2ra-698/18 — nulitatea certificatuui de moștenitor testamentar, restituirea contravalorii îmbunătățirilor

2ra-698/18 — nulitatea certificatuui de moștenitor testamentar, restituirea contravalorii îmbunătățirilor (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

Prima instanță: Judecătoria Soroca (sediul Florești) Dosarul nr. 2ra-698/18

Judecător: S. Caraman

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți

Judecători: A. Gheorghieș, A. Toderaș, A. Albu

D E C I Z I E

23 mai 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, Ion Druță

Judecătorii Tatiana Vieru, Maria Ghervas,

Iuliana Oprea, Luiza Gafton

examinând recursului declarat de către Marcauțan Mircea,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Marcauțan Mircea

împotriva lui Cordun Andrian, intervenient accesoriu notarul privat Ion Conoval

privind constatarea nulității absolute a certificatului de moștenitor testamentar și

restituirea bunurilor dobândite prin succesiune și cererea reconvențională înaintată

de Cordun Andrian împotriva lui Marcauțan Mircea privind restituirea contravalorii

anexelor și îmbunătățirilor aduse bunului imobil și constatarea dreptului de retenție

asupra bunului imobil,

împotriva deciziei Curții de Apel Bălți din 17 octombrie 2017, prin care a fost

casată parțial hotărârea Judecătoriei Soroca (sediul Florești) din 24 mai 2017,

c o n s t a t ă:

La 04 iulie 2014 Marcauțan Mircea a depus cerere de chemare în judecată

împotriva lui Cordun Andrian, intervenient accesoriu notarul public Ion Conoval, cu

privire la constatarea nulității absolute a certificatului de moștenitor testamentar nr.

7448 din 22 noiembrie 2006.

În susținerea acțiunii reclamantul a invocat că la 23 august 1999 a perfectat la

notarul Eugenia Conoval un testament prin care a indicat că toată averea sa după

deces urmează a fi trecută pe numele lui Cordun Andrian, fapt care a fost cunoscut

de pârât din ziua perfectării testamentului. Ulterior a plecat în Ucraina în căutarea

unui loc de muncă, unde s-a aflat până în primăvara anului 2013, când a revenit în

țară.

Afirmă că în perioada ce s-a aflat în Ucraina, situația lui era una dificilă și nu

avea posibilitatea să revină în țară din motiv că pierduse actele. Mult timp a fost

bolnav, dar ținea legătura permanentă cu persoanele apropiate, inclusiv cu părinții

lui Cordun Andrian - Cordun Elena și Cordun Vasile. Fiind mult timp fără acte de

identitate a încercat să le perfecteze în Ucraina, inclusiv până în anul 2013, însă i se

solicitau acte eliberate în RM.

Pe parcursul mai multor ani a rugat-o de câteva ori pe Cordun Elena, mama

pârâtului, să-i trimită certificatele necesare în vederea perfectării actelor, însă de

fiecare dată aceasta indică că nu-1 poate obține din diferite motive, astfel a decis să

vină în Republica Moldova în primăvara anului 2013 pentru a-și perfecta actele.

Indică că prezentându-se la domiciliul său în or. Florești, str. Petru Rareș 27, a

aflat că gospodăria sa a fost trecută pe numele lui Cordun Andrian, dat fiind faptul

că a fost declarat decedat.

Încercând să clarifice situația dată prin discuții cu Cordun Andrian, s-a iscat un

conflict, fiind și amenințat de ultimul că nu are ce căuta în apropiere de gospodăria

sa. Astfel s-a adresat pentru a-și perfecta actele de identitate, ulterior s-a adresat în

instanța de judecată și a fost anulată hotărârea prin care a fost declarat decedat.

La 16 octombrie 2014 Cordun Andrian a înaintat o acțiune reconvențională

împotriva lui Marcauțan Mircea o privind restituirea contravalorii anexelor și

îmbunătățirilor aduse bunului imobil.

În susținerea acțiunii reconvenționale Cordun Andrian a invocat că la 22

februarie 2006, potrivit Certificatului nr. xx eliberat de către CPS Florești,

Marcauțan Mircea, a.n. 06 octombrie 1957, se afla în căutare ca persoană dispărută

fără veste din anul 1999, locul aflării lui Marcauțan Mircea la data eliberării

respectivului certificat nu era cunoscută.

Ulterior, pe cale judecătorească Marcauțan Mircea a fost declarat decedat.

Odată ce hotărârea judecătorească respectivă a devenit definitivă, Cordun Andrian

s-a adresat la notar în vederea dobândirii certificatului de moștenitor testamentar.

Menționează că Marcauțan Mircea după ce a părăsit teritoriul Republicii Moldova

nu a dat de știre și Cordun Andrian nu a putut lua legătura cu acesta. De altfel, pe

parcursul acestor ani, Marcauțan Mircea nu a expediat cel puțin vreo scrisoare să

înștiințeze unde se află, cu ce se ocupă, care este starea de sănătate a acestuia, etc.

Din aceste motive consideră neîntemeiate acuzațiile lui Marcauțan Mircea

precum că Cordun Andrian l-ar fi amenințat sau cu atât mai mult agresat, la acel

moment Cordun Andrian a acționat din circumstanțele de facto care îi erau cunoscute

și cu bună-credință. În urma acceptării moștenirii ce i-a fost testată de către

Marcauțan Mircea, Cordun Andrian a înregistrat dreptul de proprietate asupra

imobilului la Oficiul Cadastral Teritorial, iar din motivul stării precare a imobilului

a fost nevoit să investească permanent mijloace bănești în vederea îmbunătățirii

bunului imobil, construind mai multe anexe la acest bun imobil.

Insistă asupra faptului că nu a refuzat să dea curs cererii pe motiv că Marcauțan

Mircea nu ar avea dreptate, ci i-a propus acestuia să-i restituie contravaloarea pentru

îmbunătățirile aduse casei de locuit și anexele construite de către Cordun Andrian,

deoarece mijloacele bănește investite în acest sens i-au aparținut.

Astfel, potrivit planului casei de locuit număr cadastral xxx, la data moștenirii

bunului imobil dat nu erau construite anexele numerotate cu cifra 1 și 1-5, iar

suprafața casei la data testării acesteia constituia 42,2 m.p. De asemenea, din contul

mijloacelor bănești proprii au fost schimbate toate geamurile la casă, au fost dărmați

pereții interiori care erau din lut și ridicați din nou din materiale de construcție

rezistente, acoperișul și tot mecanismul de suspensie a acoperișului, podurile din

interior și pe deasupra, precum și toate lucrările de finisare a casei pe dinăuntru și pe

din afară a casei. Totodată, din contul mijloacelor bănești proprii a zidit un gard din

piatră pe tot perimetrul terenului aferent casei de locuit.

Consideră pretențiile invocate de către Marcauțan Mircea ca fiind înaintate

prematur și fără respectarea obligației legale de compensare a îmbunătățirilor aduse

imobilului, cu atât mai mult că în urma îmbunătățirilor aduse casei de locuit, a sporit

și prețul de piață a acestui bun imobil.

La 19 octombrie 2016 Cordun Andrian a depus cerere de concretizare,

solicitând încasarea din contul lui Marcauțan Mircea în beneficiul său a

îmbunătățirilor aduse bunului imobil casă de locuit individuală număr cadastral xxx

și a anexelor în mărime de 351 073 lei, a impozitului pe bunul imobil pe perioada de

timp din 2003 până în 2006 în mărime de 1 347 lei, a cheltuielilor suportate pentru

conectarea imobilului la rețeaua de alimentare cu gaze naturale în mărime de 2 870

lei, încasarea tuturor cheltuielilor suportate în cadrul procesului și anume: 5 000 lei

cu titlu de onorariu pentru asistența juridică, 6 000 lei cheltuieli pentru efectuarea

expertizei, 3 000 lei cu titlu de taxă de stat, în total 369 290,00 lei și constatarea

dreptului de retenție asupra bunului imobil casa de locuit cu nr. cadastral xx

amplasată în or. Florești, str. Petru Rareș xx.

Prin hotărârea Judecătoriei Soroca (sediul Florești) din 24 mai 2017, s-a

constatat nulitatea absolută a certificatului de moștenitor testamentar nr. xx din 22

noiembrie 2006 autentificat de notarul privat Ion Conoval prin care s-a atestat că

moștenitor al averii lui Marcauțan Mircea este Cordun Andrian, în temeiul

testamentului nr. xx din 23 august 1999. S-a obligat Cordun Andrian să restituie lui

Marcauțan Mircea averea dobândită prin succesiune testamentară și anume bunurile

imobile: terenul cu suprafața de 0,1703 ha, nr. cadastral xx, casa de locuit, cu

suprafața de 63,7 m.p., cu nr. cadastral xx, construcție accesorie 1.2, cu suprafața de

18,6 m.p., cu nr. cadastral xx, amplasate în or. Florești, str. Petru Rareș, xx.

Acțiunea reconvențională a lui Cordun Andrian împotriva lui Marcauțan

Mircea privind restituirea contravalorii anexelor și îmbunătățirilor aduse bunului

imobil și constatarea dreptului de retenție asupra bunului imobil, s-a respins ca fiind

neîntemeiată.

S-a încasat la Cordun Andrian în beneficiul lui Marcauțan Mircea cheltuielile

suportate pentru plata taxei de stat achitată la momentul depunerii prezentei cereri

de chemare în judecată, în mărime de 777 lei.

Prin decizia Curții de Apel Bălți din 17 octombrie 2017, s-a admis apelul

declarat de către Cordun Andrian, s-a casat hotărârea Judecătoriei Soroca (sediul

Florești) din 24 mai 2017, în partea respingerea acțiunii reconvenționale a lui Cordun

Andrian și admiterii pretenției lui Marcauțan Mircea privind restituirea averii

dobândite prin succesiune testamentară, fiind pronunțată o nouă hotărâre prin care:

S-a admis cererea reconvențională a lui Cordun Andrian împotriva lui

Marcauțan Mircea privind restituirea contravalorii anexelor și îmbunătățirilor aduse

bunului imobil și constatarea dreptului de retenție asupra bunului imobil.

S-a încasat de la Marcauțan Mircea în beneficiul lui Cordun Andrian

contravaloarea îmbunătățirilor aduse bunului imobil nr. cadastral xx și a anexelor

în sumă de 351 073 lei.

S-a încasat de la Marcauțan Mircea în beneficiul lui Cordun Andrian

cheltuielile suportate pentru conectarea imobilului la rețeaua de alimentare cu gaze

naturale în mărime e 2 870 lei.

S-a încasat de la Marcauțan Mircea în beneficiul lui Cordun Andrian sumele

bănești pentru achitarea impozitului pe bunul imobil pe perioada de timp din 2003

până în 2016 în mărime de 1 347 lei.

S-a încasat de la Marcauțan Mircea în beneficiul lui Cordun Andrian

cheltuielile de judecată în sumă de 14 000 lei, constituite din 5 000 lei cu titlu de

onorariu pentru asistență juridică, 6 000 lei pentru achitarea expertizei și 3 000 lei

pentru achitarea taxei de stat.

S-a constatat dreptul de retenție a lui Cordun Andrian asupra bunului imobil

casa de locuit cu nr. cadastral xx și construcții accesorii cu nr. cadastral xx amplasate

în or. Florești, str. Petru Rareș, xx.

S-a admis pretenția lui Marcauțan Mircea privind restituirea averii dobândite

prin succesiune testamentară care urmează a fi executată după stingerea dreptului de

retenție a lui Cordun Andrian asupra bunului imobil casa de locuit cu nr. cadastral

xx și construcțiilor accesorii nr. cadastral xx amplasate în or. Florești, str. Petru

Rareș, xx.

În rest, hotărârea primei instanțe a fost menținută.

Nefiind de acord cu decizia menționată, la 22 februarie 2018 Marcauțan Mircea

a declarat recurs, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei Curții de Apel

Bălți din 17 octombrie 2017 și menținerea hotărârii Judecătoriei Soroca (sediul

Florești) din 24 mai 2017.

În motivarea recursului, cu reiterarea motivelor de fapt și de drept invocate pe

parcursul examinări cauzei în instanțele inferioare, recurentul a indicat că atât

decizia instanței de apel este ilegală și neîntemeiată, fiind emisă cu aplicarea eronată

a normelor de drept material și procedural.

La 04 aprilie 2018, Cordun Andrian, prin intermediul avocatului Jereghi

Anatolie, a depus referință la recursul declarat de către Marcauțan Mircea, solicitând

declararea recursului drept inadmisibil.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni

de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Având în vedere că copia deciziei integrale a instanței de apel a fost comunicată

recurentului la 09 ianuarie 2018 (f.d. 120 vol. II), Colegiul constată că recursul

declarat de Marcauțan Mircea se consideră depus în termen.

În conformitate cu art. 441 Cod de procedură civilă, în cazul în care recursul

este considerat admisibil, un complet din 5 judecători examinează fondul recursului.

Prin încheierea din 25 aprilie 2018 a Curții Supreme de Justiție completul din

3 judecători a considerat recursul admisibil și a decis examinarea acestuia în fond de

un complet din 5 judecători.

În conformitate cu art. 442 alin. (1) Cod de procedură civilă, judecând recursul

declarat împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în limitele invocate în

recurs și în baza referinței depuse de către intimat, legalitatea hotărârii atacate, fără

a administra noi dovezi.

În conformitate cu art. 444 Cod de procedură civilă, recursul se examinează

fără înștiințarea participanților la proces.

Verificând legalitatea actului de dispoziție contestat, prin prisma argumentelor

invocate și a materialelor din dosar, coroborat cu normele de drept material și

procedural aplicabile la soluționarea cauzei deduse judecății, Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție va

respinge recursul declarat de către Marcauțan Mircea și va menține decizia instanței

de apel, din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a) Cod de procedură civilă, instanța,

după ce judecă recursul, este în drept să respingă recursul și să mențină decizia

instanței de apel și hotărârea primei instanțe, precum și încheierile atacate cu recurs.

Înaintând acțiunea în judecată împotriva lui Cordun Andrian, intervenient

accesoriu notarul public Ion Conoval, Marcauțan Mircea a solicitat constatarea

nulității absolute a certificatului de moștenitor testamentar nr. 7448 din 22 noiembrie

2006 și restituirea averii dobândite prin succesiune testamentară de către Cordun

Andrian.

Totodată, Cordun Adrian înaintând acțiunea reconvențională împotriva lui

Marcauțan Mircea, a solicitat restituirea contravalorii anexelor și îmbunătățirilor

aduse bunului imobil și constatarea dreptului de retenție asupra bunului imobil.

Judecînd pricina în cauză, prima instanță a admis acțiunea înaintată de către

Marcauțan Mircea și a constatat nulitatea absolută a certificatului de moștenitor

testamentar nr. xx din 22 noiembrie 2006 și l-a obligat pe Cordun Andrian de a

restitui lui Marcauțan Mircea averea dobândită prin succesiune testamentară,

totodată, instanța de fond a respins acțiunea reconvențională înaintată de către

Cordun Adriana ca fiind una neîntemeiată.

Fiind învestită cu judecarea apelului declarat de către Cordun Andrian, instanța

de apel a ajuns la concluzia admiterii apelului acestuia, casării parțiale a hotărârii

primei instanțe, în partea admiterii pretențiilor lui Marcauțan Mircea privind

restituirea lui Marcauțan Mircea a averii dobândite prin succesiune testamentară de

către Cordun Andrian și în partea, respingerii acțiunii reconvenționale înaintate de

către Cordun Andrian, emițându-se în această parte o nouă hotărâre prin care s-a

admis acțiunea reconvențională înaintată de către Cordun Andrian, s-a încasat de la

Marcauțan Mircea în beneficiul lui Cordun Andrian a contravalorii anexelor și

îmbunătățirilor aduse bunului imobil și constatarea dreptului de retenție asupra

bunului imobil și s-a admis pretenția lui Marcauțan Mircea privind restituirea averii

dobândite prin succesiune testamentară care urmează a fi executată după stingerea

dreptului de retenție a lui Cordun Andrian, în rest hotărârea a fost menținută.

Instanța de recurs, verificând legalitatea deciziei instanței de apel, prin prisma

criticelor formulate în cererea de recurs, conchide că instanța de apel corect a

interpretat normele de drept material și a dat o apreciere justă materialului probator

anexat la dosar, pe când prima instanță, neîntemeiat a ajuns la concluzia de a admite

acțiunea înaintată de către Marcauțan Mircea și de a respinge acțiunea

reconvențională înaintată de către Cordun Andrian.

Inițial, Colegiul cu trimitere la prevederile art. 442 alin. (1) CPC, care

stipulează că judecând recursul declarat împotriva deciziei date în apel, instanța

verifică, în limitele invocate în recurs și în baza referinței depuse de către intimat,

legalitatea hotărârii atacate, fără a administra noi dovezi, reține că recurentul

Marcauțan Mircea a solicitat examinarea legalității deciziei instanței de apel, în

partea în care a fost casată parțial hotărârea Judecătoriei Soroca, sediul Florești din

24 mai 2017 și pronunțată o nouă hotărâre privind admiterea cererii reconvenționale

înaintate de către Cordun Andrian și constatării dreptului de retenție asupra bunului

imobil.

În continuare, Colegiul reține că din materialele administrate în prezenta cauză

reiese că prin hotărârea Judecătoriei Florești din 24 martie 2006, Marcauțan Mircea

a fost declarat decedat (f.d. 138 vol. I). Astfel, ca rezultat a declarării lui Marcauțan

Mircea ca persoană decedată, Cordun Andrian în baza certificatului de moștenitor

testamentar a moștenit averea succesorală a lui Marcauțan Mircea, ce constă din casa

de locuit cu suprafața de 63, 7 m.p., construcție accesorie „1.2”, cu suprafața de 18,

6 m.p., care se află în or. Florești, str. Petru Rareș 27, cât și terenul aferent

construcțiilor (f.d. 9 vol. I).

La fel, din materialele dosarului rezultă că prin hotărârea Judecătoriei Florești

din 01 august 2013, a fost anulată hotărârea Judecătoriei Florești din 24 martie 2006,

prin care Marcauțan Mircea a fost declarată ca persoană decedată (f.d. 6 vol. I).

Aici, instanța de recurs consideră drept pertinente prevederile art. 53 alin. (2)

Cod Civil, care prevede că independent de momentul apariției sale, persoana

declarată decedată poate cere de la oricare altă persoană să-i restituie bunurile care

s-au păstrat și care au trecut gratuit la aceasta după declararea decesului său.

Respectiv, odată ce prin hotărârea Judecătoriei Florești din 01 august 2013 s-a

anulat hotărârea judecătorească prin care Marcauțan Mircea a fost declarată persoană

decedată și în temeiul căreia s-a deschis succesiunea și Cordun Andrian a dobîndit

cu titlu gratuit bunurile sus enunțate, ultimul urmează să restituie bunurile dobândite

către proprietarul acestora, Marcauțan Mircea.

Referitor la acțiunea reconvențională înaintată de către Cordun Andrian

împotriva lui Marcauțan Mircea cu privire la restituirea contravalorii anexelor și

îmbunătățirilor aduse bunului imobil și constatarea dreptului de retenție asupra

bunului imobil, instanța de recurs reține următoarele.

Potrivit art. 311 alin. (2) Cod Civil, posesorul de bună-credință poate cere

titularului de drept compensarea îmbunătățirilor, dacă acestea nu pot fi separate fără

a se aduce prejudicii bunului, intervențiilor, sarcinilor, impozitelor și a altor

cheltuieli suportate pe parcursul posesiunii de bună-credință a bunului, care nu se

compensează prin folosirea bunului și a fructelor obținute, ținîndu-se cont de fructele

care nu au fost percepute din culpa lui. Această regulă se aplică și cheltuielilor ce au

avut ca urmare sporirea valorii bunului dacă sporul valorii încă mai exista la

momentul predării bunului.

Cu trimitere la prevederile normei legale citate, ținând cont că sa constatat

temeinicia pretențiilor lui Marcauțan Mircea cu privire la restituirea averii dobândite

prin succesiune testamentară de către Cordun Andrian, urmează să se decidă și soarta

tuturor îmbunătățirilor și a cheltuielilor suportate de posesorul acestora, cu condiția

că acesta este de bună-credință, pe perioada întreținerii bunului, acesta din urmă fiind

în drept să ceară compensarea lor.

Astfel, Colegiul reține că soluțiile pronunțate de către prima instanță și de către

instanța de apel, în urma examinării acțiunii reconvenționale înaintate de către

Cordun Andrian cu privire la restituirea contravalorii anexelor și îmbunătățirilor

aduse bunului imobil și constatarea dreptului de retenție asupra bunului imobil,

diferă din considerentul că prima instanță a constatat că Cordun Andrian este posesor

de rea-credință, iar instanța de apel a constatat că acesta a fost de bună-credință.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme

de Justiție examinând legalitatea hotărârilor instanțelor judecătorești ierarhic

inferioare, în partea ce se referă la acțiunea reconvențională, ajunge la concluzia

temeiniciei soluției instanței de apel, care a constatat că Cordun Andrian este un

posesor de bună-credință.

În conformitate cu art. 118 Cod de procedură civilă, fiecare parte trebuie să

dovedească circumstanțele pe care le invocă drept temei al pretențiilor și obiecțiilor

sale dacă legea nu dispune altfel. Circumstanțele care au importanță pentru

soluționarea justă a pricinii sunt determinate definitiv de instanța judecătorească

pornind de la pretențiile și obiecțiile părților și ale altor participanți la proces, precum

și de la normele de drept material și procedural ce urmează a fi aplicate.

În conformitate cu art. 130 alin. (1), (2), (3) Cod de procedură civilă, instanța

judecătorească apreciază probele după intima ei convingere, bazată pe cercetarea

multiaspectuală, completă, nepărtinitoare și nemijlocită a tuturor probelor din dosar

în ansamblul și interconexiunea lor, călăuzindu-se de lege. Nici un fel de probe nu

au pentru instanța judecătorească o forță probantă prestabilită fără aprecierea lor.

Fiecare probă se apreciază de instanță privitor la pertinența, admisibilitatea,

veridicitatea ei, iar toate probele în ansamblu, privitor la legătura lor reciprocă și

suficiența pentru soluționarea pricinii.

În temeiul prevederilor normelor legale citate supra, Colegiul ajunge la

concluzia că instanța de apel, corect a dat apreciere declarațiilor martorului Coțoga

Boris, or acesta a declarat că Marcauțan Mircea s-a aflat în regiunea Nicolaev

Ucraina din anul 2009-2013, i-a scris și i-a telefonat (f.d. 30, vol. II), respectiv acesta

a declarat despre o perioadă ulterioară declarării lui Marcauțan Mircea drept decedat

și dobândirii de către Cordun Andrian a certificatului de moștenitor testamentar din

22 noiembrie 2006.

În această ordine de idei, Colegiul consideră neîntemeiate concluziile primei

instanțe, care a reținut declarațiile martorului Coțoga Boris precum că acesta

cunoștea despre locul de aflare a acestuia și că Cordun Elena cunoștea despre

existența și locul aflării lui Marcauțan Mircea, or după cum corect a argumentat

instanța de apel, din declarațiile acestuia nu este clar când Coțoga Boris a informat-

o pe mama pîrîtului, Cordun Elena, despre locul de aflare a lui Marcauțan Marcel.

La fel, Colegiul consideră că instanța de apel a dat o apreciere individuală

corectă, cât și în coroborare cu celelalte probe administrate în prezenta cauză,

declarațiilor martorilor Cordun Ina și Cordun Elena, care au declarat că până a se

adresa în instanța de judecată, acestea s-au adresat rudelor lui Marcauțan Mircea

privitor la locul aflării acestuia (f.d. 38-41 vol. II).

Or, toate aceste circumstanțe sunt importante pentru a constata dacă Cordun

Andrian legal a intrat în posesiunea imobilului moștenit.

Mai mult, instanța de recurs reține că prin ordonanța procurorului în

procuratura raionului Florești din 07 decembrie 2015, xx, în legătură cu examinarea

petiției înaintate de către Marcauțan Mircea cu privire la pretinsele acțiuni ilegale

ale lui Cordun Andrian și Cordun Elena care a prezentat la Judecătoria Florești date

vădit false, prin care acesta a fost declarat decedat, a fost dispusă neînceperea

urmăririi penale și clasarea procesului penal din motiv că fapta nu întrunește

elementele infracțiunii, ordonanța fiind menținută prin decizia Curții de Apel Bălți

din 21 decembrie 2016 (f.d. 243 vol. II).

Respectiv, odată ce nu s-a constatat printr-o sentință definitivă și irevocabilă

faptul că Cordun Andrian și Cordun Elena intenționat au prezentat în instanța

judecătorească date vădit false, întru declararea lui Marcauțan Marcel drept persoană

decedată, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție consideră că la materialele cauzei lipsesc probe pertinente și

concludente care ar răsturna prezumția relativă instituită de lege privind prezumția

posesiunii de bună-credință a lui Cordun Andrian.

În această ordine de idei, instanța de recurs consideră neîntemeiate argumentele

recurentului Marcauțan Marcel precum că instanța de apel nu a ținut cont că de faptul

că acesta a fost anunțat în căutare, în baza cererii lui Cordun Elena, în perioada 14

februarie 2006 – 25 februarie 2006, adică timp de doar 11 zile. Deși Cordun Elena

cunoștea locul aflării acestuia, Cordun Andrian a depus în instanța judecătorească

cerere prin care Marcauțan Mircea a fost declarat decedat, or după cum s-a reținut

mai sus, pretinsele acțiuni ilegale ale lui Cordun Andrian și Cordun Elena au fost

examinate de către Procuratura Florești, nefiind pornită urmărirea penală în privința

acestora din motiv că fapta nu întrunește elemente infracțiunii, adică nu există faptul

infracțiunii.

La fel, din materialele dosarului nu există vreun înscris care să ateste faptul că

Cordun Elena a fost informată de către Inspectoratul de Poliție Florești cu privire la

rezultatele investigațiilor efectuate în vederea căutării lui Marcauțan Mircea.

Deci, reieșind din cele menționate supra, instanța de recurs ajunge la concluzia

că pîrîtul Cordun Andrian a fost posesor de bună-credință și respectiv, în temeiul

art. 311 alin. (2) Cod Civil, este îndreptățit la plata îmbunătățirilor aduse bunului

imobil moștenit, în perioada deținerii în posesiune a bunului.

Respectiv, Colegiul consideră drept întemeiate concluziile instanței de apel,

care a reținut raportul de expertiză nr. 350 din 06 iunie 2016, întocmit de Centrul de

Expertize Independente (f.d. 125-176, vol. I), prin care s-a constatat că prețul

materialelor de construcție folosite la îmbunătățirile aduse bunului imobil (teren,

casă de locuit individuală) constituie 283 492, 47 lei, prețul manoperei 67 580, 93

lei, în valoarea de piață a bunului la moment constituie 362 000 lei, dintre care casa

de locuit 253 400 lei, iar la 05 decembrie 2006, valoarea reală a bunului imobil

constituia suma de 162 900 lei.

Astfel, odată ce s-a constatat posesia de bună-credință a lui Cordun Andrian și

s-a probat faptul îmbunătățirii bunului imobil moștenit de către acesta, Colegiul

consideră că instanța de apel întemeiat a admis acțiunea reconvențională înaintată

de către Cordun Andrian și a încasat de la Marcauțan Mircea în beneficiul lui Cordun

Andrian suma de 351 073 lei.

La fel, din chitanța nr. 1337 din 15 august 2008 (f.d. 204 vol. II), reiese că

Cordun Andrian a suportat cheltuieli în sumă de 2 870 lei pentru conectarea

imobilului la rețeaua de alimentare cu gaze naturale. Totodată, în perioada posesiunii

bunului, Cordun Andrian a achitat impozite fiscale în sumă de 1 347 lei (f.d. 205-

2015, vol. I). Astfel instanța de apel întemeiat a încasat aceste sume de la Marcauțan

Mircea în beneficiul lui Cordun Andrian.

Cu referire la pretenția lui Cordun Andrian cu privire la instituirea dreptului de

retenție față de Marcauțan Mircea până la restituirea de către ultimul a contravalorii

îmbunătățirilor aduse bunului imobil, Colegiul reține că potrivit art. 311 alin. (3)

Cod Civil, posesorul de bună-credință poate să nu predea bunul până când

revendicările lui nu vor fi satisfăcute.

Prin urmare, odată ce s-a constatat temeinicia pretențiilor reclamantului

Marcauțan Mircea privind restituirea averii dobândite prin succesiune de către

Cordun Andrian, Colegiul consideră că instanța de apel corect a constata existența

dreptului de retenție a lui Cordun Andrian asupra bunurilor litigioase până la

achitarea de către Marcauțan Mircea a compensației pentru îmbunătățirile aduse.

Alte argumente invocate de recurent în susținerea poziției sale nu pot fi

reținute de către instanța de recurs, deoarece se combat cu cele invocate supra și se

axează pe circumstanțele care au fost constatate și elucidate pe deplin de instanța de

apel, având la bază cumulul de probe care au fost administrate și apreciate cu

respectarea normelor de drept procedural și susținute de normele de drept material.

De asemenea, Colegiul reține că în cadrul judecării pricinii, instanța de apel a

creat participanților la proces, condiții obiective și echitabile, pentru exercitarea

drepturilor și obligațiunilor procedurale, fapt ce se încadrează în asigurarea părților

dreptului la un proces echitabil, garantat și asigurat prin art. 6 CEDO.

În circumstanțele de fapt și de drept menționate și având în vedere faptul că

instanța de apel la adoptarea actului de dispoziție contestat a aplicat și interpretat

corect normele de drept material și procedural, cu verificarea și aprecierea probelor

administrate în conformitate cu art. 130 Cod de procedură civilă, Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge

la concluzia de respinge recursul declarat de Marcauțan Mircea și de a menține

decizia Curții de Apel Bălți din 17 octombrie 2017.

În conformitate cu prevederile art. 442, art. 444, art. 445 alin. (1) lit. a), (3) Cod

de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție,

d e c i d e:

Se respinge recursul declarat de către Marcauțan Mircea.

Se menține decizia Curții de Apel Bălți din 17 octombrie 2017, emisă în cauza

civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Marcauțan Mircea împotriva lui

Cordun Andrian, intervenient accesoriu notarul privat Ion Conoval privind

constatarea nulității absolute a certificatului de moștenitor testamentar și restituirea

bunurilor dobândite prin succesiune și cererea reconvențională înaintată de Cordun

Andrian împotriva lui Marcauțan Mircea privind restituirea contravalorii anexelor și

îmbunătățirilor aduse bunului imobil și constatarea dreptului de retenție asupra

bunului imobil.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Ion Druță

Judecătorii Tatiana Vieru

Maria Ghervas

Iuliana Oprea

Luiza Gafton