3ra-381/18 — contestarea actului administrativ

3ra-381/18 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

prima instanță: Gh. Plămădeală dosarul nr. 3ra-381/18

(Judecătoria Buiucani mun. Chișinău)

instanța de apel: N. Budăi, V. Efros, I. Muruianu

(Curtea de Apel Chișinău)

D E C I Z I E

30 mai 2018 mun. Chișinău

Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție în componență:

Președintele ședinței, judecătorul Iulia Sîrcu

Judecătorii Ala Cobăneanu, Tamara Chișca-Doneva

Mariana Pitic, Iurie Bejenaru

examinând recursurile declarate de Mitropolia Basarabiei și Exarhatului

Plaiurilor și de Biserica Ortodoxă din Moldova „Mitropolia Moldovei”,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Mitropolia

Basarabiei și Exarhatul Plaiurilor împotriva Ministerului Educației, Culturii și

Cercetării al Republicii Moldova, Bisericii Ortodoxe din Moldova „Mitropolia

Moldovei” cu privire la contestarea actului administrativ,

împotriva deciziei din 14 decembrie 2017 a Curții de Apel Chișinău prin care

a fost admis apelul declarat de Mitropolia Basarabiei și Exarhatul Plaiurilor, a fost

casată în parte hotărârea din 19 decembrie 2014 a Judecătoriei Buiucani mun.

Chișinău cu emiterea în această parte a unei noi hotărâri, în rest cu menținerea

hotărârii primei instanțe,

c o n s t a t ă:

Biserica Creștină Ortodoxă Autonomă Locală Mitropolia Basarabiei în cadrul

Patriarhiei Române a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului

Culturii și Turismului Biserica ortodoxă din Moldova „Mitropolia Moldovei”, cu

privire la contestarea actului administrativ.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că la 22 decembrie 2009, prin

hotărârea Curții de Apel Chișinău, pârâtul a fost obligat să furnizeze informația

completă referitor la faptul dacă a fost solicitat de vreun cult religios de a încheia

contract de folosință și dacă a încheiat asemenea contracte, în privința tuturor

lăcașelor sfinte înscrise în Hotărârea Guvernului RM nr. 740 din 11 iunie 2002.

Această hotărâre a devenit irevocabilă prin neatacare. Totodată, Oficiul de

executare Buiucani mun. Chișinău a pornit o procedură de executare silită a acestei

hotărâri, însă până în prezent, această hotărâre nu a fost executată.

La 23 aprilie 2010, la Judecătoria Telenești, în urma unui proces cu

participarea Mitropoliei Moldovei, a fost recepționată copia contractului de

colaborare din 04 ianuarie 2003, prin care a fost specificat că se transmite în folosință

parohiilor Mitropoliei Moldovei edificiile ecleziastice cu statut de monument protejat

înscris în Registrul monumentelor ocrotite de stat declarate monumente de istorie și

cultură conform Hotărârii Parlamentului RM nr. 1531- XII din 22 iunie 1993.

Ulterior, în baza contractului de transmitere în folosință și obligație de protecție

a mănăstirilor monumente de istorie și cultură de importanță națională din 10

septembrie 2008, au fost transmise Mitropoliei Chișinăului și a întregii Moldove 21

de mănăstiri pe un termen de 50 ani.

1

Considerând că contractul de colaborare privind protecția și utilizarea

monumentelor ecleziastice de istorie și cultură din 04 ianuarie 2003 și contractul de

transmitere în folosință și obligație de protecție a mănăstirilor monumente de istorie

și cultură de importanță națională din 10 septembrie 2008 sunt ilegale, la 11 mai 2010

s-a adresat către pârât cu o cerere prealabilă, prin care a solicitat anularea contractelor

enunțate și eliberarea informației oficiale ce a stat la baza întocmirii contractelor

enunțate, însă prin răspunsul nr. 03-09/1670 din 10 iunie 2010 cererea a fost respinsă.

Mai indică că aceste contracte urmează a fi anulate, deoarece nu a fost

respectată procedura de transmitere a bunului și bunurile au fost transmise altor

persoane decât părților componente. Contrar prevederilor pct. 4 din Hotărârea

Guvernului RM nr. 740 din 11 iunie 2002, s-a încheiat un contract de colaborare, care

prevedea transmiterea tuturor obiectelor ecleziastice specificate în Hotărârea

Parlamentului RM din 22 iunie 1993 spre folosire.

Pârâtul nu a verificat care din aceste obiecte se află în posesia părților

componente din cadrul Mitropoliei Basarabiei și Exarhatului Plaiurilor.

Contractele enunțate au fost încheiate cu cultul religios, dar nu cu posesorul de

fapt al edificiului de cult. Mitropolia Chișinăului și a Întregii Moldove nu se poate

considera posesor, deoarece nu deține în posesie bunurile specificate în contracte.

Prin aceste contracte, de fapt, se limitează drepturile de posesie a părților

componente ale acesteia. Pârâtul nu a furnizat informația solicitată, astfel, fiind

încălcată legea privind accesul la informație.

Solicită reclamantul anularea contractului de colaborare privind protecția și

utilizarea monumentelor ecleziastice de istorie și cultură din 04 ianuarie 2003 și

contractului de transmitere în folosință și obligație de protecție a mănăstirilor

monumente de istorie și cultură de importanță națională din 10 septembrie 2008 și

obligarea pârâtului să furnizeze materialele de lucru ce au stat la baza semnării

acestor contracte.

Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 15 iulie 2010 a fost refuzată

primirea cererii de chemare în judecată depusă de către Mitropolia Basarabiei, cu

remiterea încheierii în cauză și a cererii de chemare în judecată cu toate documentele

anexate. Totodată, a fost explicat Mitropoliei Basarabiei că refuzul judecătorului de a

primi cererea de chemare în judecată exclude posibilitatea adresării repetate în

judecată a aceluiași reclamant, cu aceeași acțiune împotriva aceluiași pârât, cu același

obiect și aceleași temeiuri.

Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 02 februarie 2011 a fost admis

recursul declarat de către Mitropolia Basarabiei, casată încheierea primei instanțe și

restituită pricina spre rejudecare în primă instanță de la faza primirii cererii de

chemare în judecată.

Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 23 februarie 2011 a fost restituită

cererea de chemare în judecată depusă de către Mitropolia Basarabiei, cu remiterea

încheierii în cauză și a cererii de chemare în judecată cu toate documentele anexate.

Totodată, a fost explicat Mitropoliei Basarabiei că poate să adreseze acțiunea

respectivă la Judecătoria Economică de Circumscripție.

Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 25 mai 2011 a fost admis recursul

declarat de către Mitropolia Basarabiei, casată integral încheierea primei instanțe și

restituită pricina spre rejudecare în primă instanță din faza primirii cererii de chemare

în judecată.

2

Prin hotărârea Curții de Apel Chișinău din 24 mai 2012 a fost respinsă acțiunea

ca neîntemeiată.

Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 30 ianuarie 2013, s-a admis recursul

declarat de Biserica Creștină Ortodoxă Autonomă Locală Mitropolia Basarabiei în

cadrul Patriarhiei Române. S-a casat integral hotărârea Curții de Apel Chișinău din 24

mai 2012, cu trimiterea pricinii spre rejudecare după competență la Judecătoria

Buiucani, mun. Chișinău.

Prin hotărârea Judecătoriei Buiucani din 19 decembrie 2014, acțiunea s-a

respins ca fiind neîntemeiată și tardivă.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 17 mai 2016, s-a admis apelul declarat

de Mitropolia Basarabiei și Exarhatul Plaiurilor, s-a casat parțial hotărârea

Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 19 decembrie 2014 în partea respingerii

integrale a acțiunii cu pronunțarea în această parte a unei noi hotărâri prin care

acțiunea a fost admisă parțial. S-a declarat nul contractul de colaborare din 04

ianuarie 2003, în partea ce se referă la edificiile de cult care au statut de monumente

ocrotite de stat și se află în posesia Parohiilor din cadrul Mitropoliei Basarabiei și

Exarhatul Plaiurilor. Hotărârea în partea respingerii cerințelor privind anularea

contractului de transmitere în folosință și protecție a mănăstirilor monumentelor de

istorie și cultură de importanță națională din 10 septembrie 2008 și furnizarea

materialelor de lucru, s-a menținut.

Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 18 ianuarie 2017 a fost admis

recursul declarat de Mitropolia Basarabiei și Exarhatul Plaiurilor, casată decizia

Curții de Apel Chișinău din 17 mai 2016 cu remiterea pricinii spre rejudecare la

Curtea de Apel Chișinău.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 14 decembrie 2017 a fost admis apelul

declarat de Mitropolia Basarabiei și Exarhatului Plaiurilor, casată hotărîrea

Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din 19 decembrie 2014 în partea respingerii

acțiunii ca fiind tardivă și în această parte a fost emisă o hotărîre nouă prin care

acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată. În rest, a fost menținută hotărîrea

Judecătoriei Buiucani mun.Chișinău din 19 decembrie 2014.

La 05 februarie 2018 Mitropolia Basarabiei și Exarhatului Plaiurilor a declarat

recurs împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 14 decembrie 2017, solicitând

casarea ei și a hotărârii primei instanțe și emiterea unei noi hotărâri de admitere a

acțiunii.

În motivarea recursului a indicat că instanța de fond și de apel nu a elucidat pe

deplin, precum și au dat o apreciere greșită unor circumstanțe importante ale cauzei,

concluziile formulate fiind în contradicție cu aspectele de fapt ale speței. Instanța de

fond și cea de apel nu au examinat în general legalitatea actelor contestate și

nemijlocit nu s-au expus asupra ilegalităților evidențiate de apelant privind încălcarea

normei materiale și procedurii anterioare semnării contractelor în cauză. La fel,

instanța de apel nu a respectat indicațiile Curții Supreme de Justiție expuse în

încheierea din 18.01.2017. Instanța de apel nu a examinat în general apelul declarat

de către recurent în partea ce ține de declararea nulității contractului de transmitere în

folosință și protecție a mănăstirelor, monumentelor de istorie și cultură de importanță

națională din 10.09.2008.

La 20 aprilie 2018 Biserica Ortodoxă din Moldova „Mitropolia Moldovei” a

declarat recurs împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 14 decembrie 2017,

solicitând casarea ei și menținerea hotărârii primei instanțe.

3

În motivarea recursului a indicat că instanța de apel nu a aplicat legea care

trebuia să fie aplicată.

A mai menționat că contractul bilateral de colaborare privind protecția și

utilizarea monumentelor ecleziastice de istorie și cultură încheiat la 04 ianuarie 2003

nu este contract administrativ, ci este contract civil și este reglementat de legislația

civilă în vigoare.

La fel, consideră că instanța de apel urma să înceteze procesul civil, pe motiv

că avocatul Alexandru Postica nu era în drept să declare apel împotriva hotărârii

judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din 19.12.2014. Curtea de Apel Chișinău nu s-a

expus asupra cererii avocatului Negruța Sergiu privind încetarea procesului civil.

Studiind materialele dosarului în raport cu argumentele invocate în recursuri,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție concluzionează despre necesitatea admiterii recursurilor, casarea integrală a

deciziei instanței de apel și remiterea pricinii spre rejudecare la Curtea de Apel

Chișinău, din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) din Codul de procedură civilă,

instanța după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze integral

decizia instanței de apel și să trimită pricina spre rejudecare în instanța de apel în

toate cazurile în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de

recurs.

Actele cauzei denotă că înaintând acțiunea în judecată împotriva Ministerului

Culturii și Bisericii Ortodoxe din Moldova „Mitropolia Moldovei”, Mitropolia

Basarabiei și Exarhatul Plaiurilor a solicitat anularea contractului de colaborare din

04 ianuarie 2003 și a contractului de transmitere în folosință și protecție a

mănăstirilor monumentelor de istorie și cultură de importanță națională din data de 10

septembrie 2008.

Prima instanță prin hotărârea din 19 decembrie 2014 a respins acțiunea ca fiind

neîntemeiată și tardivă.

Instanța de apel prin decizia din 17 mai 2016 a casat parțial hotărârea primei

instanțe în partea respingerii integrale a acțiunii și a pronunțat în această parte o

hotărâre nouă prin care a dispus declararea nulă a contractului de colaborare din 04

ianuarie 2003 în partea ce se referă la edificiile de cult care au statut de monumente

ocrotite de stat, conform Registrului monumentelor ocrotite de stat, aprobat prin

Hotărârea Parlamentului nr. 153-XII din 22 iunie 1993 și se află în posesia parohiilor

din Cadrul Mitropoliei Basarabiei și Exarhatul Plaiurilor.

Curtea Supremă de Justiție, examinînd recursul, prin decizia din 18 ianuarie

2017 a admis recursul declarat de Mitropolia Basarabiei și Exarhatul Plaiurilor și

casând decizia Curții de Apel Chișinău din 17 mai 2016 a remis pricina spre

rejudecare la Curtea de Apel Chișinău.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 14 decembrie 2017 a fost admis apelul

declarat de Mitropolia Basarabiei și Exarhatului Plaiurilor, casată hotărîrea

Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din 19 decembrie 2014 în partea respingerii

acțiunii ca fiind tardivă și în această parte a fost emisă o hotărîre nouă prin care

acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată. În rest, a fost menținută hotărîrea

Judecătoriei Buiucani mun.Chișinău din 19 decembrie 2014.

Instanța de apel în susținerea concluziilor sale a indicat că contractul de

colaborare din 04 ianuarie 2003, încheiat între Ministerul Culturii și înalt Pre Sfinția

Sa Vladimir (Cantarean), Mitropolitul Chișinăului și a Ъntregii Moldove, prin care s-

4

a dat în folosire pînă la perfectarea documentelor solicitate, a edificiilor ecleziastice

cu statut de monument protejat înscris în Registrul monumentelor ocrotit de stat, s-a

perfectat în sprijinul cultului religios întru îndeplinirea statutului, în conformitate cu

prevederile Constituției, fără a avea careva obligație. Totodată în sarcina

beneficiarului s-a dispus evitarea distrugeii, degradării sau demolarea bunurilor date,

utilizarea în scopuri dictate de funcționalitatea acestora ca edificii ecleziastice

ortodoxe, (f.d. 4 V.I), obligații care stau în sarcina întregii societăți.

Deasemenea, Curtea de Apel Chișinău a reținut întinderea în timp a

prevederilor contractuale pînă la un anumit termen pînă la perfectarea documentelor

solicitate. La acest capitol instanța de apel a statuat că nu s-au încălcat prevederile

stabilite prin Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova cu privire la edificiile și

locașurile de cult, nr.740 din 11 iulie 2002, or, bunurile edificiile ecleziastice au fost

transmise în folosință și nu înregistrate cu drept de proprietate, iar faptul că la acel

moment reclamantul era înregistrat, nu dispunea obligarea Ministerului Culturii prin

p.4 al Hotărîrii de a identifica cultele religioase, de a le informa despre hotărîrea

primită și a le invita la încheierea contractului, doar stabilind că va perfecta în comun

acord cu organele ierarhic superioare ale cultelor religioase înregistrate actele de

folosință gratuită a edificiilor ecleziastice cu statut de monument protejat înscrise în

Registrul monumentelor ocrotite de stat, ceea ce presupune o colaborare bilaterală și

prezența unei cereri din partea beneficiarului pretendent.

Curtea de Apel Chișinău a menționat că contractul de colaborare din 04

ianuarie 2003 a devenit caduc, or, Ministerul Culturii ca organ de stat a considerat

îndeplinite cerințele stabilite prin contractual de colaborare, reieșind din termenul

acordat și lipsa altor cereri la acel moment.

Totodată, Curtea de Apel a constatat că o parte din bisericile incluse în anexa la

HG nr. 740 se află în posesia Parohiilor din cadrul Mitropoliei Basarabiei și

Exarhatul Plaiurilor.

Curtea de Apel Chișinău a menționat că reclamanta Mitropolia Basarabiei nu

este în drept de a acționa în interesele părților sale componente, precum și a părților

componente ale Mitropoliei Moldovei, subiecți distincți de drept în vederea apărării

drepturilor acestora considerate de reclamant ca fiind lezate prin contractele

administrative contestate. Aceasta nu a justificat în modul stabilit că dispune de

dreptul de a solicita stabilirea apartenenței edificiilor și locașurilor de cult, precum și

perfectarea actelor de folosință gratuită a edificiilor de cult cu statut de monumente

ocrotite de stat și/sau că și-a exercitat acest drept.

Astfel, instanța de apel a notat lipsa temeiurilor de nulitate absolută a

contractului colaborare din 04 ianuarie 2003.

Referitor la cerința de furnizare a materialelor de lucru, care au stat la baza

semnării contractelor administrative menționate, instanța de apel a reținut că

Ministerului Culturii, inclusiv de către instanța de apel i s-a acordat repetat termen

suficient pentru prezentarea înscrisurilor date sub sancțiunea decăderii din dreptul de

a prezenta aceste probe, în acest sens stabilindu-i și un ultim termen. Astfel, la

moment se prezumă lipsa lor. Totodată acest fapt este confirmat și prin materialele

dosarului și anume: nota informativă prin care explică necesitatea transmiterii

edificiilor în folosință pentru restaurare pe cont propriu sub sancțiunea de a elibera

orice locaș în orice moment, fără prezentarea altor înscisuri.

În conformitate cu art. 373 alin. (1) și (2) CPC, instanța de apel verifică, în

limitele cererii de apel, ale referințelor și obiecțiilor înaintate, legalitatea și temeinicia

5

hotărârii atacate în ceea ce privește constatarea circumstanțelor de fapt și aplicarea

legii în primă instanță; instanța de apel verifică circumstanțele și raporturile juridice

stabilite în hotărârea primei instanțe, precum și cele care nu au fost stabilite, dar care

au importanță pentru soluționarea pricinii, apreciază probele din dosar și cele

prezentate suplimentar în instanță de apel de către participanții la proces.

Reieșind din limitele judecării apelului consfințite în norma enunțată și din

raportul juridic creat în speță, instanța de recurs reține că contrar acestor prevederi,

instanța de apel judecând apelul a trecut în mod superficial asupra circumstanțelor

pricinii, fără a verifica legalitatea și temeinicia hotărârii supusă apelului în raport cu

regulile stabilite de lege.

În acest context, instanța de recurs ține să menționeze că instanța de apel la

rejudecarea apelului nu a ținut cont de indicațiile instanței de recurs expuse în decizia

de trimitere spre rejudecare a pricinii din 18 ianuarie 2017 și anume, contrar

indicațiilor instanței de recurs, la materialele dosarului nu au fost administrate actele

care au stat la baza încheierii contractului de colaborare privind protecția și utilizarea

monumentelor ecleziastice de istorie și cultură din 04 ianuarie 2003 și contractului de

transmitere în folosință și obligație de protecție a mănăstirilor monumente de istorie

și cultură de importanță națională din 10 septembrie 2008.

La fel, contractele supuse controlului judiciar, după rejudecare, nu au fost

prezentate în original sau în copii autentificate, așa cum observă anterior instanța de

recurs.

Plus la aceasta, instanța de apel nu a stabilit dacă corect a fost respectată

procedura de încheiere a ambelor contracte.

La acest capitol, instanța de recurs notează că instanța de apel a analizat

contractul de colaborare din 04 ianuarie 2003 prin prisma caducității sale. Astfel,

instanța de apel constată că contractul dat și-a pierdut valabilitatea, însă în dispozitiv

respinge apelul declarat de Mitropolia Basarabiei. Astfel, pe de o parte -se acceptă

argumentele cu privire la faptul că contractul nu mai poate fi considerat valabil, iar pe

de altă parte se respinge acțiunea de nulitate.

Totodată, instanța de apel nu a examinat apelul în partea ce ține de declararea

nulității contractului de transmitere în folosință și protecție a mănăstirelor,

monumentelor de istorie și cultură de importanță națională din 10 septembrie 2008.

Astfel, instanța de apel nu a tratat sub nici o formă erorile constatate cu privire

la procedura de încheiere a contractelor, obligația pârâților de a prezenta probe,

dreptul Mitropoliei Basarabiei asupra posesiei prin intermediul părților sale

componente asupra lăcașelor de cult.

Instanța de recurs remarcă că potrivit concluziei Curții de Apel Chișinău

contractul de colaborare din 04 ianuarie 2003, încheiat între Ministerul Culturii și

înalt Prea Sfinția Sa Vladimir (Cantarean), Mitropolitul Chișinăului și a Întregii

Moldove prin care s-a dat în folosire pînă la perfectarea documentelor solicitate a

edificiilor ecleziastice cu statut de monument protejat înscrise în Registrul

monumentelor ocrotite de stat s-a perfectat în sprijinul cultului religios întru

îndeplinirea statutului, în conformitate cu prevederile constituției, fără a avea careva

obligație.

Astfel, se prezumă că Curtea de Apel Chișinău a acceptat că Mitropolia

Moldovei, având același statut de cult religios ca și Mitropolia Basarabiei, a fost

favorizată deoarece contractul a fost semnat în sprijinul cultului religios întru

îndeplinirea statutului.

6

La acest segment, instanța de recurs menționează că pct. 4 din Hotărârea

Guvernului nr. 740 din 11.06.2002 cu privire la edificiile și locașurile de cult,

Ministerul Culturii va perfecta, în comun cu organele ierarhic superioare ale cultelor

religioase, înregistrate pe teritoriul republicii, actele de folosință gratuită a edificiilor

de cult cu statut de monumente ocrotite de stat (specificate în anexă) în care

funcționează părțile componente ale cultelor respective.

Prin urmare, odată ce au fost prezentate informații pertinente și incontestabile

că există parohii din cadrul Mitropoliei Basarabiei care se folosesc de lăcașele de cult

indicate, instanța urma să se expună asupra dreptului Mitropoliei de a cere nulitatea

actului administrativ care limitează drepturile. Însă, instanța de apel s-a redus doar în

a specifica că Mitropolia Basarabiei nu este subiect de sesizare și că nu ar avea

dreptul de a solicita nulitatea contractului.

Colegiul instanței de recurs mai remarcă că pe de o parte instanța de apel

pretinde că Mitropolia Basarabiei nu ar avea dreptul de a contesta contractele

menționate din considerentul că părțile componente ale cultelor religioase dispun de

personalitate juridică, avînd aceleași drepturi și obligații ca și cultele religioase, iar pe

de altă parte consideră legal contractul de colaborare din 04 ianuarie 2003, încheiat

între Ministerul Culturii și Mitropolia Chișinăului și a Întregii Moldove.

Acest fapt face decizia instanțe de apel să fie una contradictorie. Or, analiza pe

care judecătorul o face în legătură cu motivele de fapt și de drept, care i-au format

convingerea în sensul unei anumite soluții trebuie să fie clară și simplă, precisă,

conchisă și fermă, să aibă putere de convingere.

Totodată, instanța de recurs observă concluziile instanței de apel referitor la

depunerea acțiunii în interiorul termenului de prescripție și că litigiul dat se referă la

verificarea legalității actelor administrative prin prisma Legii contenciosului

administrativ.

Cu toate acestea, respingerea acțiunii de către Curtea de Apel prin trimiterea la

art. 118 CPC, este contrară spiritului și prevederilor art. 24 din Legea contenciosului

administrativ. Aici se reiterează concluziile Curții Supreme de justiție expuse în

decizia sa din 18 ianuarie 2017, care a menționat că art. 24 alin. (3) din Legea

contenciosului administrativ prevede că la examinarea în instanța de contencios

administrativ a cererii în anulare, sarcina probațiunii este pusă pe seama pârâtului, iar

în materie de despăgubire, sarcina probațiunii revine ambelor părți.

Prin urmare, odată ce a fost stabilit că Mitropolia Basarabiei în calitate de cult

religios, care s-a constatat că dispune de părți componente ce folosesc de facto

lăcașele de cult și respectiv dreptul este afectat prin existența altor contracte ce oferă

un drept abuziv de folosință altui cult religios (Mitropolia Moldovei), Mitropolia

Basarabiei era exonerată din sarcina probațiunii în contradictoriu cu concluziile Curții

de Apel Chișinău care a făcut referire la prevederile art. 118 CPC.

În conformitate cu art. 203 alin.(1) Codul de procedură civilă, cererile și

demersurile participanților la proces în problema judecării pricinii se soluționează

prin încheiere judecătorească, după ascultarea opiniilor celorlalți participanți la

proces.

În conformitate cu art. 380 alin. (1) Codul de procedură civilă, instanța de apel

soluționează cererea și demersul participantului la proces ce țin de examinarea

apelului după ce ascultă opiniile celorlalți participanți.

Contrar normelor de drept citate, instanța de apel, a trecut la examinarea pricinii în

fornd, fără a soluționa demersul avocatului Negruța Sergiu -reprezentantul Bisericii

7

Ortodoxe din Moldova Mitropolia Moldovei cu privire la încetarea procesului civil,

pe motiv că avocatul Alexandru Postica, care a depus apel în interesele Mitropoliei

Basarabiei nu dispune de dreptul de a ataca hotărârea judecătorească pe dosarul din

speță, în deoarece mandatul acestuia nu este specificată o astfel de împuternicire.

Așadar, instanțele de judecată sunt obligate să se expună în privința tuturor

cerințelor înaintate, precum și argumentelor invocate de către părți întru admiterea

sau respingerea acestora.

Or, abținerea instanței de apel de la furnizarea unui răspuns explicit în privința

demersului depus constituie o încălcare a art. 6 §1 Convenția Europeană a Drepturilor

Omului și a Libertăților Fundamentale, deponentului nu i-a fost acordată posibilitatea

de a ști dacă cererea lor a fost neglijată sau respinsă, motivele respingerii acestora,

fiind astfel lăsați într-o stare de incertitudine și creată impresia că nu a fost auziți.

În prezența acestor erori procedurale, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite

recursurile, a casa integral decizia instanței de apel și a restitui pricina spre

rejudecare în instanța de apel.

În conformitate cu art. art. 444, 445 alin. (1) lit. c), 445 alin. (3) CPC, Colegiul

civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție,

d e c i d e:

Se admit recursurile declarate de Mitropolia Basarabiei și Exarhatului

Plaiurilor și de Biserica Ortodoxă din Moldova „Mitropolia Moldovei”.

Se casează decizia din 14 decembrie 2017 a Curții de Apel Chișinău, în cauza

civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Mitropolia Basarabiei și Exarhatul

Plaiurilor împotriva Ministerului Educației, Culturii și Cercetării al Republicii

Moldova, Bisericii Ortodoxe din Moldova „Mitropolia Moldovei” cu privire la

contestarea actului administrativ, cu restituirea pricinii spre rejudecare la Curtea de

Apel Chișinău în alt complet de judecată.

Decizia nu se supune nici unei căi de atac.

Președintele ședinței, judecătorul Iulia Sîrcu

Judecătorii Ala Cobăneanu

Tamara Chișca-Doneva

Mariana Pitic

Iurie Bejenaru

8