2ra-942/18 — recunoasterea dreptului de proprietate

prima instanță: S. Godorogea dosarul nr. 2ra-942/18 instanța de apel: A. Albu, a. Toderaș, E. Bejenaru Î N C H E I E R E 30 mai 2018 mun.

Chișinău Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Oleg Sternioală Judecătorii Iurie Bejenaru, Mariana Pitic examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către reprezentantul lui Oleg Bordian, avocatul Vladislav Teleba, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a lui Oleg Bordian împotriva lui Andrei Pasat, intervenient accesoriu Galina Ceban cu privire la recunoașterea dreptului de proprietate asupra automobilului și ridicarea interdicțiilor, împotriva deciziei Curții de Apel Bălți din 12 decembrie 2017, prin care a fost respins apelul declarat de către Oleg Bordian și a fost menținută hotărârea Judecătoriei Drochia, sediul Rîșcani din 20 aprilie 2017, c o n s t a t ă: La data de 23 noiembrie 2016 Oleg Bordian a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Andrei Pasat, intervenient accesoriu Galina Ceban cu privire la recunoașterea dreptului de proprietate asupra automobilului și ridicarea interdicțiilor.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că la data de 26 septembrie 2014 a cumpărat de la Andrei Pasat automobilul de model „Renaul Magane Scenic”, anul fabricației 2004, nr. de înmatriculare GL AL 502, nr. caroseriei VF1JM020532085704, fiind întocmită procura nr. 18453, prin care a fost împuternicit și cu dreptul de a vinde acest bun mobil. Totodată, a fost întocmită o recipisă, prin care s-a confirmat transmiterea sumei de bani pentru cumpărarea automobilului enunțat. A menționat că în luna august 2015 automobilul de model „Renaul Magane Scenic”, cu nr. de înmatriculare GL AL 502 a fost ridicat de la domiciliul său, din motiv că a fost instituit sechestru asupra automobilului de către Judecătoria Glodeni.

A invocat că în perioada septembrie 2014 – august 2015 a posedat, folosit și dispus de automobil ca un proprietar, fapt ce poate fi confirmat de către proprietarul de drept al automobilului – Andrei Pasat. A susținut că pârâtul nu i-a adus la cunoștință faptul aplicării interdicție asupra automobilului ulterior procurării. Solicită recunoașterea dreptului de proprietate al lui Oleg Bordian asupra automobilului de model „Renaul Magane Scenic”, nr. de înmatriculare GL AL 502, nr. caroseriei VF1JM020532085704 și ridicarea interdicțiilor aplicate în privința 1 automobilului de model „Renaul Magane Scenic”, nr. de înmatriculare GL AL 502, nr. caroseriei VF1JM020532085704 Prin hotărârea Judecătoriei Drochia, sediul Rîșcani din 20 aprilie 2017 acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată.

Au fost încasate de la Oleg Bordeian în beneficiul Galinei Ceban cheltuielile de transport în mărime de 451,75 de lei. Prima instanță și-a argumentat concluzia prin faptul că, conform adeverinței ÎS „CRIS „Registru”, Direcția înregistrare a transportului și calificarea conducătorilor auto nr. 1698VP din 12 iulie 2013, titularul dreptului de proprietate asupra automobilului de model „Renaul Magane Scenic”, nr. de înmatriculare GL AL 502 este Andrei Pasat, iar eliberarea procurii de către titularul de drept pe numele unui terț, nu duce la încetarea dreptului de proprietate asupra automobilului.

De asemenea, prima instanță a reiterat că, reclamantului i-a fost eliberată procura, prin care a fost împuternicit să dispună de toate drepturile asupra automobilului, însă acest înscris nu-i conferă și dreptul de proprietate, or, în acest sens urma a fi încheiat un contract translativ de proprietate, făcând trimitere la prevederile art. 252 alin. (1), 315 alin. (1), 320 alin. (2) și 321 alin. (1) din Codul civil. Prin decizia Curții de Apel Bălți din 12 decembrie 2017 a fost respins apelul declarat de către Oleg Bordeian și a fost menținută hotărârea primei instanței. La data de 17 martie 2018 reprezentantul lui Oleg Bordian, avocatul Vladislav Teleba, a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi hotărâri de admitere a acțiunii.

În motivarea recursului a indicat că, nu este de acord cu decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe, deoarece au fost emise cu aplicarea eronată a normelor de drept material, și anume, nu a fost aplicată legea care trebuia să fie aplicată, a fost interpretată în mod eronat legea și nu au fost constatate și elucidate pe deplin toate circumstanțele care au importanță pentru soluționarea cauzei în fond. A menționat că instanțele de judecată la examinarea cauzei urmau să aplice prevederile art. 320 alin. (2), 321 și 322 din Codul civil, deoarece conform recipisei din 26 septembrie 2014, între Oleg Bordian și Andrei Pasat a fost încheiată o tranzacție de vânzare-cumpărare a automobilului de model „Renaul Magane Scenic”, nr. de înmatriculare GL AL 502, probă care nu a fost reținută de instanțe.

A invocat că instanța de apel nu a examinat solicitarea lui Andrei Pasat prin intermediul avocatului Iulian Pleșca de a fi admisă acțiunea și recunoscută drept încheiată tranzacția de vânzare-cumpărare a automobilui în litigiu, dar a admis poziția intervenientului accesoriu Galina Ceban, fără a fi prezentate probe în acest sens. A relevat că instanțele de judecată aplicând prevederile art. 221 alin. (1) din Codul civil, au concluzionat eronat că, în cadrul ședinței de judecată nu au fost combătute argumentele precum că recipisa din 26 septembrie 2014 este una fictivă. Or, nulitatea recipisei din 26 septembrie 2014 nu a fost dovedită prin probe și nici nu a fost constatată prin hotărâre judecătorească.

A susținut că actul juridic încheiat la data de 26 septembrie 2014 cu privire la vânzarea-cumpărarea automobilului de model „Renaul Magane Scenic” a produs efecte juridice imediate, deoarece automobilul a fost transmis recurentului în aceeași zi. 2 De asemenea, consideră că prima instanță eronat a dispus încasarea din contul lui Oleg Bordeian în beneficiul Galinei Ceban a cheltuielilor de transport în mărime de 451,75 de lei, or, prevederile art. 94 din CPC reglementează expres că, cheltuielile de judecată se încasează în favoarea reclamantului sau pârâtului în dependență de pretențiile admise din acțiune, și nu prevede dreptul părții interesate de a solicita încasarea cheltuielile de judecată.

Prin referința depusă la data de 22 mai 2018 Galina Ceban a solicitat declararea recursului ca inadmisibil. În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale. Completul Colegiului Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că, recursul a fost declarat în termen, or, din materialele cauzei rezultă că, recurentul a recepționat copia deciziei instanței de apel la data de 23 ianuarie 2018 (f.d. 154), iar cererea de recurs a fost depusă la data de 21 martie 2018 (f.d. 156). Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile, completul Colegiului Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că, recursul este inadmisibil din următoarele motive.

În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) pricina a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data și ora ședinței de judecată; c) în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a procesului; d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată; f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. 3 Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din oficiu și în toate cazurile.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4); Completul Colegiului Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că, recursul declarat de către reprezentantul lui Oleg Bordian, avocatul Vladislav Teleba, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC. Prin urmare, argumentele invocate în recurs nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se numai legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt. În acest context, completul Colegiului Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează și faptul că, procedura admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Totodată, completul Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție relevă că, conform jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursul declarat de către reprezentantul lui Oleg Bordian, avocatul Vladislav Teleba, asemenea aspecte nu se regăsesc. Astfel, din considerentele menționate, completul Colegiului Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul reprezentantului lui Oleg Bordian, avocatul Vladislav Teleba, ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 269-270, 431 alin. (2), 433 lit. a) și 440 alin. (1) CPC, completul Colegiului Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Recursul declarat de către reprezentantul lui Oleg Bordian, avocatul Vladislav Teleba, se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, Oleg Sternioală judecătorul judecătorii Iurie Bejenaru Mariana Pitic 4