3ra-429/18 — cu privire la anularea și modificarea actelor administrative

3ra-429/18 — cu privire la anularea și modificarea actelor administrative (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

Dosarul nr. 3ra – 429/18

prima instanță: Judecătoria Bălți

Judecătorul: V. Pădurari

instanța de apel: Curtea de Apel Bălți

Judecători: S. Procopciuc, A. Garbuz, E. Grumeza

Î N C H E I E R E

18 aprilie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tatiana Vieru

Judecători Maria Ghervas

Iuliana Oprea

examinând admisibilitatea recursurilor declarate de Jambă Ala și Societatea pe

Acțiuni „REȚELELE ELECTRICE DE DISTRIBUȚIE NORD”,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Jambă Ala împotriva

Inspectoratului Teritorial de Muncă Bălți și Inspectoratului de Stat al Muncii,

intervenienți accesorii Societatea pe Acțiuni „REȚELELE ELECTRICE DE

DISTRIBUȚIE NORD” și Vartic Ivan, inspectorul de muncă al Sindicatelor,

Confederația Națională a Sindicatelor din Moldova, cu privire la anularea și modificarea

punctelor din actul administrativ, și

cererea de chemare în judecată depusă de Societatea pe Acțiuni „REȚELELE

ELECTRICE DE DISTRIBUȚIE NORD” împotriva Inspectoratului Teritorial de

Muncă Bălți și Inspectoratul de Stat al Muncii, intervenient accesoriu Jambă Ala, cu

privire la anularea și modificarea punctelor din actul administrativ

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 28 noiembrie 2017, prin care s-au

respins apelurile declarate de Jambă Ala și Societatea pe Acțiuni „REȚELELE

ELECTRICE DE DISTRIBUȚIE NORD” și s-a menținut hotărârea Judecătoriei Bălți

din 21 decembrie 2016,

c o n s t a t ă :

La 23 aprilie 2014, Jambă Ala a depus o cerere de chemare în judecată împotriva

Inspectoratului Teritorial de Muncă Bălți, intervenienți accesorii Societatea pe Acțiuni

„REȚELELE ELECTRICE DE DISTRIBUȚIE NORD” și Vartic Ivan, inspectorul de

muncă al Sindicatelor, Confederația Națională a Sindicatelor din Moldova, cu privire la

anularea și modificarea punctelor din actul administrativ.

În motivarea acțiunii, reclamanta a indicat că este succesorul lui Jamba Serghei,

care a decedat la 1 septembrie 2013, în urma unui accident muncă. Soțul acesteia a fost

angajat în cadrul „REȚELELE ELECTRICE DE DISTRIBUȚIE NORD” S.A.. Astfel,

Jambă Ala și-a exprimat dezacordul față de procesul-verbal nr. 11/01 din 31 ianuarie

2014 privind cercetarea accidentului de muncă mortal, pentru următoarele considerente.

Pagină 1 din 11

Reclamanta a învederat că, la 19 februarie 2014, a primit copia procesului –

verbal sus – menționat prin poștă, care a fost întocmit de către inspectorul de muncă din

cadrul Inspectoratului Teritorial de Muncă Bălți, Grosu Victor. Nefiind de acord cu

actul respectiv, aceasta a depus o cerere prealabilă la Inspectoratul de Stat al Muncii,

unde a indicat toate obiecțiile ei și a solicitat reluarea cercetărilor și elaborarea unui alt

proces-verbal care să conțină toate circumstanțele accidentului de muncă. Mai mult, s-a

luat în calcul opinia separată formulată de inspectorul de muncă al Sindicatelor Ivan

Vartic, care propunea soluția finală de excludere a vinovăției angajatului Jamba Serghei.

De altfel, se arătau toate încălcările din partea angajatorului „REȚELELE ELECTRICE

DE DISTRIBUȚIE NORD” S.A..

Astfel, la 8 iulie 2014, reclamanta a primit răspunsul Inspectoratului de Stat al

Muncii, semnat de către Directorul I.S.M. Dumitru Stăvilă, prin care s-a refuzat

admiterea cererii ei și s-a menținut responsabilitatea mixtă. În acest sens, s-a arătat că

procesul-verbal nr.11/01 din 31 ianuarie 2014 privind cercetarea accidentului de muncă

mortal suferit, la 1 septembrie 2013 de către Jambă Serghei, angajat la „REȚELELE

ELECTRICE DE DISTRIBUȚIE NORD” S.A. fil. Florești, a fost întocmit corect și nu

există temei pentru modificarea acestuia.

Prin urmare, Jambă Ala a susținut că o atare abordare este una ilegală și simplistă.

Opinia acesteia se referă la pct. 7.1 din procesul – verbal, unde este indicat că, printre

cauzele producerii accidentului ar fi încălcarea instrucțiunii de securitate și sănătate în

muncă a electromontorului echipei de intervenție operativă. Totodată, s-a precizat pct.

7.2, în care este menționat în mod necorespunzător lipsa cauzelor ale accidentului în

mijloace de producție. Mai mult, reclamanta nu este de acord nici cu alin. (2) din pct. 8,

prin care s-a stabilit că printre persoanele care au încălcat dispozițiile actelor legislative

din domeniul muncii, ar fi Jamba Serghei. Așadar, în opinia inspectorului de muncă,

defunctul a lărgit locul de muncă de sine stătător, încălcând prevederile art.3.1.10 din

Instrucțiunile de securitate și sănătate în muncă a electromontorului echipei de

intervenție operativă D-1 și pct. 3.2.2 din Instrucțiunea de securitate în muncă a

electromontorului. În același context, reclamanta a desconsiderat poziția luată față de

vinovăția angajatorului „REȚELELE ELECTRICE DE DISTRIBUȚIE NORD” S.A.,

deoarece a fost substanțial micșorată. Or, inspectorul s-a rezumat doar la vina

Inginerului șef-adjunct Ungureanu Ion, menționând că acesta nu a efectuat instruirea

periodică a electromotorului Jamba Serghei.

În continuare, succesoarea decedatului a subliniat că, la investigarea cauzei

accidentului de muncă a participat și Inspectorul de Muncă al Sindicatelor Vartic Ivan.

Conform opiniei separate a acestuia, s-au constatat mai multe probleme legate de

instruirea și calificarea lui Jambă Serghei, dar și o serie de greșeli evidente care sunt

plasate direct în sarcina angajatorului „REȚELELE ELECTRICE DE DISTRIBUȚIE

NORD” S.A..

Din aceste raționamente, reclamanta a afirmat că procesul-verbal nr. 11/01 din 31

ianuarie 2014 este unul total lacunar, incomplet și simplist, iar toate constatările cu

privire la Jamba Serghei sunt total ilegale. Astfel, în actul contestat s-a arătat succint că

Ungureanu Ion, șef-adjunct pe lucru operativ, nu a efectuat instruirea periodică a

electromontorului Jamba Serghei, încălcând art.17 alin. 3 din Legea securității și

sănătății în muncă. Cu toate acestea, în opinia separată depusă de Vartic Ivan, se indică

Pagină 2 din 11

mai multe încălcări legate de instruire și de formarea profesională în privința

defunctului. În plus, Jambă Serghei a fost angajat la muncă fără o pregătirea

profesională corespunzătoare. De fapt, inspectorul Grosu V. nu a precizat inexistența

documentației necesare, care ar atesta echiparea lui Jambă Serghei cu echipament

individual de protecție în volum necesar pentru a efectua lucrări operative în instalațiile

electrice. La fel, nu există documente la dosar, prin care s-ar demonstra că

împământarea era potrivită, iar armătura metalică instalată pe pilonul de beton cu

nr.12/2 nu era conectat la rețeaua prizei de pământ prin conductor de oțel cu diametrul

mai mare de 6 mm.

Prin urmare, circumstanțele relatate supra pun la îndoială obiectivitatea și

corectitudinea cercetărilor efectuate asupra accidentului de muncă soldat cu decesul lui

Jamba Serghei. Mai mult, din informația prezentată de Confederația Națională a

Sindicatelor din Moldova (CNSM), reiese că, prin Dispoziția Inspectorului de Stat al

Muncii, a fost suspendată cercetarea accidentului. Așadar, reclamanta nu a primit nicio

explicație detaliată în acest sens. Iar, termenul total de examinare a cazului a încălcat

art.29 din Regulamentul 1361/2005, depășind cu mult 30 de zile de la data emiterii

dispoziției de cercetare. În aceeași ordine de idei, s-a menționat că nu există nici o

normă care ar permite inspectorului de muncă de a suspenda procedura de cercetare la

cererea angajatorului, care este o persoană cointeresată. Deci, în viziunea acesteia,

suspendarea cercetării s-a decis în contracție cu dispozițiile legale.

În concluzie, reclamanta a pretins că trebuie constatată vinovăția integrală a

angajatorului „REȚELELE ELECTRICE DE DISTRIBUȚIE NORD” S.A. , ceea ce

implică excluderea vinovăției mixte.

La 26 mai 2015, Jambă Ala a depus cerere de modificare a obiectului acțiunii, în

special s-a indicat în calitate de pârât Inspectoratul de Stat al Muncii și în calitate de

intervenient accesoriu Confederația Națională a Sindicatelor din Moldova. La fel,

reclamanta și-a extins pretențiile principale (vol. I, f. d. 183).

În astfel de circumstanțe, Jambă Ala a solicitat anularea punctelor 7.1 și 8.2 din

procesul-verbal nr. 11/01 din 31 ianuarie 2014, prin care să excludă vinovăția lui Jambă

Serghei în cazul accidentului la locul de muncă. Totodată, s-a cerut excluderea

responsabilității mixte pentru accidentul de muncă din 1 septembrie 2013 și constatarea

responsabilității și vinovăției integrale a angajatorului „REȚELELE ELECTRICE DE

DISTRIBUȚIE NORD” S.A..

În același context, reclamanta a solicitat modificarea punctului 7.2 din procesul-

verbal nr. 11/01 din 31 ianuarie 2014, cu indicarea existenței mijloacelor de producție,

iar punctul 7.3 să fie completat cu următoarea frază: angajarea lui Jambă Serghei fără

calificarea necesară profesiei exercitate, neefectuarea instruirii perioade conform

Instrucțiunilor de securitate în muncă a electromontorului echipei de intervenție D-1 și a

Instrucțiunilor D-8, neefectuarea instruirii periodice de calificare. Mai mult, s-a cerut

modificarea punctului 8.1, după cum urmează: „REȚELELE ELECTRICE DE

DISTRIBUȚIE NORD” S.A., prin angajarea fără calificarea necesară a lui Jambă

Serghei în funcție de lăcătuș electrician și oferirea ilegală a calificărilor lăcătuș

electrician de gr. IV, electrician de gr. III, precum și admiterea în funcțiile de

electromontor la exploatarea rețelelor electrice de distribuție și electromontor în

formația de intervenție.

Pagină 3 din 11

La 7 mai 2014, Societatea pe Acțiuni „REȚELELE ELECTRICE DE

DISTRIBUȚIE NORD” a depus cerere de chemare în judecată împotriva

Inspectoratului Teritorial de Muncă Bălți, cu privire la contestarea actelor

administrative.

În motivarea acțiunii, societatea reclamantă a relatat că Inspectoratul Teritorial de

muncă Bălți a efectuat cercetarea accidentului de muncă mortal cu ex-salariatul din

filiala Florești Jamba Serghei, produs la 1 septembrie 2013. Astfel, conținutul și

concluziile acestui eveniment au fost elucidate în procesul-verbal nr.02 din 31 ianuarie

Inspectoratul de Stat al Muncii, prin care s-a solicitat excluderea din actul contestat a

concluziilor stabilite în punctele 6.1. și 8.1. Drept motiv și temei pentru excluderea

pct.6.1. și 8.1. din procesul-verbal nr.02 din 31 ianuarie 2014, „REȚELELE

ELECTRICE DE DISTRIBUȚIE NORD” S.A. a invocat prezența soluțiilor

neargumentate expuse la capitolul „Clasificarea circumstanțelor care au condus la

producerea accidentului” și „Persoanele care au încălcat prevederile actelor legislative și

altor acte normative din domeniul muncii”.

Societatea reclamantă a învederat că materialele cercetării accidentului de muncă

demonstrează că nu au fost constatate circumstanțe în care ar fi avut loc electrocutarea

lui Jamba Serghei. La fel, din declarațiile martorilor oculari, și în special a medicului

echipei de salvare Cătălina Tudos, rezultă că o cauză probabilă a decesului este „infarct

miocardic acut, edem pulmonar”. Mai mult, conform explicațiilor medicului de familie

și din spusele colegilor de muncă, Serghei Jambă suferea de XXXXX.

În aceeași ordine de idei, potrivit rezultatelor din procesul-verbal din 4 octombrie

2013, faptul că Jamba Serghei nu a avut contact cu curentul electric este coroborat prin

experimentul efectuat în cadrul cercetării accidentului de muncă de către comisia

„REȚELELE ELECTRICE DE DISTRIBUȚIE NORD” S.A.. În plus, s-a arătat că nu

pot fi semne ale electrocutării pe mâna dreaptă, deoarece lucrările au fost efectuate cu

mijloace de protecție necesare (mănuși dielectrice), care sunt încercate la o tensiune de

6000 V. Or, în speță, acțiunile au fost efectuate la o tensiune de 220 V și cu mâna

stângă. De altfel, leziunile la mâna dreaptă erau până la deces. La fel, în cazul Jambă

Serghei nu este constatat existența circuitului închis (faza - electromontor – legătura la

pământ sau faza - electromontor - „zero”), situație ce ar corespunde Legii lui Om.

Prin urmare, societatea reclamantă a susținut că Inspecția muncii nu are temei de

a considera că accidentul de muncă este legat de electrocutare, deși acest fapt se indică

în Raportul de constatare medico-legală nr.112 cu privire la motivele decesului lui

Jambă Serghei. În esență, în rezultatul cercetării accidentului de muncă, nu s-au

constatat circumstanțe de fapt ce ar demonstra existența contactului lui Jamba Serghei

cu curentul electric în timpul înlăturării defectelor tehnice, aflându-se pe pilon.

Totodată, s-a arătat că este neîntemeiată concluzia Inspectoratului Teritorial de

Muncă la capitolul „Persoanele care au încălcat prevederile actelor legislative și altor

acte normative din domeniul muncii”. Așadar, punctul l prevede că Ungureanu Ion,

inginer-șef-adjunct lucru operativ, care nu a efectuat instruirea periodică a

electromontorului Jambă Serghei, conform instrucțiunii de SSM nr.8 a

electromontorului la exploatarea LEA-0,4-10 KV, prin ce a încălcat prevederile art.17

alin. 3 din Legea Securității sănătății muncii. Deci, s-a menționat că vinovăția

Pagină 4 din 11

inginerului-șef adjunct pe lucru operativ al filialei Florești Ungureanu Ion este

nefondată.

În argumentarea acestui punct de vedere, societatea reclamantă a afirmat că

instrucțiunea D-l SSM, în temeiul căreia a fost efectuată instruirea lui Jambă Serghei la

20 iulie 2013, include toate compartimentele, care deja sunt în D-8. Instrucțiunea D-8

este specifică și se referă la lucrările, care se efectuează la LEA 10-0,4 kV, deosebirea

este la organizarea lucrărilor la înălțime și a pilonilor compuși (tip A și 3A).

Instrucțiunea D-1 este o instrucțiune, care determină lucrările efectuate de către

electromontorii echipei de intervenție operativă. Iar, instrucțiunea D-1 include lucrările

de ocolire a instalațiilor electrice 10/0,4 kV. În instrucțiune sunt incluse toate lucrările,

de exemplu: lucrul la deconectarea și conectarea aparatelor de comutație, lucrări la PT și

PA, lucrări la deservirea și întreținerea LEA 10-0,4 kV, lucrări cu implicarea

transportului auto și altor mecanisme, etc. Lucrările legate de deservirea LEA-10/0A kV

sunt descrise în p.3. 133; 3.1.34 - 3.1.38; 3.1.39 - 3.1.42; 3.2.13;3.2.21 - 3.1.23 etc. a

instrucțiunii D-1. La fel, s-a invocat că instrucțiunea D-8 este o instrucțiune

suplimentară pentru montorii FIO și se aplică după necesitate sau pentru a ridica nivelul

cunoștințelor.

Prin urmare, instruirea periodică în baza Instrucțiunii SSM D-8 lui Jamba Serghei

nu s-a făcut la 1 septembrie 2013, dat fiind neexpirarea termenului pentru aceasta. În

acest sens, termenul de 180 zile expira la 1 septembrie 2013. În mod corespunzător,

soluția respectivă contravine prevederilor legii și altor acte normative ce reglementează

domeniul vizat.

Societatea pe Acțiuni „REȚELELE ELECTRICE DE DISTRIBUȚIE NORD” a

solicitat anularea punctelor 6.1 și 8.1 din procesul-verbal nr. 11/01 din 31 ianuarie 2014

(vol. I, f. d. 44).

Prin încheierea Judecătoriei Bălți din 24 iulie 2014, s-au conexat cererile de

chemare în judecată depuse de Jambă Ala și „REȚELELE ELECTRICE DE

DISTRIBUȚIE NORD” S.A. într-o singură procedură (vol. I, f. d. 32 – 34).

La 24 iulie 2014, Judecătoria Bălți a introdus în calitate de intervenient accesoriu

pe Jambă Ala în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată formulată de

„REȚELELE ELECTRICE DE DISTRIBUȚIE NORD” S.A. (vol. I, f. d. 73 – 74).

În cadrul examinării cauzei, „REȚELELE ELECTRICE DE DISTRIBUȚIE

NORD” S.A. și Jambă Ala au depus referințe în întâmpinarea cererilor de chemare în

judecată, prin care au cerut respingerea acțiunilor deduse judecății (vol. I, f. d. 81 – 88,

132 – 134).

La 5 martie 2015, Judecătoria Bălți a introdus în calitate de pârât Inspectoratul de

Stat al Muncii în ambele cereri de chemare în judecată (vol. I, f. d. 155 – 156).

La 22 martie 2016, Judecătoria Bălți a respins demersul înaintat de „REȚELELE

ELECTRICE DE DISTRIBUȚIE NORD” S.A., cu privire la numirea expertizei medico

– legale în comisie (vol. II, f. d. 18 – 19).

Prin hotărârea Judecătoriei Bălți din 21 decembrie 2016, s-au respins acțiunile

depuse de Jambă Ala și Societatea pe Acțiuni „REȚELELE ELECTRICE DE

DISTRIBUȚIE NORD” ca fiind neîntemeiate (vol. II, f. d. 155, 161 – 176).

Împotriva acestui act de dispoziție, Jambă Ala și „REȚELELE ELECTRICE DE

DISTRIBUȚIE NORD” S.A. au declarat apel în termenul legal (vol. II, f. d. 197). În

Pagină 5 din 11

apărare, „REȚELELE ELECTRICE DE DISTRIBUȚIE NORD” S.A. a formulat o

referință, solicitând respingerea cererii de apel depuse de Jambă Ala (vol. II; f. d. 203 -

210).

Curtea de Apel Bălți, prin decizia din 28 noiembrie 2017, au respins apelurile

declarate de Jambă Ala și Societatea pe Acțiuni „REȚELELE ELECTRICE DE

DISTRIBUȚIE NORD” și au menținut hotărârea Judecătoriei Bălți din 21 decembrie

2016 (vol. II, f. d. 23 – 30).

Pentru soluționarea acestei spețe, instanța de apel a constatat situațiile de fapt

prezentate de părți și stabilite de Judecătoria Bălți în hotărârea din 21 decembrie 2016.

În acest sens, Colegiul judiciar a reținut că Jambă Serghei trebuia să urmeze

indicațiile dispecerului, însă, potrivit declarațiilor martorilor, defunctul a urcat pe pilon

de sine stătător, fără a primi indicații directe. Respectiv, Jambă Serghei a încălcat

dispozițiile ISSM D-1. Mai mult, acesta nu a deconectat linia electrică de la

transformator (vol. II, f. d. 29, pe verso).

Instanța de apel a respins argumentele apelantei Jambă Ala și a lui Vartic Ion

referitoare la calificarea necorespunzătoare a lui Jambă Serghei pentru desfășurarea

lucrărilor în cadrul echipei de intervenție. Or, materialele cauzei probează instruirea

perioadă a defunctului pe parcursul activității sale.

Cu privire la cererea de apel declarată de „REȚELELE ELECTRICE DE

DISTRIBUȚIE NORD” S.A. , instanța de apel a reținut că decesul lui Jambă Serghei a

survenit în rezultatul electrocutației, ce se confirmă prin raportul de constatare medico-

legală nr.112 din 1 septembrie 2013. În mod corespunzător, acest act nu a fost contestat

de părți, iar reprezentantul „REȚELELE ELECTRICE DE DISTRIBUȚIE NORD” S.A.

a renunțat la acest capăt la examinarea cauzei în ordine de apel (vol. II, f. d. 30).

În continuare, Colegiul de control judiciar a stabilit că instruirea lui Jamba

Serghei a fost efectuată cu încălcarea art.17 alin.(8) al Legii nr.186 din 10 iulie 2013.

Așadar, Ungureanu Ion nu avea temei legal de a efectua instruirea periodică la 20 iulie

2013, deoarece se afla în concediu anual de odihnă. Prin urmare, ultimul instructaj legal

în acest sens a avut loc la 22 ianuarie 2013, ce reprezintă mai mult de 6 luni. Drept

consecință, în ziua decesului, Jamba Serghei nu a fost instruit în mod legal în baza

instrucțiunii D-1 (vol. II, f. d. 30).

Referitor la instruirea periodică conform instrucțiunii D-8, instanța de apel a

subliniat că ultima instruire a avut loc la 1 martie 2013, iar, potrivit Regulamentului,

aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 95 din 5 februarie 2009, intervalul dintre 2

instruiri nu poate fi mai mare de 6 luni. În acest sens, termenul pentru instruirea

ulterioară urma să se finalizeze la data de 1 septembrie 2013, zi în care Jamba Serghei a

ieșit la serviciu, însă nu a beneficiat de o asemenea instruire și în aceeași zi a avut loc

accidentul de muncă soldat cu decesul lui (vol. II, f. d. 30).

În fundamentarea acestei decizii, instanța de control judiciar a aplicat punctele 14,

27 din Regulamentul privind modul de cercetare a accidentelor de muncă, articolul 4

alin. (1) din Legea nr. 140 din 10 mai 2001 privind Inspectoratul de Stat al Muncii,

articolul 19 alin. (1) din Legea nr. 1525 din 19 februarie 1998, cu privire la energetică și

articolele 17 alin. (3) și (8) din Legea nr. 186 din 10 iulie 2008 a securității și sănătății

în muncă.

Pagină 6 din 11

La 30 ianuarie 2018, Curtea de Apel Bălți le-a expediat participanților la proces

copia deciziei integrale din 28 noiembrie 2017 (vol. II, f. d. 31).

La 19 februarie 2018, Jamba Ala, prin intermediul serviciului poștal, a declarat

recurs împotriva deciziei Curții de Apel Bălți din 28 noiembrie 2017, solicitând casarea

parțială acesteia și a hotărârii primei instanței din 21 decembrie 2016, în partea

respingerii acțiunii ei. Astfel, recurenta a cerut pronunțarea unei noi hotărâri de admitere

a acțiunii în acest sens.

În motivarea ilegalității deciziei contestate, Jambă Ala a afirmat că instanțele

judecătorești nu au luat în considerare încălcările grave comise de persoanele cu funcție

de răspundere din cadrul „REȚELELE ELECTRICE DE DISTRIBUȚIE NORD” S.A..

De altfel, aceasta a reluat argumentele indicate în cererea de chemare în judecată,

descrise succint mai sus. Mai mult, potrivit recursului, instanța de apel a calificat eronat

instruirea periodică, care este o modalitate de perfecționare, cu studiile obligatorii de

specialitate, ce se obțin în instituțiile de profil.

La 27 martie 2018, „REȚELELE ELECTRICE DE DISTRIBUȚIE NORD” S.A.,

prin intermediul serviciul poștal, a declarat recurs împotriva deciziei Curții de Apel

Bălți din 28 noiembrie 2017, solicitând casarea parțială acesteia și a hotărârii primei

instanței din 21 decembrie 2016, în partea respingerii acțiunii formulate de societate.

Așadar, recurentul a cerut pronunțarea unei noi hotărâri de admitere a acțiunii în acest

sens.

În dezvoltarea criticilor de nelegalitate, recurentul a susținut că efectuarea

instruirii periodice din 20 iulie 2013, a lui Jambă Serghei, a fost una necesară în scopul

respectării articolul 17 alin. (1) din Legea nr. 186 din 10 iulie 2008, deoarece ultima

instruirii în baza Instrucțiunii D-1 a avut loc la 22 ianuarie 2013. Astfel, deși inginerul

– șef Ungureanu Ion se afla în concediu anual de odihnă la 20 iulie 2013, această

împrejurare nu afectează calitatea instruirii. Or, de fapt, Jambă Serghei a semnat

personal în Fișa personală de instruire în domeniul securității și sănătății.

În aceeași ordine de idei, recurentul a subliniat că Jambă Serghei a fost instruit la

locul de muncă, fapt confirmat prin semnătură acestuia în Registrul instructajului la

locul de lucru pe sectorul „RDP” la 1 septembrie 2013. Potrivit acestuia, se interzic

efectuarea lucrărilor în instalațiile electrice fără autorizație de lucru și extinderea sub

orice motiv a zonei de lucru conform instrucțiunilor. În opinia „REȚELELE

ELECTRICE DE DISTRIBUȚIE NORD” S.A., defunctul nu a respectat interdicțiile

specificate supra.

Mai mult, societatea recurentă a notat că, prin decizia Curții de Apel Bălți din 26

aprilie 2016, s-a stabilit că Jambă Serghei a fost instruit și a fost în drept să efectueze

lucrările necesare. Respectiv, constatările în această parte din decizia contestată sunt în

contracție cu considerentele din decizia Curții de Apel Bălți din 26 aprilie 2016.

La 13 martie 2018 și 2 aprilie 2018, în conformitate art. 439 alin. (2) din Codul de

procedură civilă, Curtea Supremă de Justiție a comunicat cererile de recurs

participanților la proces, informând că referința se depune în termen de o lună de la data

primirii scrisorii. În mod corespunzător, dacă referința nu este prezentată în termenul

stabilit, admisibilitatea recursului se decide în lipsa acesteia (vol. III, f. d. 56, 86).

Pagină 7 din 11

La 29 martie 2018, „REȚELELE ELECTRICE DE DISTRIBUȚIE NORD” S.A.

a depus o referință în întâmpinarea recursului declarat de Jambă Ala, solicitând

respingerea acestuia (vol. III, 79 – 84).

Intimata Jalbă nu a formulat referință, prin care să-și exprime poziția cu privire la

recursul declarat de „REȚELELE ELECTRICE DE DISTRIBUȚIE NORD” S.A.

Examinând admisibilitatea recursului, fără prezența participanților la proces sau a

reprezentanților acestora, în acord cu procedura specificată la articolul 440 din Codul de

procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție consideră că cererile de recurs înaintate de Jambă Ala și

„REȚELELE ELECTRICE DE DISTRIBUȚIE NORD” S.A. sunt inadmisibile, pentru

motivele ce se succed.

În conformitate cu art. 439 alin. (3) Codul de procedură civilă, judecătorul

raportor a verificat dacă recursul este formulat de persoana în drept să-l declare, dacă

este depus în termen și dacă nu a fost examinat anterior, și a făcut un raport verbal în

fața completului de judecată instituit în mod legal.

În acest caz, se observă că extrasul din Registrul de stat al persoanelor juridice nr.

54000 din 12 martie 2018 dovedește faptul că Valeriu Grumeza are funcția de director

general interimar al „REȚELELE ELECTRICE DE DISTRIBUȚIE NORD” S.A. și este

împuternicit să atace hotărârea judecătorească, fiind subiectul abilitat cu dreptul de a

declara prezentul recurs (vol. III, f. d. 63). La fel, aceeași situație de drept se referă și la

recursul formulat de Jambă Ala, fiind respectate dispozițiile art. 430 din Codul de

procedură civilă, cu privire la subiecții abilitați cu dreptul de a depune recurs. În același

timp, materialele cauzei, confirmă că cererea nu a fost depusă repetată și nu a fost

examinată anterior.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Potrivit avizelor de recepție, se atestă că Jambă Ala a recepționat decizia

contestată la 1 februarie 2018, iar „REȚELELE ELECTRICE DE DISTRIBUȚIE

NORD” S.A. a primit aceeași decizie la 5 februarie 2018 (vol. III, f. d. 35 și 37).

Având în vedere cele menționate, instanța de recurs reține că recursurile deduse

judecății au fost depuse la 19 februarie 2018 și la 27 martie 2018 în interiorul

termenului de 2 luni.

În continuare, audiind raportul verbal al judecătorului raportor, cu privire la

încadrarea temeiurilor invocate în recursuri la dispozițiile art. 432 alin. (2), (3) și (4) din

Codul de procedură civilă, și având în vedere poziția formulată în referință, completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

constată existența temeiului de inadmisibilitate prevăzut la art. 433 lit. a) din Codul de

procedură civilă, din următoarele considerente.

Ab initio, în conformitate cu art. 432 alin. (1) din Codul de procedură civilă,

părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se

invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural. În cazul respectiv, judecarea recursului exercitat conform

Secțiunii a II-a, Capitolul XXXVIII din Codul de procedură civilă, are un caracter

devolutiv și privește doar problemele de drept material și procedural, verificându-se

doar legalitatea deciziei, nu și temeinicia ei în fapt.

Pagină 8 din 11

În același context, instanța de judecată subliniază că un stat care dispune de

instanțe de recurs are obligația să se asigure că justițiabilii săi se bucură de principiile

unui proces echitabil garantate de articolul 6 parag. (1) din Convenția pentru apărarea

drepturilor omului și a libertăților fundamentale, în special, de dreptul de acces la o

instanță și de dreptul de a fi auzit (a se vedea, de exemplu, Erfar – Avef v. Grecia, 27

martie 2014, parag. 39 – 40; Lebedinschi v. Republica Moldova, 16 septembrie 2015,

parag. 32).

Cu privire la primul aspect, instanța de recurs observă că dreptul de acces la un

tribunal al unei persoane poate fi limitat, inclusiv în cazul admisibilității contestațiilor

înaintate prin intermediul căilor de atac, pentru că prin însăși natura sa, recursul trebuie

reglementat de către stat, care se bucură în această privință de o anumită marjă de

apreciere. În acest sens, condițiile pentru autorizarea unei cereri introduse pe o cale de

atac extraordinară pot fi mai stricte decât condițiile instituite pentru o cale de atac

ordinară (a se vedea, inter alia, Marc Brauer v. Germania, 1 septembrie 2016, parag.

34; Miessen v. Belgia, 16 octombrie 2016, parag. 64; Samardžić v. Croația, 20 iulie

2017, parag. 28).

Astfel, în conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4).

În aceeași ordine de idei, alin. (2) și (3) ale art. 432 din Codul de procedură civilă

prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept

procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alineatul (4) stabilește că săvârșirea

altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului

doar în cazul și în măsura în care acestea au condus sau ar fi putut conduce la

soluționarea greșită a pricinii, în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea

probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară sau în cazul în care erorile

comise au condus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Prin urmare, reglementările referitoare la formalitățile și termenele impuse de

articolele 433 și 432 alin. (2)-(4) din Codul de procedură civilă sunt formulate suficient

de clar și urmăresc protejarea interesului părții, dar și competența asigurării interpretării

unitare a legii de către Curtea Supremă de Justiție. Aceste limitări urmăresc un scop

legitim, îndeplinind cerințele securității juridice și bunei-administrări a justiției (a se

vedea, mutatis mutandis, Beniamin Nersesyan v. Armenia, 19 ianuarie 2010, parag. 22;

Erfar – Avef, ibidem, parag. 41, Marc Brauer, ibidem, parag. 35; Miessen, ibidem,

parag. 67; Trevisanato v. Italia, 16 decembrie 2016, parag. 36 – 37, Sturm v.

Luxemburg, 27 iunie 2017, parag. 36).

Din perspectiva acestor drepturi garantate de Convenția Europeană, completul

Colegiului de control judiciar își propune să verifice esența și temeiurile recursului,

inclusiv dacă argumentele recurentului referitoare la ilegalitatea deciziei atacate, în

limitele în care au fost formulate, întrunesc condițiile necesare pentru a declara

admisibilă cererea acestuia.

În speță, instanța observă că recurenta Jamba Ala a criticat decizia Curții de Apel

Bălți din 28 noiembrie 2017 în baza articolului 432 alin. (2) lit. c) și alin. (4) din Codul

de procedură civilă, așa cum este prevăzut, în mod obligatoriu, la articolul 437 alin. (1),

lit. f) din Codul de procedură civilă. În egală măsură, „REȚELELE ELECTRICE DE

Pagină 9 din 11

DISTRIBUȚIE NORD” S.A. a invocat temeiurile prevăzute la articolul 432 alin. (2) lit.

c) și d) din Codul de procedură civilă.

În acest sens, instanța de judecată amintește că, la pronunțarea deciziei din 28

noiembrie 2018, instanța de apel s-a călăuzit de punctele 14, 27 din Regulamentul

privind modul de cercetare a accidentelor de muncă, articolul 4 alin. (1) din Legea nr.

140 din 10 mai 2001 privind Inspectoratul de Stat al Muncii, articolul 19 alin. (1) din

Legea nr. 1525 din 19 februarie 1998, cu privire la energetică și articolele 17 alin. (3) și

(8) din Legea nr. 186 din 10 iulie 2008 a securității și sănătății în muncă. De asemenea,

în motivarea deciziei, instanța de apel a indicat probele pe care își întemeiază

concluziile cu privire la circumstanțele de drept din litigiu.

Din analiza minuțioasă a conținutului cererilor de recurs în raport cu decizia

contestată, reiese în mod cert că recurenții au reluat observațiile de ilegalitate formulate

în faza procesuală anterioară și asupra cărora instanța de apel s-a pronunțat în mod

detaliat. În special, instanța de apel a stabilit că Jambă Serghei a încălcat dispozițiile

ISSM D-1, iar „REȚELELE ELECTRICE DE DISTRIBUȚIE NORD” S.A. au efectuat

instruirea acestuia cu încălcarea art.17 alin.(8) al Legii nr.186 din 10 iulie 2013. Mai

mult, Ungureanu Ion nu a avut temei legal de a efectua instruirea periodică la 20 iulie

2013, deoarece se afla în concediu anual de odihnă. De altfel, decizia Curții de Apel

Bălți din 26 aprilie 2016, citată de societatea recurentă, nu răspunde la acest ultim

aspect.

Prin urmare, instanța de recurs subliniază că instanța de apel și-a motivat amplu

decizia și a răspuns la toate argumentele esențiale ale cauzei (a se vedea decizia de

inadmisibilitate pe cauza Fundația pentru Copii Speranța v. Republica Moldova, 17

octombrie 2017). De facto, recurenții nu au criticat textele de lege aplicate de instanța

de apel, ci s-au mulțumit să afirme abstract că soluția acesteia este una eronată, fără a

aduce vreo observație pertinentă și concludentă speței.

În subsidiar, instanța observă că, în principiu, recurenții au formulat cererile de

recurs după ce au beneficiat de o procedură contradictorie pe fond și au avut

posibilitatea de a fi audiați de o primă instanță și de o instanță de apel, care au fost

competente de a examina toate chestiunile de fapt și de drept relevante litigiului (a se

vedea, mutatis mutandis, A. Menarini Diagnostics S.R.L. v. Italia, 27 septembrie 2011,

parag. 59; Akaki Tchaghiashvili, 2 septembrie 2014, parag. 34, Samardžić v. Croația,

ibidem, parag. 28).

Pe baza celor prezentate, completul Colegiului constată că observațiile

recurenților nu dezvăluie nicio aparență a încălcării normelor de drept material sau

procedural, dar nici a încălcării drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Prin

urmare, temeiurile inserate în recurs nu pot fi calificate ca esențiale și nu ar putea obliga

instanța de recurs să primească cererea acestuia spre examinarea în fond și, eventual, să

caseze hotărârea judecătorească contestată. În mod corespunzător, punctele de vedere al

recurentului nu sunt compatibile cu cerințele prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) sau (4)

din Codul de procedură civilă, iar, în consecință, recursul dedus judecății nu corespunde

condiției de a fi „efectiv” (a se vedea, de exemplu, Petrovic v. Luxemburg, 17 februarie

2011, parag. 31 – 33, Sturm v. Luxemburg, ibidem, parag. 32).

Din aceste raționamente, instanța de judecată reține existența temeiului prevăzut

la art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă. În atare situație, conjunctura stabilită

Pagină 10 din 11

mai sus confirmă lipsa unui formalism excesiv și respectarea unui raport rezonabil de

proporționalitate dintre scopul urmărit și mijloacele folosite, iar, în opinia instanței,

însăși substanța dreptului de acces la instanță nu a fost afectată.

Cât privește dreptul justițiabilului „de a fi auzit de o instanță”, garantat de

articolul 6 parag. 1 din Convenție, instanța notează că obligația de a motiva o hotărâre

judecătorească poate varia în funcție de natura deciziei în cauză (a se vedea, inter alia,

Helle v. Finlanda, 19 decembrie 1997, parag. 55; Latourniere v. Franța, 10 decembrie

2002, parag. 2; Hansen v. Norvegia, 2 octombrie 2014, parag. 71 – 74). De fapt, în

concepția instanței europene, articolul 6 parag. (1) nu impune motivarea detaliată a

deciziei unei instanțe de recurs care, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice,

respinge un recurs ca fiind „lipsit de șanse de succes”, ceea ce s-a constatat în prezenta

cauză (a se vedea, mutatis mutandis, Kukkonen v. Finlanda (nr. 2), 13 ianuarie 2009,

parag. 24; Beniamin Nersesyan, ibidem, parag. 23 – 24; Akaki Tchaghiashvili, ibidem,

parag. 34 sau Papaioannou v. Grecia, 2 iunie 2016, parag. 45).

În conformitate cu art. 440 alin.(1) din Codul de procedură civilă, în cazul în care

se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3

judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra

inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu

conține nici o referire cu privire la fondul recursului.

Astfel, având în vedere circumstanțele stabilite supra, completul Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție decide în mod

unanim că recursurile declarate de către Jalbă Ala și „REȚELELE ELECTRICE DE

DISTRIBUȚIE NORD” S.A. nu ridică probleme de drept și nu pot fi acceptate spre

examinarea în fond, urmând a fi considerat inadmisibil.

În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) din Codul de

procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se consideră inadmisibile recursurile declarate de Jambă Ala și Societatea pe

Acțiuni „REȚELELE ELECTRICE DE DISTRIBUȚIE NORD”.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

Judecătorul Tatiana Vieru

Judecători Maria Ghervas

Iuliana Oprea

Pagină 11 din 11