2rac-205/18 — incasarea datoriei

Dosarul nr. 2rac-205/18

Prima instanță: Judecătoria Comrat (jud. S. Pilipenco)

Instanța de apel: Curtea de Apel Comrat (jud: G. Colev, A. Curdov, M. Galupa)

Î N C H E I E R E

13 iunie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Oleg Sternioală

Judecători Victor Burduh

Mariana Pitic

examinând chestiunea cu privire la admisibilitatea recursului declarat de

Întreprinderea Mixtă ”MGS Legal Consulting” Societate cu Răspundere Limitată,

prin intermediul avocatului Andrian Guțanu,

în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată înaintată de

Întreprinderea Mixtă ”MGS Legal Consulting” Societate cu Răspundere Limitată,

intervenient accesoriu MGS ”Legal Consulting” BAA împotriva Societății cu

Răspundere Limitată ”Gagauz-Gaz” cu privire la încasarea datoriei,

împotriva deciziei din 30 noiembrie 2017 a Curții de Apel Comrat,

c o n s t a t ă :

La 22 mai 2014 ÎM ”MGS Legal Consulting” SRL a înaintat cerere de chemare

în judecată împotriva SRL ”Gagauz-Gaz” cu privire la încasarea datoriei la contractul

privind acordarea asistenței juridice în sumă de 210572,59 de lei, a penalității în sumă

de 193606,48 de lei, a dobânzii de întârziere în sumă de 73349,51 de lei și a taxei de

stat în sumă de 14325,85 de lei.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că a încheiat cu SRL ”Gagauz-Gaz”

contractul nr. 24 din 01 martie 2010 privind acordarea asistenței juridice și că pe

parcursul anului 2011 ÎM ”MGS Legal Consulting” SRL și-a executat obligațiile în

strictă conformitate cu prevederile contractuale și a prestat serviciile de asistență

juridică într-o manieră impecabilă cu efort maxim, fapt care se confirmă și prin

facturile fiscale, actele de primire-predare și avizările despre primirea lor (pentru

perioada iunie-decembrie 2010).

A susținut reclamantul că în conformitate cu prevederile pct. 3.8 a contractului

privind prestarea serviciilor, beneficiarul este obligat să efectueze plățile lunare fixe

pentru serviciile prestate în termenele și condițiile prevăzute în contract, care este unul

de tip abonament, luând în considerare faptul că achitarea serviciilor se calculează

pentru anumite perioade, în cazul dat - lunar. Plățile urmau să fie achitate după

sfârșitul fiecărei luni până la data 5 a lunii următoare. Prin urmare, în baza contractului

1

nr. 24 din 01 martie 2010 plățile lunare fixe urmau să fie efectuate indiferent de

volumul serviciilor prestate.

A menționat că contrar prevederilor contractuale pentru serviciile prestate de

către ÎM ”MGS Legal Consulting” SRL pe parcursul anului 2011, ”Gagauz-Gaz” SRL

nu și-a onorat obligațiile contractuale și pe parcursul perioadei de prestare a serviciilor

pentru luna iunie-decembrie 2011 nu a efectuat nici o achitare.

La 08.10.2013 reclamantul a expediat în adresa pârâtului pretenția prin care a

solicitat executarea obligațiilor prevăzute în contract și achitarea plăților lunare pentru

serviciile prestate.

Prin încheierea protocolară din 05 august 2016 a fost atras în calitate de

intervenient accesoriu MGS ”Legal Consulting” BAA (f.d. 54 vol. II).

Prin hotărârea din 17 ianuarie 2017 a judecătoriei Comrat, sediul Ceadîr-Lunga,

cererea de chemare în judecată înaintată de ÎM ”MGS Legal Consulting” SRL

împotriva ”Gagauz-Gaz” SRL, a fost admisă parțial, s-a încasat de la ”Gagauz-Gaz”

SRL în beneficiul ÎM ”MGS Legal Consulting” SRL datoria la contractul privind

prestarea serviciilor nr. 24 din 01 martie 2010 în sumă totală de 313191,69 de lei,

dintre care 210572,59 de lei - datoria contractuală, 29269,59 de lei – penalitate,

73349,51 de lei - dobânda de întârziere a executării obligațiilor și suma de 9395,75

de lei, achitate de către reclamant ca taxa de stat la înaintarea acțiunii.

Prin decizia din 30 noiembrie 2017 a Curții de Apel Comrat, a fost admis apelul

depus de SRL ”Gagauz-Gaz” a fost casată hotărârea din 17 ianuarie 2017 a

judecătoriei Comrat, sediul Ceadîr-Lunga și a fost emisă o hotărâre nouă prin care

cererea de chemare în judecată înaintată de ÎM ”MGS Legal Consulting” SRL,

intervenient accesoriu MGS ”Legal Consulting” BAA împotriva SRL ”Gagauz-Gaz”

cu privire la încasarea datoriei a fost respinsă ca neîntemeiată, s-a încasat de la ÎM

”MGS Legal Consulting” SRL în beneficiul SRL ”Gagauz-Gaz” taxa de stat în sumă

de 7046,81 de lei.

Pentru a concluziona astfel instanța de apel a reținut că rezultând din principiile

interpretării contractului, în contractul de introducere a modificărilor în contractul de

acordare a asistenței juridice din 01 martie 2010, din 01 ianuarie 2012 părțile

contractuale sunt: ÎM ”MGS Legal Consulting” SRL și SRL ”Gagauz-Gaz”

În această ordine de idei, deoarece acțiunea noilor condiții contractuale a început

la 01 ianuarie 2012, atunci adresarea ÎM „MGS Legal Consulting” SRL cu cerere de

chemare în judecată împotriva SRL „Gagauz-Gaz” la 22 mai 2014, este lipsită de

temeiuri juridice. Or, toate drepturile și obligațiile ÎM ”MGS Legal Consulting” care

decurg din contractul din 01 martie 2010 privind acordarea asistenței juridice, au fost

transmise BAA „MGS Legal Consulting”.

La 02 februarie 2018, ÎM ”MGS Legal Consulting” SRL, prin intermediul

avocatului Andrian Guțanu, a declarat recurs împotriva deciziei din 30 noiembrie

2017 a Curții de Apel Comrat, solicitând casarea deciziei instanței de apel cu

menținerea în vigoare a hotărârii instanței de fond și încasarea cheltuielilor legate de

achitarea taxei de stat la depunerea recursului.

În motivarea recursului s-a invocat că instanța de apel a interpretat și aplicat în

mod eronat normele dreptului material și procedural, nu a aplicat legea care urma să

fie aplicată, aplicând o lege care nu trebuia să fie aplicată.

Conform art. 434 alin.(1) Cod de procedură civilă, recursul împotriva deciziei se

depune în termen de 2 luni de la data comunicării deciziei integrale.

2

Decizia Curții de Apel Comrat a fost pronunțată la 30 noiembrie 2017. Conform

materialelor cauzei, decizia instanței de apel a fost expediată participanților la proces

la data de 04 ianuarie 2018. Recursul declarat la data de 02 februarie 2018 se

consideră a fi declarat în termen.

Examinând temeiurile recursului declarat de ÎM ”MGS Legal Consulting” SRL,

prin intermediul avocatului Andrian Guțanu, completul Colegiului civil, comercial și

de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul drept

inadmisibil din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor

de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care

acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care

instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a

fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și

libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs

se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de ÎM ”MGS Legal Consulting”

SRL, prin intermediul avocatului Andrian Guțanu, nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul

recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie

temei de casare a deciziei recurate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii II-a are

caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În această ordine de idei, completul Colegiului precizează că, în contextul

normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură

civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele

de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe,

suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului

instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă

3

că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant

regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă, din

recursurile declarate nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de

apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența

sa constantă, rezultînd din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru

Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune

motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe

dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate

de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra

Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995,

nr.26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

recunoaște recursul declarat de ÎM ”MGS Legal Consulting” SRL, prin intermediul

avocatului Andrian Guțanu, ca fiind inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme

de Justiție,

d i s p u n e :

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Întreprinderea Mixtă ”MGS Legal

Consulting” Societate cu Răspundere Limitată, prin intermediul avocatului Andrian

Guțanu, împotriva deciziei din 30 noiembrie 2017 a Curții de Apel Comrat.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Oleg Sternioală

Judecători: Mariana Pitic

Victor Burduh

4