2ra-779/18 — despropriere fortata

2ra-779/18 — despropriere fortata (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

prima instanță: V. Șchiopu dosarul nr.2ra-779/18

(Judecătoria Ungheni, sediul Central)

instanța de apel: S. Procopciuc, A. Garbuz, E. Grumeza

(Curtea de Apel Bălți)

Î N C H E I E R E

02 mai 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Dumitru Mardari, Iurie Bejenaru

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către

Edvard Bulgac,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Întreprinderii de Stat

„Administrația de Stat a Drumurilor” împotriva lui Edvard Bulgac cu privire la

desproprietărirea forțată a terenurilor supuse exproprierii pentru cauză de utilitate

publică de interes național,

și la cererea reconvențională depusă de Edvard Bulgac împotriva

Întreprinderii de Stat „Administrația de Stat a Drumurilor” cu privire la obligarea

efectuării schimbului terenului supus exproprierii pentru cauză de utilitate publică

de interes național,

împotriva deciziei Curții de Apel Bălți din 21 noiembrie 2017, prin care a

fost respins apelul declarat de către Edvard Bulgac și a fost menținută hotărârea

Judecătoriei Ungheni, sediul Central din 21 noiembrie 2017, prin care acțiunea

inițială a fost admisă, iar acțiunea reconvențională a fost respinsă,

c o n s t a t ă:

La 14 noiembrie 2014, ÎS „Administrația de Stat a Drumurilor” a depus

cerere de chemare în judecată împotriva lui Nicolae Ciobanu, Vitalie Bogdan,

Anghelina Bogdan, Alexandru Veriga, Ana Burlacu, Ilie Ciubotaru, Alexei

Mamaischi și Edvard Bulgac cu privire la desproprietărirea forțată a terenurilor

supuse exproprierii pentru cauza de utilitate publica de interes național, privind

construcția drumului național R1 - Chișinău - Ungheni -Sculeni - frontiera cu

România.

Prin încheierea Judecătoriei Ungheni, sediul Central din 19 iulie 2017,

pretenția înaintată de ÎS „Administrația de Stat a Drumurilor” împotriva lui Edvard

Bulgac cu privire la terenul nr. cadastral xxxxx cu suprafața de 0,1336 ha a fost

separat într-un proces aparte.

La 04 martie 2015 ÎS „Administrația de Stat a Drumurilor” a înaintat o

cerere de chemare în judecată concretizată împotriva lui Edvard Bulgac privind

exproprierea forțată pentru cauză de utilitate publică de interes național.

1

În motivarea acțiunii ÎS „Administrația de Stat a Drumurilor” a indicat că la

data de 11 octombrie 2013 în Monitorul Oficial nr. 222-227/885 a fost publicată

Hotărârea Guvernului nr.781 din 07 octombrie 2013 cu privire la unele măsuri de

asigurare a reabilitării și extinderii drumului național R1 - Chișinău - Ungheni -

Sculeni - frontieră cu România.

Prin această hotărâre pentru realizarea prevederilor Legii nr.150 din 29 iunie

2012 privind declararea unității publice de interes național pentru lucrările de

reabilitare și extindere a unor drumuri naționale, în cazul dat: Rl - Vatra - Cojușna

- Strășeni - Călărași – Bahmut-Cornești - Ungheni - Zagarancea, a fost împuternicit

Ministerul Transportului Infrastructurii Drumurilor, prin intermediul ÎS

„Administrația de Stat a Drumurilor” să organizeze procesul de încheiere a

contractelor de vânzare cumpărare cu proprietarii terenurilor incluse în proiectul de

construcție ce țin de exproprierea bunurilor proprietate privată.

Prin expropriere este determinat transferul de bunuri și de drepturi

patrimoniale din proprietate privată în proprietate publică, în scopul efectuării de

lucrări pentru cauză de utilitate publică de interes național.

Conform art. 5 pct. l, lit. d) din Legea exproprierii pentru cauză de utilitate

publică nr. 488-XIV din 8 iulie 1999, se consideră de utilitate publică lucrările

privind căile de comunicații și clădirile aferente lor, trasarea, alinierea și lărgirea

străzilor.

Întru exercitarea art.7 din Legea menționată, Comisia pentru soluționarea

întâmpinărilor expropriaților la propunerile de expropriere, s-a condus de

procedurile stabilite prin Regulamentul aprobat de Guvern (HG nr. 660 din

15.06.2006).

Obiect al exproprierii în cazul dat a fost determinat și terenul agricol a

pârâtului, supus exproprierii pentru cauză de utilitate publică, privind reconstrucția

drumului național Rl-Chișinău-Ungheni-Sculeni-frontieră cu România, sectorul de

ocolire a or. Ungheni.

În interpretarea art. 9-12 din Legea vizată, comisia pentru soluționarea

întâmpinărilor expropriaților la propunerile de expropriere pentru reabilitarea și

extinderea drumului național Rl-Chișinău-Ungheni-Sculeni-frontieră cu România a

acționat conform procedurilor stabilite de lege.

În consecință, în urma ședinței convocate la data de 25 martie 2014, în

cadrul căreia s-a examinat întâmpinarea expropriaților, inclusiv și a piratului la

oferta de expropriere a terenului, în care s-a solicitat schimbul terenului expropriat

cu un alt loc echivalent, din hotarele administrativ teritoriale a com. Zagarancea,

Comisia a adus la cunoștință următoarele.

Comisia a consultat organele competente în scopul soluționării solicitării de

schimb a terenurilor. În rezultatul examinării s-a stabilit, că terenuri cu destinație

agricolă proprietate publică a statului, care ar putea fi propuse în schimbul celor

expropriate, în hotarele com. Zagarancea nu sunt.

Reieșind din cele menționate, comisia pentru soluționarea întâmpinărilor

expropriaților la propunerile de expropriere, a menținut oferta de expropriere din

22 ianuarie 2014 cu despăgubirea în bani. Lui Edvard Bulgac i-a fost propus pentru

terenul agricol cu nr. cadastral xxxxx cu suprafața de 0,1336 ha, înregistrat la OCT

Ungheni, supus exproprierii pentru cauză de utilitate publică, privind construcția

drumului național Rl- Chișinău- Ungheni-Sculeni-frontieră cu România, sectorul

2

de ocolire a or. Ungheni, prețul de despăgubire calculat în sumă totală de 8463,04

lei.

La expirarea termenului stabilit, comisia pentru soluționarea întâmpinărilor

expropriaților la propunerile de expropriere pentru reabilitarea și extinderea

drumului național Rl-Chișinău-Ungheni-Sculeni - frontieră cu România, la 22

septembrie 2014 a întocmit un proces - verbal al ședinței cu următoarea ordine de

zi: - examinarea necesității de adresare în instanța de judecată în privința

exproprierii forțate a terenurilor destinate construcției drumului de ocolire a or.

Ungheni, din cadrul proiectului de reabilitare a drumului național Rl- Chișinău-

Ungheni-Sculeni-frontieră cu România. Comisia a informat cu privire la acțiunile

întreprinse în privința răscumpărării terenurilor din proprietatea cetățenilor.

Afirmă că, persoanelor expropriate li s-a adresat ofertă de expropriere în

bani, pe care aceștia au respins-o, solicitând schimb de terenuri. Posibilitățile de

schimb a terenurilor au fost examinate de Ministerul Transporturilor și

Infrastructurii Drumurilor în comun cu organele competente. În rezultatul

examinării s-a stabilit lipsa terenurilor amplasate conform solicitărilor titularilor

menționați. Reieșind din situația creată, persoanelor în cauză li s-a adresat oferte

repetate care prevedeau despăgubiri în bani, care de asemenea au fost respinse.

Astfel, utilizând toate posibilitățile legale oferite de legislația în vigoare, s-a

propus adresarea în instanța de judecată pentru exproprierea forțată conform

prevederilor Legii nr. 488 din 08.07.1999 privind exproprierea pentru cauza de

utilitate publică și Legii nr. 150 din 20.06.2012 privind declararea utilității publice

în interes național pentru lucrările de reabilitare și extindere a unor drumuri

naționale, în cazul dat Rl-Chișinău-Ungheni-Sculeni-frontieră cu România.

Prin urmare, solicită ÎS „Administrația de Stat a Drumurilor”

desproprietărirea forțată a terenului agricol cu nr. cadastral xxxxx cu suprafața de

0,1336 ha ce-i aparține lui Edvard Bulgac, supus exproprierii pentru cauză de

utilitate publică de interes național.

Ulterior, Bulgac Edvard a depus acțiune reconvențională împotriva ÎS

„Administrația de Stat a Drumurilor” cu privire la obligarea efectuării schimbului

terenului agricol supus exproprierii pentru cauză de utilitate publică cu un teren

similar, conform art. 4 din Legea exproprierii.

În motivarea acțiunii reconvenționale Edvard Bulgac a indicat că nu este de

acord cu desproprietărirea forțată, dat fiind faptul că ÎS „Administrația de Stat a

Drumurilor” ignoră cerințele sale și în mod fraudulos încearcă să-1 desproprieze de

proprietatea sa.

Astfel, comisia pentru soluționarea întimpinărilor la cererile de expropriere

pentru restabilirea și extinderea drumului național R1-Chișinău-Ungheni-Sculeni-

frontiera cu România, la 22 septembrie 2014, întocmește un proces verbal al

ședinței cu următoarea ordine de zi: examinarea necesității de adresare în instanța

de judecată în privința exproprierii forțate a terenurilor destinate construcției

acestui drum.

La 06 martie 2014, Bulgac Edvard s-a adresat piratului cu o cerere de a-i

propune în locul terenului care urmează a fi expropriat un teren similar cu

suprafața de 0.1336 ha de pământ amplasat la drumul Chișinău-Stauceni M2 și prin

răspunsul primit i s-a explicat că comisia va precauta posibilitatea de a-i oferi un

alt teren.

3

La 30 iulie 2014 a primit răspuns precum că în urma ședinței din 25 martie

2015 comisia pentru soluționarea întimpinărilor expropriaților la propunerea de

expropriere a consultat organele competente în scopul soluționării cererii. În

rezultatul examinării cererii s-a stabilit că terenurile cu destinație agricolă

proprietate publică a statului, care ar putea fi propuse în schimbul celui expropriat,

în hotarele administrativ teritoriale a com. Stăuceni mun. Chișinău nu sunt. Astfel,

comisia a exclus posibilitatea examinării altor terenuri apropiate celui solicitat

pentru a propune alte terenuri în schimb persoanei a cărui teren urmează a fi

expropriat.

Prin hotărârea Judecătoriei Ungheni, sediul Central din 27 iunie 2017 a fost

admisă acțiunea inițială depusă de ÎS „Administrația de Stat a Drumurilor”, a fost

dispusă desproprietărirea forțată a lui Edvard Bulgac de terenul supus exproprierii

pentru cauza de utilitate publică, privind construcția drumului național Rl-

Chișinău-Ungheni-Sculeni-frontiera cu România și a fost expropriat Edvard

Bulgac de terenul agricol cu nr. cadastral xxxxx, cu suprafața de 0,1336 ha,

amplasat în extravilanul com. Zagarancea r-nul Ungheni ce-i aparține cu drept de

proprietate, în folosul statului, cu restituirea plății cuantumului despăgubirii în

sumă de 8607 lei. Iar acțiunea reconvențională înaintată de Edvard Bulgac a fost

respinsă ca fiind neîntemeiată.

La 27 iulie 2017, Bulgac Edvard a depus apel împotriva hotărârii

Judecătoriei Ungheni, sediul Central din 27 iunie 2017, solicitând admiterea

apelului, casarea integrală a hotărârii primei instanțe cu emiterea unei noi hotărâri

cu privire la admiterea acțiunii reconvenționale.

Prin decizia Curții de Apel Bălți din 21 noiembrie 2017 a fost respins apelul

declarat de Edvard Bulgac și a fost menținută hotărârea Judecătoriei Ungheni,

sediul Central din 27 iunie 2017.

La 16 februarie 2018, Edvard Bulgac a declarat recurs împotriva deciziei

instanței de apel, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel

și hotărârii primei instanțe cu adoptarea unei noi hotărâri de admitere a acțiunii

reconvenționale.

În motivarea recursului a indicat că instanța de fond și instanța de apel la

judecarea pricinii și pronunțarea hotărârilor au încălcat și au aplicat eronat normele

de drept material și procedural.

Menționează că terenul a cărui expropriere o solicită intimatul aparține cu

drept de proprietate și soției sale, fiind proprietate comună în devălmășie, de aceea

consideră că instanțele de judecată inferioare la examinarea cauzei urmau să o

atragă în proces și pe soția sa. Astfel prin hotărârea emisă a fost încălcat atât

dreptul său de proprietate, cât și dreptul de proprietate a soției sale.

În conformitate cu art.434 Codul de procedură civilă, recursul se declară în

termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei redactate. Termenul

de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.

Prin scrisoarea Curții de Apel Bălți din 16 ianuarie 2018 a fost expediată

părților decizia instanței de apel din 21 noiembrie 2017, iar la 16 februarie 2018

Edvard Bulgac a declarat recurs.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este declarat în termen, or actele

4

pricinii nu denotă cu certitudine data recepționării deciziei instanței de apel de

către recurent.

Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul este inadmisibil din următoarele

considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Codul de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate

sau aplicate eronat, iar alin. (4) prevede că săvârșirea altor încălcări decât cele

indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în

măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii

sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către

instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către Edvard Bulgac,

nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Astfel, analizând actele cauzei completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ constată că, argumentele recurentului se limitează la

situația de apreciere de către instanțele ierarhic inferioare a circumstanțelor de fapt

a cauzei, iar argumentele invocate în recursul declarat de către Bulgac Edvard, în

esența lor, sunt similare argumentelor invocate în instanța de apel și sunt expuse

asupra circumstanțelor de fapt și nu de drept.

Argumentele invocate în recurs precum că, decizia instanței de apel este

emisă cu aplicarea eronată a normelor de drept material și procedural, nu pot fi

reținute, deoarece în speță, instanța de apel a stabilit just circumstanțele pricinii,

precum și a aplicat elocvent normele juridice, ce guvernează raportul juridic

litigios.

În consecință, argumentele invocate în recurs nu denotă încălcarea esențială

sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept

procedural de către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a

deciziei recurate.

Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai

asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se numai

legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție ține să menționeze că potrivit jurisprudenței CEDO,

recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației

prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod

direct starea de lucruri (cauza Asito vs Republica Moldova, 10 iulie 2010, Meyer

vs Germania, 22 martie 2016), însă motivele recursului, invocare în speță sunt

similare celor invocate în cadrul judecării pricinii, care au fost apreciate

corespunzător.

5

Astfel, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de

către Edvard Bulgac ca fiind inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 269-270, 431 alin. (2), 433 lit. a) și 440 alin. (1)

Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul declarat de către Edvard Bulgac se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, Ala Cobăneanu

judecătorul

Judecătorii Dumitru Mardari

Iurie Bejenaru

6