal Briceni, sancțiunea disciplinară – eliberarea din serviciu, conform pct. 2. Drept temei fiind înscris – Demersul Direcției CÎOVAJ din 10 mai 2016 și încheierea Comisiei de disciplină a Serviciului Vamal din 3 mai 2016, pe faptul trecerii unui lot de marfă prin postul vamal Criva 1 (PVFI, rutier) la 12 aprilie 2016 (f. d. 8). Înaintând acțiunea în judecată împotriva Serviciului Vamal al RM, Raneta Ion a solicitat anularea punctului 2 din Ordinul nr. 504-p din 23 mai 2016, restabilirea lui Raneta Ion în funcția de inspector superior al Postului vamal Otaci (PVFI, rutier), Biroul Vamal Briceni și încasarea salariului pentru perioada lipsei forțate de la muncă.

Fiind învestită cu judecarea pricinii în cauză prima instanță a ajuns la concluzia temeiniciei acțiunii și admiterii parțiale a acesteia. Judecând apelul declarat de către Serviciul Vamal al RM, instanța de apel, reieșind din temeiurile și obiectul acțiunii, cu aplicarea corectă a legii materiale, stabilind circumstanțele care au importanță pentru soluționarea justă a pricinii și având la bază cumulul de probe administrate la caz, corect a ajuns la concluzia respingerii apelului cu menținerea hotărârii primei instanțe ca fiind legală și întemeiată.

În susținerea opiniei enunțate instanța de recurs reține prevederile art. 3 alin. (2) din Legea serviciului în organele vamale nr. 1150 din 20 iulie 2000, în cadrul organelor vamale activează funcționari publici, supuși reglementărilor Legii nr. 158 din 4 iulie 2008 cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public, și personal contractual, care desfășoară activități auxiliare, supus reglementărilor legislației muncii. Din materialele cauzei, instanța de recurs a constatat cu certitudine că reclamantul, Raneta Ion, la momentul concedierii din serviciu la data de 23 mai 2016, deținea funcția publică – inspector superior al Postului vamal Otaci (PVFI, rutier), Biroul Vamal Briceni.

Conform art. 1 din Legea serviciului în organele vamale, serviciul în organele vamale este un gen special de activitate în serviciul public prin care se exercită funcțiile, drepturile și obligațiile organelor vamale, incluse în sistemul organelor de drept și al organelor securității statului. Potrivit art. 46 lit. a) din Legea serviciului în organele vamale, drept încălcare gravă a disciplinei de serviciu în organul vamal sunt recunoscute următoarele acțiuni ale colaboratorului vamal, acțiunile care contribuie la trecerea bunurilor peste frontiera vamală cu încălcarea legislației vamale dacă aceste acțiuni nu atrag răspundere penală. 6 Totodată, în baza art. 43 alin. (2) lit. h) din Legea sus-citată, eliberarea din serviciu poate avea loc, pentru o încălcare gravă specificată la art. 46 sau încălcare sistematică a disciplinei de serviciu.

În această ordine de idei, instanța de recurs reține și prevederile art. 59 alin. (1)-(3), (6)-(7), (11) din Legea cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public, care indică expres, că sancțiunea disciplinară se aplică de către persoana/organul care are competența legală de numire în funcție. Sancțiunile disciplinare se aplică în termen de cel mult 6 luni de la data săvârșirii abaterii, cu excepția sancțiunii disciplinare pentru încălcarea legislației cu privire la declararea averii și intereselor personale, la soluționarea conflictelor de interese și la regimul juridic al incompatibilităților și restricțiilor, care se aplică în termen de cel mult 6 luni de la data rămânerii definitive a actului prin care se constată săvârșirea abaterii disciplinare.

Raportând situația de fapt, la prevederile legale ce guvernează speța dedusă judecății, instanța de recurs a stabilit, că deși Serviciul Vamal al RM a prezentat în calitate de probe, ordinul de concediere nr. 504-p din 23 mai 2016, încheierea Direcției de securitate internă din 10 mai 2016 pe faptul examinării trecerii unui lot de marfă prin Postul vamal Criva (PVFI, rutier), procesul-verbal al ședinței comitetului sindical al Biroului Vamal Briceni din 20 mai 2016, și alte înscrisuri pentru a confirma legalitatea emiterii pct. 2 al ordinului de sancționare a reclamantului Raneta Ion, nr. 504-p din 23 mai 2016, în speță a fost încălcată procedura de efectuare a anchetei de serviciu, prin care s-a constatat încălcarea gravă a disciplinei de către Raneta Ion, prevăzută la art. 46 lit. a) din Legea serviciului în organele vamale nr. 1150 din 20 iulie 2000. Astfel, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție reiterează, că la materialele cauzei lipsește modul de sesizare a comisiei de disciplină; modalitatea de cercetare a faptelor sesizate ca abateri disciplinare, procesele-verbale a ședinței comisiei de disciplină, dată când a avut loc ședința comisiei de disciplină, audierea salariatului etc. Mai mult că evenimentele care s-au produs la 12 aprilie 2016 reflectate în încheierea din 3 mai 2016,

nu constituie de fapt o încălcare a disciplinei de serviciu, prevăzută de art. 46 lit. a) a Legii serviciului în organele vamale, deoarece Raneta Ion nu a săvârșit presupusul delict, ori prin actul contestat nu au fost identificate acțiunile concrete cerute de norma materială. Totodată chiar în ipoteza în care Raneta Ion a efectuat un control al mijlocului de transport în mod superficial, aceste acțiuni în mod indubitabil nu au contribuit la trecerea bunurilor peste frontiera vamală. Prin urmare, această concluzie reiese inclusiv și din lipsa de probe ce ar confirma înțelegerea prealabilă a reclamantului cu șoferul microbuzului de model Mercedes Sprinter cu n/î XXXX.

În același timp, în condițiile în care încheierea Direcției Securitate Internă din 3 mai 2016 pe faptul trecerii unui lot de marfă prin Postul vamal Criva la 12 aprilie 2016 ar servi temei de aplicare a sancțiunii disciplinare, urma ca în aceasta să fie 7 specificat expres caracterul acțiunilor sau inacțiunilor imputate lui Raneta Ion, fapt care lipsește la caz. În acest context, urmează a fi reiterate și prevederile art. 208 alin. (1) și (2) din Codul muncii, potrivit cărora până la aplicarea sancțiunii disciplinare, angajatorul este obligat să ceară în scris salariatului o explicație scrisă privind fapta comisă. Explicația privind fapta comisă poate fi prezentată de către salariat în termen de 5 zile lucrătoare de la data solicitării.

Refuzul de a prezenta explicația cerută se consemnează într-un proces- verbal semnat de un reprezentant al angajatorului și un reprezentant al salariaților. În funcție de gravitatea faptei comise de salariat, angajatorul este în drept să organizeze și o anchetă de serviciu, a cărei durată nu poate depăși o lună. În cadrul anchetei, salariatul are dreptul să-și explice atitudinea și să prezinte persoanei abilitate cu efectuarea anchetei toate probele și justificările pe care le consideră necesare. Iar, potrivit art. 59 alin. (6) din Legea nr. 158 din 4 iulie 2008, Comisia de disciplină este obligată să ceară funcționarului public o explicație scrisă privind fapta comisă.

Urmează a fi evidențiat faptul că în speță, explicația prezentată de Serviciul Vamal al RM din 22 aprilie 2016 a lui Raneta Ion este adresată nu comisiei de disciplină, dar directorului general interimar al Serviciului Vamal al RM, care nu face parte din cadrul comisiei de disciplină (f. d. 42), circumstanță, ce creează, convingerea, că Raneta Ion nu a participat la ședința comisiei de disciplină și aceasta a avut loc în lipsa salariatului în privința căruia s-a dispus efectuarea anchetei de serviciu. Or, instanța de recurs reține, că ține de competența exclusivă a comisiei de disciplină, de a asigura cercetarea, atunci când este sesizată, a faptelor colaboratorilor vamali cu statut de funcționari publici considerate ca abateri disciplinare și de a propune sancțiunea disciplinară aplicabilă sau clasarea cauzei, după caz, și nicidecum a colaboratorilor Serviciului Vamal.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia că ancheta de serviciu la care face referire Serviciul Vamal al RM a avut loc cu încălcarea prevederilor pct. 26 – 28, 36, 38, 39- 52, 59 din Regulamentul cu privire la comisia de disciplină și pct. 8-11, 35-36 din Regulamentul cu privire la efectuarea anchetei de serviciu, aprobat chiar prin Ordinul Serviciului Vamal al RM, adică cu încălcarea nu doar a procedurii stabilite, dar și a prevederilor normative din domeniu. Astfel, în conformitate cu prevederile art. 26 alin. (1) lit. a) și c) din Legea contenciosului administrativ, actul administrativ contestat poate fi anulat, în tot sau în parte, în cazul în care este ilegal în fond ca fiind emis contrar prevederilor legii și este ilegal ca fiind emis cu încălcarea procedurii stabilite.

În aceste condiții sunt lipsite de sens și apreciate critic susținerile recurentului precum că instanțele ierarhic inferioare au omis de a da apreciere faptului că ultimul nu a efectuat corespunzător controlul fizic al unității de transport, care ulterior a dus la introducerea ilegală de mărfuri 8 Prin urmare, sunt apreciate critic susținerile recurentului precum că instanțele de judecată nu au constatat și elucidat pe deplin circumstanțele ce au importanță pentru soluționarea pricinii în fond, nefiind dovedite circumstanțele considerate de instanță ca stabilite, iar concluziile instanței expuse în hotărâre, sunt în contradicție cu circumstanțele pricinii, deoarece susținerile date nu au suport legal, mai mult că contravin constatărilor relatate.

Celelalte apărări ale recurentului formulate în recurs, la fel, sunt neîntemeiate, mai mult, în esența lor, sunt similare argumentelor invocate în apel și sunt expuse asupra circumstanțelor, cărora le-a fost dată o apreciere corectă și nefiind stabilite careva încălcări. Concluzionând, instanța de recurs conchide că decizia recurată este adoptată în limitele competenței, cu aplicarea corectă a legii materiale care guvernează raportul juridic litigios, iar în cadrul judecării pricinii au fost create condiții obiective participanților la proces, întru realizarea drepturilor sale procedurale. Mai mult că aceste argumente nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei contestate.

Față de cele ce preced și având în vedere faptul că decizia instanței de apel este întemeiată și legală, iar criticele formulate în recurs sunt nejustificate, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul și de a menține decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a) CPC, art. 445 alin. (3) Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție d e c i d e: Se respinge recursul declarat de către Serviciul Vamal al Republicii Moldova.

Se menține decizia Curții de Apel Chișinău din 1 noiembrie 2017 și hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 13 februarie 2017, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Raneta Ion împotriva Serviciului Vamal al Republicii Moldova cu privire la contestarea actului administrativ, restabilirea în funcție, încasarea salariului pentru toată perioada de lipsă forțată de la muncă. Decizia este irevocabilă. Președintele ședinței, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Svetlana Filincova Iuliana Oprea Victor Burduh Tamara Chișca-Doneva 9