2r-470/18 — recunoasterea dreptului de proprietate

Dosarul nr. 2r-470/18

Prima instanță; (Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana) I. Chironeț

Instanța de apel: (Curtea de Apel Chișinău) A. Minciuna, V. Sîrbu, V. Mihaila

D E C I Z I E

23 mai 2018 mun. Chișinău

Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al

Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, Ala Cobăneanu

judecători Luiza Gafton

Dumitru Mardari

examinând recursul declarat de către Suvac Alexandra,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată înaintată de Suvac Alexandra

împotriva lui Oistric Igor cu privire la recunoașterea dreptului de proprietate,

împotriva încheierii Curții de Apel Chișinău din 14 martie 2018, prin care a fost

restituită cererea de apel depusă de Suvac Alexandra ca nemotivată,

c o n s t a t ă:

La 06 decembrie 2016 Suvac Alexandra a înaintat cerere de chemare în judecată

împotriva lui Oistric Igor cu privire la recunoașterea dreptului de proprietate.

În motivarea acțiunii, Suvac Alexandra a menționat că la 04 noiembrie 1980 a

încheiat căsătoria cu Miron Grigorii.

La fel a relatat că prin decizia Primăriei comunei Tohatin nr. 7 din 08 aprilie

1993, le-a fost repartizat în proprietate comună un lot cu destinația grădini cu

suprafața totală de 0,1850 ha, situat în extravilanul comunei Tohatin, iar la 26 ianuarie

1998 lotul în cauză a fost înregistrat după Miron Grigorii.

Menționează de asemenea că la 04 noiembrie 1999 căsătoria cu Miron Grigore a

fost desfăcută.

La 19 iunie 2016 Miron Grigore a decedat, întreaga sa avere fiind testată

nepotului său, Oistric Igor.

Susține că în temeiul art. 20 din Codul familiei, bunurile dobândite de soți în

timpul căsătoriei aparțin ambilor cu drept de proprietate în devălmășie.

Reclamanta Suvac Alexandra solicită recunoașterea dreptului de proprietate

asupra ½ cotă-parte din terenul cu destinație grădini situat în extravilanul comunei

Tohatin.

Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana din 11 octombrie 2017,

acțiunea înaintată de Suvac Alexandra a fost respinsă ca fiind tardivă.

S-a încasat de la Suvac Alexandra în beneficiul lui Oistric Igor suma de 2 500 lei

cu titlu de cheltuieli de asistență juridică.

1

S-a încasat de la Suvac Alexandra în beneficiul statului suma de 22,70 de lei cu

titlu de cheltuieli suportate de instanță pentru citarea părților în instanța de judecată.

Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 24 ianuarie 2018, nu s-a dat curs

cererii de apel depusă de Suvac Alexandra, fiindu-i comunicat despre necesitatea

prezentării apelului motivat pînă la data de 14 martie 2018.

Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 14 martie 2018, a fost restituită

cererea de apel depusă de Suvac Alexandra ca nemotivată.

La 05 aprilie 2018, prin intermediul oficiului poștal, Suvac Alexandra a declarat

recurs împotriva încheierii Curții de Apel Chișinău din 14 martie 2018, solicitînd

admiterea recursului, casarea încheierii contestate și restituirea pricinii spre rejudecare

în instanța de apel.

Recurenta Suvac Alexandra în motivarea recursului a menționat că a indicat

motivele și temeiurile cererii de recurs fără a lua cunoștință cu hotărârea integrală a

primei instanțe.

În conformitate cu art. 425 Codul de procedură civilă, termenul de declarare a

recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii.

Din materialele cauzei rezultă că încheierea Curții de Apel Chișinău a fost

pronunțată la 14 martie 2018, iar la 22 martie 2018 încheierea instanței de apel a fost

expediată în adresa părților (f.d. 74).

Astfel, instanța de recurs consideră că recurenta s-a conformat prevederilor legale și

a declarat recursul la 05 aprilie 2018, în termen.

Potrivit prevederilor art. 426 alin (3) Codul de procedură civilă, recursul împotriva

încheierii se examinează în termen de 3 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza

dosarului și a materialelor anexate la recurs, fără examinarea admisibilității și fără

participarea părților.

Studiind materialele dosarului, Colegiul consideră recursul întemeiat și care

urmează a fi admis din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 427 lit. b) Codul de procedură civilă, instanța de recurs, după

ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să admită recursul și să caseze

integral sau parțial încheierea, restituind pricina spre rejudecare.

Colegiul reține, că la 09 noiembrie 2018 Suvac Alexandra a contestat cu apel

hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana din 11 octombrie 2017 (f.d. 49).

În conformitate cu art. 365 alin. (1) lit. d) Codul de procedură civilă, în cererea de

apel se indică motivele de fapt și de drept pe care se întemeiază apelul.

În conformitate cu art. 368 alin. (1) Codul de procedură civilă, dacă cererea de apel

nu întrunește condițiile prevăzute la art. 365, instanța de apel dispune printr-o încheiere

să nu se dea curs cererii, acordând apelantului un termen pentru lichidarea neajunsurilor.

Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 24 ianuarie 2018, nu s-a dat curs

cererii de apel depusă de Suvac Alexandra, fiindu-i comunicat despre necesitatea

prezentării apelului motivat pînă la data de 14 martie 2018.

Prin încheierea din 14 martie 2018, Curtea de Apel Chișinău, în temeiul art. 369

alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă, a restituit cererea de apel depusă de

Suvac Alexandra din motiv că nu a lichidat neajunsurile stabilite în încheierea

instanței de apel din 24 ianuarie 2018 și anume nu a prezentat cererea de apel

motivată.

2

Colegiul consideră soluția instanței de apel drept una eronată, or instanța de apel

s-a expus în privința restituirii apelului depus de Suvac Alexandra cu încălcarea normelor

de drept procedural și fără a elucida următoarele aspecte.

La caz, instanța de recurs reține că apelul este o cale ordinară de atac, obiectul

căruia sunt hotărîrile pronunțate de prima instanță care nu sunt definitive.

La exercitarea căii de atac - apelul, persoanele în drept să declare apel dispun de

anumite drepturi și obligațiuni. La rîndul său instanța de apel, este obligată de a respecta

procedura examinării pricinii în apel atît la faza pregătirii pricinii pentru dezbaterile

judiciare, cît și în cadrul dezbaterilor judiciare.

Mai mult ca atît, instanța de apel este obligată de a crea condiții obiective și reale

pentru ca participanții să-și exercite în volum deplin drepturile sale procedurale, curmînd

în mod legal orice abuz din partea lor, și înlăturînd pe măsură posibilităților, omisiunile la

acest capitol, depistate în orice fază a procesului.

După cum rezultă din procesul-verbal al ședinței instanței de apel din 14 martie

2018, la întrebarea instanței Suvac Alexandra a menționat că a recepționat încheierea din

24 ianuarie 2018, prin care nu s-a dat curs cererii de apel, însă nu a înțeles conținutul

acesteia, deoarece nu are avocat.

Colegiul consideră că contestând cu apel hotărârea primei instanțe, Suvac

Alexandra a invocat netemeinicia hotărârii contestate, deoarece instanța nu a aplicat legea

care trebuia să fie aplicată, întemeindu-și cererea de apel pe prevederile art. 22 din Codul

Familiei și art. 315 Cod civil. (f.d. 49).

Avînd în vedere cele relatate supra, Colegiul conchide că apelul declarat de Suvac

Alexandra împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana din 11 octombrie

2017 cuprinde motivele de fapt și de drept pe care se întemeiază și deci corespunde

exigențelor prevăzute de art. 365 alin. (1) lit. d) din Codul de procedură civilă.

În circumstanțele menționate și ținând cont de faptul, că încheierea instanței de apel

a fost emisă cu încălcări de procedură ce afectează dreptul recurentei la un proces

echitabil și deci urmează a fi casată, or menținerea acesteia în condițiile enunțate, ar

constitui o încălcare a dreptului Alexandrei Suvac de a dispune de drepturile sale

procedurale în condițiile normelor în vigoare, care sunt garantate și de Convenția

Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, precum și

îngrădirea accesului la justiție.

Astfel, art. 6 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a

Libertăților Fundamentale stipulează că orice persoană are dreptul la judecarea pricinii

„în mod echitabil”, ceea ce implică, inclusiv, o procedură contradictorie și egalitatea

armelor. Respectarea principiului egalității armelor presupune că fiecare parte trebuie să

obțină o posibilitate rezonabilă de a-și prezenta cauza în condiții care să nu o plaseze într-

o situație net dezavantajată în raport cu adversarul său, astfel încât între părți să se

mențină un echilibru corect. Dreptul la o procedură contradictorie implică dreptul unei

părți în procesul civil de a lua cunoștință de observațiile sau explicațiile date de cealaltă

parte, precum și de a le discuta.

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că s-a stabilit în mod cert

încălcarea normelor de drept procedural de către instanța de apel la emiterea încheierii

recurate, Colegiul conchide de a admite recursul declarat de către Suvac Alexandra, a

casa integral încheierea Curții de Apel Chișinău din 14 martie 2018 și a restitui cauza la

Curtea de Apel Chișinău, la stadia de primire a cererii de apel.

3

În conformitate cu art. 427 lit. b), art. 428 Codul de procedură civilă, Colegiul

Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e:

A admite recursul declarat de către Suvac Alexandra.

A casa încheierea Curții de Apel Chișinău din 14 martie 2018, în cauza civilă la

cererea de chemare în judecată înaintată de Suvac Alexandra împotriva lui Oistric Igor cu

privire la recunoașterea dreptului de proprietate, cu restituirea cauzei la Curtea de Apel

Chișinău, la stadia de primire a cererii de apel.

Decizia nu se spune nici unei căi de atac.

Președintele ședinței, Ala Cobăneanu

judecători Luiza Gafton

Dumitru Mardari

4