2r-470/18 — recunoasterea dreptului de proprietate

Dosarul nr. 2r-470/18 Prima instanță; (Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana) I. Chironeț Instanța de apel: (Curtea de Apel Chișinău) A. Minciuna, V. Sîrbu, V. Mihaila D E C I Z I E 23 mai 2018 mun. Chișinău Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele ședinței, Ala Cobăneanu judecători Luiza Gafton Dumitru Mardari examinând recursul declarat de către Suvac Alexandra, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată înaintată de Suvac Alexandra împotriva lui Oistric Igor cu privire la recunoașterea dreptului de proprietate, împotriva încheierii Curții de Apel Chișinău din 14 martie 2018, prin care a fost restituită cererea de apel depusă de Suvac Alexandra ca nemotivată, c o n s t a t ă: La 06 decembrie 2016 Suvac Alexandra a înaintat cerere de chemare în judecată împotriva lui Oistric Igor cu privire la recunoașterea dreptului de proprietate.

În motivarea acțiunii, Suvac Alexandra a menționat că la 04 noiembrie 1980 a încheiat căsătoria cu Miron Grigorii. La fel a relatat că prin decizia Primăriei comunei Tohatin nr. 7 din 08 aprilie 1993, le-a fost repartizat în proprietate comună un lot cu destinația grădini cu suprafața totală de 0,1850 ha, situat în extravilanul comunei Tohatin, iar la 26 ianuarie 1998 lotul în cauză a fost înregistrat după Miron Grigorii. Menționează de asemenea că la 04 noiembrie 1999 căsătoria cu Miron Grigore a fost desfăcută. La 19 iunie 2016 Miron Grigore a decedat, întreaga sa avere fiind testată nepotului său, Oistric Igor. Susține că în temeiul art. 20 din Codul familiei, bunurile dobândite de soți în timpul căsătoriei aparțin ambilor cu drept de proprietate în devălmășie.

Reclamanta Suvac Alexandra solicită recunoașterea dreptului de proprietate asupra ½ cotă-parte din terenul cu destinație grădini situat în extravilanul comunei Tohatin. Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana din 11 octombrie 2017, acțiunea înaintată de Suvac Alexandra a fost respinsă ca fiind tardivă. S-a încasat de la Suvac Alexandra în beneficiul lui Oistric Igor suma de 2 500 lei cu titlu de cheltuieli de asistență juridică. 1 S-a încasat de la Suvac Alexandra în beneficiul statului suma de 22,70 de lei cu titlu de cheltuieli suportate de instanță pentru citarea părților în instanța de judecată. Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 24 ianuarie 2018, nu s-a dat curs cererii de apel depusă de Suvac Alexandra, fiindu-i comunicat despre necesitatea prezentării apelului motivat pînă la data de 14 martie 2018. Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 14 martie 2018, a fost restituită cererea de apel depusă de Suvac Alexandra ca nemotivată.

La 05 aprilie 2018, prin intermediul oficiului poștal, Suvac Alexandra a declarat recurs împotriva încheierii Curții de Apel Chișinău din 14 martie 2018, solicitînd admiterea recursului, casarea încheierii contestate și restituirea pricinii spre rejudecare în instanța de apel. Recurenta Suvac Alexandra în motivarea recursului a menționat că a indicat motivele și temeiurile cererii de recurs fără a lua cunoștință cu hotărârea integrală a primei instanțe. În conformitate cu art. 425 Codul de procedură civilă, termenul de declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii. Din materialele cauzei rezultă că încheierea Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată la 14 martie 2018, iar la 22 martie 2018 încheierea instanței de apel a fost expediată în adresa părților (f.d.

74). Astfel, instanța de recurs consideră că recurenta s-a conformat prevederilor legale și a declarat recursul la 05 aprilie 2018, în termen. Potrivit prevederilor art. 426 alin (3) Codul de procedură civilă, recursul împotriva încheierii se examinează în termen de 3 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza dosarului și a materialelor anexate la recurs, fără examinarea admisibilității și fără participarea părților. Studiind materialele dosarului, Colegiul consideră recursul întemeiat și care urmează a fi admis din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 427 lit. b) Codul de procedură civilă, instanța de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să admită recursul și să caseze integral sau parțial încheierea, restituind pricina spre rejudecare.

Colegiul reține, că la 09 noiembrie 2018 Suvac Alexandra a contestat cu apel hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana din 11 octombrie 2017 (f.d. 49). În conformitate cu art. 365 alin. (1) lit. d) Codul de procedură civilă, în cererea de apel se indică motivele de fapt și de drept pe care se întemeiază apelul. În conformitate cu art. 368 alin. (1) Codul de procedură civilă, dacă cererea de apel nu întrunește condițiile prevăzute la art. 365, instanța de apel dispune printr-o încheiere să nu se dea curs cererii, acordând apelantului un termen pentru lichidarea neajunsurilor.

Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 24 ianuarie 2018, nu s-a dat curs cererii de apel depusă de Suvac Alexandra, fiindu-i comunicat despre necesitatea prezentării apelului motivat pînă la data de 14 martie 2018. Prin încheierea din 14 martie 2018, Curtea de Apel Chișinău, în temeiul art. 369 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă, a restituit cererea de apel depusă de Suvac Alexandra din motiv că nu a lichidat neajunsurile stabilite în încheierea instanței de apel din 24 ianuarie 2018 și anume nu a prezentat cererea de apel motivată. 2 Colegiul consideră soluția instanței de apel drept una eronată, or instanța de apel s-a expus în privința restituirii apelului depus de Suvac Alexandra cu încălcarea normelor de drept procedural și fără a elucida următoarele aspecte.

La caz, instanța de recurs reține că apelul este o cale ordinară de atac, obiectul căruia sunt hotărîrile pronunțate de prima instanță care nu sunt definitive. La exercitarea căii de atac - apelul, persoanele în drept să declare apel dispun de anumite drepturi și obligațiuni. La rîndul său instanța de apel, este obligată de a respecta procedura examinării pricinii în apel atît la faza pregătirii pricinii pentru dezbaterile judiciare, cît și în cadrul dezbaterilor judiciare. Mai mult ca atît, instanța de apel este obligată de a crea condiții obiective și reale pentru ca participanții să-și exercite în volum deplin drepturile sale procedurale, curmînd în mod legal orice abuz din partea lor, și înlăturînd pe măsură posibilităților, omisiunile la acest capitol, depistate în orice fază a procesului.

După cum rezultă din procesul-verbal al ședinței instanței de apel din 14 martie 2018, la întrebarea instanței Suvac Alexandra a menționat că a recepționat încheierea din 24 ianuarie 2018, prin care nu s-a dat curs cererii de apel, însă nu a înțeles conținutul acesteia, deoarece nu are avocat. Colegiul consideră că contestând cu apel hotărârea primei instanțe, Suvac Alexandra a invocat netemeinicia hotărârii contestate, deoarece instanța nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată, întemeindu-și cererea de apel pe prevederile art. 22 din Codul Familiei și art. 315 Cod civil. (f.d. 49). Avînd în vedere cele relatate supra, Colegiul conchide că apelul declarat de Suvac Alexandra împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana din 11 octombrie 2017 cuprinde motivele de fapt și de drept pe care se întemeiază și deci corespunde exigențelor prevăzute de art. 365 alin. (1) lit. d) din Codul de procedură civilă.

În circumstanțele menționate și ținând cont de faptul, că încheierea instanței de apel a fost emisă cu încălcări de procedură ce afectează dreptul recurentei la un proces echitabil și deci urmează a fi casată, or menținerea acesteia în condițiile enunțate, ar constitui o încălcare a dreptului Alexandrei Suvac de a dispune de drepturile sale procedurale în condițiile normelor în vigoare, care sunt garantate și de Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, precum și îngrădirea accesului la justiție. Astfel, art. 6 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale stipulează că orice persoană are dreptul la judecarea pricinii „în mod echitabil”, ceea ce implică, inclusiv, o procedură contradictorie și egalitatea armelor.

Respectarea principiului egalității armelor presupune că fiecare parte trebuie să obțină o posibilitate rezonabilă de a-și prezenta cauza în condiții care să nu o plaseze într- o situație net dezavantajată în raport cu adversarul său, astfel încât între părți să se mențină un echilibru corect. Dreptul la o procedură contradictorie implică dreptul unei părți în procesul civil de a lua cunoștință de observațiile sau explicațiile date de cealaltă parte, precum și de a le discuta. Din considerentele menționate și având în vedere faptul că s-a stabilit în mod cert încălcarea normelor de drept procedural de către instanța de apel la emiterea încheierii recurate, Colegiul conchide de a admite recursul declarat de către Suvac Alexandra, a casa integral încheierea Curții de Apel Chișinău din 14 martie 2018 și a restitui cauza la Curtea de Apel Chișinău, la stadia de primire a cererii de apel.

3 În conformitate cu art. 427 lit. b), art. 428 Codul de procedură civilă, Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție d e c i d e: A admite recursul declarat de către Suvac Alexandra. A casa încheierea Curții de Apel Chișinău din 14 martie 2018, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Suvac Alexandra împotriva lui Oistric Igor cu privire la recunoașterea dreptului de proprietate, cu restituirea cauzei la Curtea de Apel Chișinău, la stadia de primire a cererii de apel. Decizia nu se spune nici unei căi de atac. Președintele ședinței, Ala Cobăneanu judecători Luiza Gafton Dumitru Mardari 4