2ra-778/18 — cu privire la declararea nulității contractului de donație

Dosarul nr.2ra-778/18

Instanța de fond: Judecătoria Soroca, sediul Florești – L. Cocier,

Instanța de apel: CA Bălți – A. Gheorghieș, A. Toderaș, A. Albu,

Î N C H E I E R E

16 mai 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tatiana Vieru,

judecători Iuliana Oprea, Maria Ghervas,

examinând admisibilitatea recursului declarat de către Mariana Gușan,

reprezentată de către Lilia Berladean,

în cauza civilă la acțiunea Marianei Gușan împotriva lui Ion Jorovlea,

Eugenia Gumionîi, Sergiu Gumionîi, Roman Gumionîi, Natalia Smirnova cu

privire la declararea nulității absolute a contractului de donație și recunoașterea

valabilității contractului de vânzare – cumpărare,

împotriva deciziei Curții de Apel Bălți din data de 05 decembrie 2017, prin

care s-a respins apelul declarat de către Mariana Gușan, reprezentată de către Lilia

Berladean, s-a menținut hotărârea Judecătoriei Soroca, sediul Florești din data de

04 aprilie 2017,

C O N S T A T Ă:

Mariana Gușan la 25 noiembrie 2015 s-a adresat cu cerere de chemare în

judecată, cu concretizările ulterioare, împotriva lui Ion Jorovlea, Eugeniei

Gumionîi, Sergiu Gumionîi, Roman Gumionîi și Nataliei Smirnova, prin care a

solicitat declararea nulității absolute a contractului de donație nr. 463 din 22

ianuarie 2013, autentificat în cadrul Biroului Notarial Eugenia Conoval, cu

recunoașterea valabilității acestui act juridic încheiat sub forma unui contract de

vânzare-cumpărare și înregistrarea dreptului de proprietate după pârâtul Ion

Jorovlea. ( f.d. 4-6, 106, vol.I)

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că cu Ion Jorovlea a încheiat

căsătoria în anul 2011 și s-au aflat în relații de căsătorie până în anul 2015. În

timpul căsătoriei, din banii comuni, au procurat de la Eugenia Gumionîi, Sergiu

Gumionîi, Roman Gumionîi și Natalia Smirnova, apartamentul nr. 34, situat

xxxxx, la preț de 12 800 euro. Banii au fost acumulați de ea, fiind plecată la lucru

1

peste hotarele Republicii Moldova și a unui împrumut de la bancă, care de

asemenea a fost rambursat de aceasta.

La momentul încheierii contractului, la notar s-a prezentat numai Ion

Jorovlea, iar în legătură că avea încredere în acesta, nu a verificat actele întocmite

la notar, deși ele se păstrau în apartament și ea avea acces la ele.

După desfacerea căsătoriei reclamanta a hotărât să se separe cu traiul de soț și

să locuiască împreună cu fiica în bunul imobil procurat, unde a aflat că, de fapt în

ziua procurării apartamentului sus- menționat a fost întocmit un contract de

donație, care este cu titlu gratuit și nu de vânzare-cumpărare, unde din explicațiile

cerute de la vânzătorii apartementului a aflat că s-a încheiat un astfel de contract ca

să se evite plățile fiscale.

În opinia reclamantei se consideră îndreptățită să solicite declararea nulității

absolute a contractului de donație, ori la încheierea acestuia a fost încălcate

condițiile prevăzute de legislație, fiind încheiat un act juridic simulat pentru a se

ascunde obligațiunile fiscale.

Reclamanta menționează că de fapt între acesta și fostul soț a avut loc o

înțelegere de a procura apartamentul și de a încheia contractul de vânzare –

cumpărare și nu un contract de donație, mai mult pentru bunul imobil procurat a

fost achitată suma de 12 800 euro, deși nu deține în acest sens careva probe, fiindcă

recipisele de transmitere a banilor nu s-au păstrat.

Prin hotărârea Judecătoriei Soroca, sediul Florești din data de 04 aprilie 2017

s-a respins ca fiind neîntemeiată cererea de chemare în judecată declarată de către

Mariana Gușan. (f.d. 123, 130-134, vol.I)

Curtea de Apel Bălți prin decizia din data de 05 decembrie 2017 a respins

apelul declarat de către Mariana Gușan, reprezentată de către Lilia Berladean, a

menținut hotărârea Judecătoriei Soroca, sediul Florești din data de 04 aprilie 2017.

( f.d. 191, 192-196, vol.)

Împotriva deciziei instanței de apel, la data de 28 februarie 2018 Mariana

Gușan, reprezentată de către Lilia Berladean a înaintat recurs, prin care a solicitat

admiterea recursului, casarea deciziei recurate cu emiterea unei noi hotărâri privind

admiterea acțiunii. ( f.d. 1-3, vol.II)

În motivarea recursului recurenta a indicat că instanțele de judecată au emis

hotărârile sus- menționate cu aplicarea eronată a normelor de drept material,

invocând dezacordul cu aceste hotărâri.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC recursul se declară în termen de 2

luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Materialele cauzei atestă, că decizia Curții de Apel Bălți a fost pronunțată la

data de 05 decembrie 2017, expediată în adresa participanților la proces la data de

06 februarie 2018, potrivit avizelor de recepție atât Mariana Gușan, cât și avocatul

acesteia Lilia Berladean au primit decizia la data de 09 februarie 2018. ( f.d. 199-

200, vol.I)

2

În aceste circumstanțe recursul, declarat de către Mariana Gușan, reprezentată

de către Lilia Berladean 28 februarie 2018 se consideră a fi depus în termen.

Examinând temeiurile de admisibilitate ale recursului în raport cu materialele

cauzei civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia, că recursul declarat de către

Mariana Gușan, reprezentată de către Lilia Berladean este inadmisibil din

următoarele considerente.

Verificând motivele de casare, invocate în recurs, completul Colegiului atestă,

că recurenta indică argumente ce țin de dezacordul cu felul în care instanțele de

judecată au apreciat înscrisurile probatorii și au constatat circumstanțele cauzei. Nu

pot fi reținute ca temei de admisibilitate aceste argumente, deoarece țin de

reaprecierea probelor, fapt inadmisibil în recurs.

Potrivit regulilor din Secțiunea a 2-a din Capitolul XXXVIII CPC, instanța de

recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de

apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența

probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței

de recurs.

Recursul exercitat conform secțiunii a 2 - a are caracter devolutiv numai

asupra problemelor de drept material și procesual, verificându-se doar legalitatea

deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

Astfel, completul Colegiului constată, că argumentele invocate în recurs nu

pot constitui temei de casare a deciziei recurate, or, acesta nu se încadrează în cele

expres stabilite la art. 432, alin. (2), (3) și (4) CPC.

Potrivit prevederilor art. 432, alin. (1) CPC părțile și alți participanți la proces

sunt în drept să declarare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procesual.

Aliniatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcare

sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele

indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în

măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei

sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către

instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433, lit. a) CPC cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art. 432, alin. (2), (3) și (4).

Totodată, potrivit jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică

să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul

trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, pe când în

3

recursul declarat de către Mariana Gușan, reprezentată de către Lilia Berladean

asemenea aspecte nu se regăsesc.

În speță, completul Colegiului menționează, că recursul în cauză conține

obiecții de fapt și de drept, care deja au fost studiate și verificate de către instanțele

de judecată, primind o apreciere corespunzătoare.

În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentei la

soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul

în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

Drept urmare, se reține că argumentele invocate în recurs nu pot constitui

temei de admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normei de drept material sau a normei de drept procesual, așa

cum formal invocă recurenta și, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei

recurate.

Din considerentele menționate instanța de recurs ajunge la concluzia de a

considera recursul declarat de către Mariana Gușan, reprezentată de către Lilia

Berladean inadmisibil.

Conform celor expuse, în temeiul art. 431, alin. (1) și (2), art. 433, lit. a), 440,

alin. (1) și (11) CPC, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție

D I S P U N E:

Recursul, declarat de către Mariana Gușan, reprezentată de către Lilia

Berladean, se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, judecătorul Tatiana Vieru

judecători Iuliana Oprea

Maria Ghervas

4