2ra-778/18 — cu privire la declararea nulității contractului de donație

Dosarul nr.2ra-778/18 Instanța de fond: Judecătoria Soroca, sediul Florești – L. Cocier, Instanța de apel: CA Bălți – A. Gheorghieș, A. Toderaș, A. Albu, Î N C H E I E R E 16 mai 2018 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Tatiana Vieru, judecători Iuliana Oprea, Maria Ghervas, examinând admisibilitatea recursului declarat de către Mariana Gușan, reprezentată de către Lilia Berladean, în cauza civilă la acțiunea Marianei Gușan împotriva lui Ion Jorovlea, Eugenia Gumionîi, Sergiu Gumionîi, Roman Gumionîi, Natalia Smirnova cu privire la declararea nulității absolute a contractului de donație și recunoașterea valabilității contractului de vânzare – cumpărare, împotriva deciziei Curții de Apel Bălți din data de 05 decembrie 2017, prin care s-a respins apelul declarat de către Mariana Gușan, reprezentată de către Lilia Berladean, s-a menținut hotărârea Judecătoriei Soroca, sediul Florești din data de 04 aprilie 2017, C O N S T A T Ă: Mariana Gușan la 25 noiembrie 2015 s-a adresat cu cerere de chemare în judecată, cu concretizările ulterioare, împotriva lui Ion Jorovlea, Eugeniei Gumionîi, Sergiu Gumionîi, Roman Gumionîi și Nataliei Smirnova, prin care a solicitat declararea nulității absolute a contractului de donație nr. 463 din 22 ianuarie 2013, autentificat în cadrul Biroului Notarial Eugenia Conoval,

cu recunoașterea valabilității acestui act juridic încheiat sub forma unui contract de vânzare-cumpărare și înregistrarea dreptului de proprietate după pârâtul Ion Jorovlea. ( f.d. 4-6, 106, vol.I) În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că cu Ion Jorovlea a încheiat căsătoria în anul 2011 și s-au aflat în relații de căsătorie până în anul 2015. În timpul căsătoriei, din banii comuni, au procurat de la Eugenia Gumionîi, Sergiu Gumionîi, Roman Gumionîi și Natalia Smirnova, apartamentul nr. 34, situat xxxxx, la preț de 12 800 euro. Banii au fost acumulați de ea, fiind plecată la lucru 1 peste hotarele Republicii Moldova și a unui împrumut de la bancă, care de asemenea a fost rambursat de aceasta.

La momentul încheierii contractului, la notar s-a prezentat numai Ion Jorovlea, iar în legătură că avea încredere în acesta, nu a verificat actele întocmite la notar, deși ele se păstrau în apartament și ea avea acces la ele. După desfacerea căsătoriei reclamanta a hotărât să se separe cu traiul de soț și să locuiască împreună cu fiica în bunul imobil procurat, unde a aflat că, de fapt în ziua procurării apartamentului sus- menționat a fost întocmit un contract de donație, care este cu titlu gratuit și nu de vânzare-cumpărare, unde din explicațiile cerute de la vânzătorii apartementului a aflat că s-a încheiat un astfel de contract ca să se evite plățile fiscale. În opinia reclamantei se consideră îndreptățită să solicite declararea nulității absolute a contractului de donație, ori la încheierea acestuia a fost încălcate condițiile prevăzute de legislație, fiind încheiat un act juridic simulat pentru a se ascunde obligațiunile fiscale.

Reclamanta menționează că de fapt între acesta și fostul soț a avut loc o înțelegere de a procura apartamentul și de a încheia contractul de vânzare – cumpărare și nu un contract de donație, mai mult pentru bunul imobil procurat a fost achitată suma de 12 800 euro, deși nu deține în acest sens careva probe, fiindcă recipisele de transmitere a banilor nu s-au păstrat. Prin hotărârea Judecătoriei Soroca, sediul Florești din data de 04 aprilie 2017 s-a respins ca fiind neîntemeiată cererea de chemare în judecată declarată de către Mariana Gușan. (f.d. 123, 130-134, vol.I) Curtea de Apel Bălți prin decizia din data de 05 decembrie 2017 a respins apelul declarat de către Mariana Gușan, reprezentată de către Lilia Berladean, a menținut hotărârea Judecătoriei Soroca, sediul Florești din data de 04 aprilie 2017. ( f.d.

191, 192-196, vol.) Împotriva deciziei instanței de apel, la data de 28 februarie 2018 Mariana Gușan, reprezentată de către Lilia Berladean a înaintat recurs, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei recurate cu emiterea unei noi hotărâri privind admiterea acțiunii. ( f.d. 1-3, vol.II) În motivarea recursului recurenta a indicat că instanțele de judecată au emis hotărârile sus- menționate cu aplicarea eronată a normelor de drept material, invocând dezacordul cu aceste hotărâri. În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. Materialele cauzei atestă, că decizia Curții de Apel Bălți a fost pronunțată la data de 05 decembrie 2017, expediată în adresa participanților la proces la data de 06 februarie 2018, potrivit avizelor de recepție atât Mariana Gușan, cât și avocatul acesteia Lilia Berladean au primit decizia la data de 09 februarie 2018. ( f.d.

199- 200, vol.I) 2 În aceste circumstanțe recursul, declarat de către Mariana Gușan, reprezentată de către Lilia Berladean 28 februarie 2018 se consideră a fi depus în termen. Examinând temeiurile de admisibilitate ale recursului în raport cu materialele cauzei civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia, că recursul declarat de către Mariana Gușan, reprezentată de către Lilia Berladean este inadmisibil din următoarele considerente. Verificând motivele de casare, invocate în recurs, completul Colegiului atestă, că recurenta indică argumente ce țin de dezacordul cu felul în care instanțele de judecată au apreciat înscrisurile probatorii și au constatat circumstanțele cauzei.

Nu pot fi reținute ca temei de admisibilitate aceste argumente, deoarece țin de reaprecierea probelor, fapt inadmisibil în recurs. Potrivit regulilor din Secțiunea a 2-a din Capitolul XXXVIII CPC, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs. Recursul exercitat conform secțiunii a 2 - a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procesual, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt. Astfel, completul Colegiului constată, că argumentele invocate în recurs nu pot constitui temei de casare a deciziei recurate, or, acesta nu se încadrează în cele expres stabilite la art. 432, alin. (2), (3) și (4) CPC.

Potrivit prevederilor art. 432, alin. (1) CPC părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declarare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procesual. Aliniatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcare sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433, lit. a) CPC cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432, alin. (2), (3) și (4). Totodată, potrivit jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, pe când în 3 recursul declarat de către Mariana Gușan, reprezentată de către Lilia Berladean asemenea aspecte nu se regăsesc. În speță, completul Colegiului menționează, că recursul în cauză conține obiecții de fapt și de drept, care deja au fost studiate și verificate de către instanțele de judecată, primind o apreciere corespunzătoare.

În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentei la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției. Drept urmare, se reține că argumentele invocate în recurs nu pot constitui temei de admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normei de drept material sau a normei de drept procesual, așa cum formal invocă recurenta și, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate. Din considerentele menționate instanța de recurs ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Mariana Gușan, reprezentată de către Lilia Berladean inadmisibil.

Conform celor expuse, în temeiul art. 431, alin. (1) și (2), art. 433, lit. a), 440, alin. (1) și (11) CPC, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție D I S P U N E: Recursul, declarat de către Mariana Gușan, reprezentată de către Lilia Berladean, se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Tatiana Vieru judecători Iuliana Oprea Maria Ghervas 4