2ra-976/18 — rezilierea contractului de donatie
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- rezilierea contractului de donatie
- Temei legal
- temeiurile inadmisibilitatii recursului
2ra-976/18 — rezilierea contractului de donatie (Curtea Supremă de Justiție, 2018)
Dosarul nr.2ra-976/18
prima instanță: Judecătoria Criuleni
Judecător: A. Cazacliu
instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău
Judecători: N. Budăi, V. Efos, I. Muruianu
ÎNCHEIERE
30 mai 2018 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componența:
Președintele completului, judecător Iulia Sîrcu
Judecători Galina Stratulat, Iuliana Oprea
soluționând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Zolotco
Maria prin intermediul avocatului Rusu Serghei,
în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Scorici
Mihail și Zolotco Maria împotriva Liudmilei David cu privire la rezilierea
contractului de donație și restituirea bunurilor donate,
împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 30 noiembrie 2017, prin care s-a
respins apelul declarat de Zolotco Maria și s-a menținut hotărârea Judecătoriei
Criuleni din 10 ianuarie 2017,
c o n s t a t ă:
La 11 aprilie 2016, avocatul Capranov Radion, reprezentant al reclamanților
Scorici Mihail și Zolotco Maria a depus cerere de chemare instanța de judecată
împotriva Liudmilei David cu privire la rezilierea contractului de donație.
În motivarea acțiunii a indicat că, în data de 21 noiembrie 2013 Scorici Mihail și
Zolotco Maria au întocmit un contract de donație sub nr.6136, prin care i-au donat
Liudmilei David, bunul imobil și anume apartamentul cu suprafața totală de 54,16
m.p., situat în orașul xxxx, str.xxxxx, xxxxx, xx.
După decesul lui Scorici Mihail, succesor în drepturi a fost declarată Maria
Zolotco, potrivit certificatului de calitate de moștenitor eliberat de către notarul public
Vladimir Bîstrițchii în data de 17 iunie 2016.
A menționat Maria Zolotco că David Liudmila, nepoata lui Scorici Mihail, a
dus în eroare reclamanții, impunându-i să perfecteze actele pe bunul imobil menționat
supra, pe numele dânsei, comunicându-le că le va asigura de fapt întreținerea pe viață
a acestora, însă ulterior au înțeles că au semnat un contract de donație și nu un
contract de întreținere pe viață.
La fel, a menționat că fiind pensionari și suferind de diferite boli cronice,
necesitau îngrijire permanentă, un alt spațiu locativ decât cel aflat în litigiu nu
dispuneau iar pârâta nu le-a asigurat întreținerea pe care de fapt le-a promis-o, ci
dimpotrivă i-a alungat din apartament.
Prin urmare, au solicitat rezilierea contractului de donație cu numărul 6136 din
21 noiembrie 2013 și restituirea bunurilor donate.
În drept și-au întemeiat acțiunea în baza art. 86,94,166-168,174,175 Cod
1
procedură civilă, art. 836 Cod civil.
Prin hotărârea Judecătoriei Criuleni din 10 ianuarie 2017, cererea de chemare în
judecată depusă de Scorici Mihail și Zolotco Maria împotriva Liudmilei David cu
privire la rezilierea contractului de donație și restituirea bunurilor donate s-a respins
ca fiind neîntemeiată.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că în data încheierii contractului
de donație, Maria Zolotco nu se afla în căsătorie cu Mihail Scorici, la fel ea nici nu
este parte a contractului, iar contractul nu conține vreo clauză, prin care pârâta
Liudmila David să se angajeze la întreținerea pe viață a Mariei Zolotco, ultima
neprezentând nici o probă întru susținerea pretențiilor sale, și anume că împreună cu
Mihail Scorici, la încheierea contractului de donație, au fost duși în eroare de către
Liudmila David, asigurându-i de fapt despre întreținerea lor pe viață, nefiind perfectat
un contract de înstrăinare cu condiția întreținerii pe viață.
Considerând neîntemeiată hotărârea primei instanțe, la 30 ianuarie 2017 și 27
aprilie 2017, Zolotco Maria a declarat apel solicitând admiterea apelului, casarea
hotărârii primei instanțe cu emiterea unei noi hotărâri de admitere integrală a acțiunii.
În motivarea apelului a indicat că, prima instanță la adoptarea hotărîrii nu a
constatat și nu a elucidat pe deplin circumstanțele care au importanță pentru
soluționarea pricinii în fond, concluziile expuse în hotărîre sunt în contradicție cu
circumstanțele pricinii, cît și au fost încălcate și aplicate eronat normele de drept
procedural.
Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 30 noiembrie 2017 s-a respins din lipsă
de temei, apelul declarat de Zolotco Maria și s-a menținut hotărârea Judecătoriei
Criuleni din 10 ianuarie 2017.
Pentru a hotărî astfel, instanța de apel a conchis că motivele invocate de apelant
nu și-au găsit reflectare de fapt în probele acumulate la materialele dosarului,
argumentele formulate în cererea de apel sunt neîntemeiate.
Totodată, instanța de apel a indicat că, prima instanță a dat o apreciare obiectivă
și justă probelor administrate, a constatat și elucidat pe deplin toate circumstanțele care
au importanță pentru soluționarea pricinii și corect a aplicat normele de drept material
și procedural și în consecință a adoptat o hotărâre legală și întemeiată.
Nefiind de acord cu decizia instanțe de apel, Zolotco Maria prin intermediul
avocatului Rusu Serghei a înaintat cerere de recurs prin care solicită admiterea
recursului, casarea deciziei Curții de Apel Chișinău din 30 noiembrie 2017 și a
hotărârii Judecătoriei Criuleni din 10 ianuarie 2017, cu pronunțarea unei noi hotărâri
prin care acțiunea înaintată să fie admisă integral.
Instanța de recurs constată că, decizia instanței de apel din data de 30 noiembrie
2017 a fost expediată recurentului la 02 februarie 2018. Astfel, completul Colegiului
civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, prin
prisma art. 434 CPC, consideră recursul depus la data de 02 aprilie 2018 în termen.
Pledând pentru admiterea recursului în sensul declarat, recurenta consideră că
soluția instanței de apel este pripită, fapt ce rezultă din nedeterminarea naturii juridice
a obiectului litigiului, criteriu care presupune prin sine lămurirea corectă și certă a
situației de fapt și de drept.
De asemenea, susține că instanța de apel examinând apelul a trecut în mod
superficial argumentele invocate de către Zolotco Maria și materialul probator anexat
la materialele cauzei, fără a examina legalitatea și temeinicia hotărârii supusă apelului
sub toate aspectele, în raport cu legislația ce guvernează litigiul în cauză.
Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii, completul
2
Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
ajunge la concluzia că, recursul declarat de Zolotco Maria prin intermediul avocatului
Rusu Serghei, urmează a fi declarat inadmisibil, din următoarele considerente.
În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile
și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă
încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor
de drept procedural.
În conformitate cu art. 432 alin. (2) Cod de procedură civilă, se consideră că
normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța
judecătorească: nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; a aplicat o lege care nu
trebuia să fie aplicată; a interpretat în mod eronat legea; a aplicat în mod eronat
analogia legii sau analogia dreptului.
În conformitate cu art. 432 alin. (3) Cod de procedură civilă, se consideră că
normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care:
pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei;
pricina a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i-a comunicat
locul, data și ora ședinței de judecată; în judecarea pricinii au fost încălcate regulile
privind limba de desfășurare a procesului; instanța a soluționat problema drepturilor
unor persoane care nu au fost implicate în proces; în dosar lipsește procesul-verbal al
ședinței de judecată; hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței
jurisdicționale.
Alin. (4) al articolului menționat prevede că, săvârșirea altor încălcări decât cele
indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura
în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul
în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța
judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea
drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
În conformitate cu art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se
consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile
prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).
Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție consideră că recursul declarat Zolotco Maria prin intermediul
avocatului Rusu Serghei, este declarativ și nu se încadrează în temeiurile prevăzute la
art. 432 alin. (2), (3), (4) Cod de procedură civilă, care să justifice afirmația de
ilegalitate a deciziei instanței de apel.
Călăuzindu-se de prevederile art. 440 Cod de procedură civilă, completul a
constatat existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433 Cod de procedură civilă și
anume lit. a), care expres prevede că cererea de recurs se consideră inadmisibilă în
cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3)
și (4).
În cazul de față, argumentele invocate de către recurent în cererea de recurs nu
se încadrează în limitele stabilite de norma indicată, nefiind posibilă determinarea
aspectului de legalitate al deciziei instanței de apel ce urmează a fi supus controlului
judiciar.
Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai
asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea
deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.
Completul reiterează și faptul că, recursul trebuie să fie unul „efectiv”, atât în
practică, cât și în drept. Un astfel de recurs este cerut pentru pretențiile care pot fi
3
considerate ca fiind „serioase și legitime” conform Convenției (a se vedea Mitropolia
Basarabiei și alții vs. Moldova, nr. 45701/99 § 137, ECHR 2001-XII). În același timp,
conform jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile
să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede
puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Asito vs Republica
Moldova, 10 iulie 2001, Meyer vs Germania, 22 martie 2016), însă în recursul declarat
de către Zolotco Maria prin intermediul avocatului Rusu Serghei asemenea aspecte nu
se regăsesc.
Astfel, reieșind din considerentele menționate, completul Colegiului civil,
comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la
concluzia de a considera recursul declarat de către Zolotco Maria prin intermediul
avocatului Rusu Serghei, ca inadmisibil.
În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) din Codul de
procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
d i s p u n e:
Se consideră inadmisibil recursul declarat de către Zolotco Maria prin
intermediul avocatului Rusu Serghei.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului, judecător Iulia Sîrcu
Judecători Galina Stratulat
Iuliana Oprea
4