3ra-464/18 — contestarea actelor administrative și încasareea cheltuielilor de judecată
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- contestarea actelor administrative şi încasareea cheltuielilor de judecată
- Temei legal
- temeiurile declarării recursului
3ra-464/18 — contestarea actelor administrative și încasareea cheltuielilor de judecată (Curtea Supremă de Justiție, 2018)
Dosarul nr. 3ra-464/18
Instanța de fond: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani – V. Ciumac,
Instanța de apel: CA Chișinău – A. Minciuna, V. Mihaila, V. Sîrbu,
Î N C H E I E R E
18 aprilie 2018 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componența:
Președintele completului, judecătorul Tatiana Vieru,
judecători Iuliana Oprea, Maria Ghervas,
examinând admisibilitatea recursului declarat de către Societatea cu
Răspundere Limitată „Ivivs Grup”,
în cauza civilă la acțiunea Societății cu Răspundere Limitată „Ivivs Grup”
împotriva Serviciului Fiscal de Stat cu privire la contestarea actelor administrative
și încasarea cheltuielilor de judecată,
împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din data de 24 ianuarie 2018, prin
care s-a respins apelul declarat, s-a menținut hotărârea Judecătoriei Chișinău,
sediul Rîșcani din data de 31 iulie 2017,
C O N S T A T Ă:
Societatea cu Răspundere Limitată „Ivivs Grup” (în continuare SRL „Ivivs
Grup”) la 13 februarie 2017 s-a adresat cu cerere de chemare în judecată, în
procedura contenciosului administrativ, împotriva Serviciului Fiscal de Stat, prin
care a solicitat anularea deciziilor nr. 314 din 01 decembrie 2016 asupra cazului de
încălcare a legislației fiscale și nr.12 din 27 ianuarie 2017 pe marginea contestației
depuse la 27 decembrie 2016, deblocarea conturilor SRL „Ivivs Grup” și încasarea
cheltuielilor de judecată. ( f.d. 4-6, vol.I)
În motivarea acțiunii SRL „Ivivs Grup” a indicat că în perioada de la 02
noiembrie 2016 până la data de 10 noiembrie 2016 de către inspectorii principali ai
Direcției antifraudă și investigare fiscală din cadrul Inspectoratului Fiscal de Stat a
fost efectuat în baza deciziei nr.10/3-312 din 02 noiembrie 2016 un control fiscal.
La 01 decembrie 2016 Inspectoratul Fiscal de Stat a emis decizia nr. 314
privind încălcarea legislației fiscale comise de către SRL „Ivivs Grup”, prin care s-
a constatat încălcarea prevederilor art.10, pct.5 din Legea nr.845 din 03 ianuarie
1992 cu privire la antreprenoriat și întreprinderi, prin utilizarea mijloacelor bănești,
în numerar, în sumă totală de 15 345 000 lei în alte scopuri decât cele pentru care
au fost destinate.
SRL „Ivivs Grup” susține că mijloacele bănești în numerar în mărime de 15
345 000 lei au fost retrase în perioada august - octombrie 2016 de pe conturile
bancare ale societății de către conducătorul Vladimir Malinovschi, care au fost
utilizate pentru achitarea datoriei față de persoanele fizice Oleg Sevciuc, Igor
Popov, Vasilii Anghel, Vasilii Nemoi și Maxim Delicostea, pentru producția
1
agricolă achiziționată. Cumpărarea producției agricole a fost efectuată în baza
actelor de achiziție, fiind efectuate rețineri la impozitul pe venit și achitări la buget
în conformitate cu prevederile Codului Fiscal.
Consideră că actele de achiziții confirmă încheierea tranzacțiilor legate de
cumpărarea producției agricole de la persoanele fizice și în special efectuarea
achitării pentru producția agricolă achiziționată.
Mai menționează că a utilizat numerarul retras din conturile bancare ale
întreprinderii în termenul și în scopul specificat și anume pentru procurarea
producției agricole, care a fost realizată și confirmată prin actele de achiziții.
În opina SRL „Ivivs Grup” în decizia nr. 314 din 01 decembrie 2016 se
menționează eronat precum că suma de 15 345 000 lei a fost utilizată în alte
scopuri decât pentru care au fost destinate, ori aceasta a fost utilizată pentru
achitarea producției agricole achiziționate.
Cu referire la argumentul invocat de Serviciul Fiscal de Stat privind lipsa lui
Igor Popov din țară la momentul efectuării tranzacțiilor de achiziție a producției
agricole este declarativă, ori acesta nemijlocit a participat la încheierea tranzacțiilor
de achiziționare, autentificând documentele primare prin semnătură. De asemenea,
prezența acestuia se confirmă și prin Certificatul Ministerului Afacerilor Interne al
Republicii Moldova.
Mai mult, SRL „Ivivs Grup” menționează că nu există careva probe directe,
care ar indica utilizarea numerarului în alte scopuri decât cele pentru care au fost
eliberate din casă.
Se mai indică că inspectorul principal al Direcției antifraudă și investigare
fiscală din cadrul Inspectoratului Fiscal principal de Stat, făcând analizele necesare
nu a constatat încălcări cu privire la eschivarea de la plată și diminuarea sumelor
taxelor și impozitelor.
Consideră că nu s-a dat o apreciere corectă și a fost emisă eronat decizia
privind sancționarea SRL „Ivivs Grup”.
În scopul soluționării litigiului pe cale amiabilă, la 27 decembrie 2016 SRL
„Ivivs Grup” a înaintat contestație, prin care a solicitat anularea deciziei nr. 314 din
01 decembrie 2016 emisă de Inspectoratul Fiscal de Stat. Prin decizia nr.12 din 27
ianuarie 2016 Inspectoratul Fiscal de Stat a considerat și a respins contestația ca
fiind neîntemeiată, decizie care de asemenea este contestată de către SRL „Ivivs
Grup”.
Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 31 iulie 2017,
acțiunea înaintată de către SRL „Ivivs Grup” a fost respinsă integral. ( f.d. 234,
237-273, vol.I)
Curtea de Apel Chișinău prin decizia din data de 24 ianuarie 2018 a respins
apelul declarat de către SRL „Ivivs Grup”, a menținut hotărârea Judecătoriei
Chișinău, sediul Rîșcani din data de 31 iulie 2017. ( f.d. 27, 28-38, vol.II)
Împotriva deciziei instanței de apel la data de 15 februarie 2018 SRL „Ivivs
Grup” a înaintat recurs, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei
contestate. ( f.d. 40-43, vol.II)
În motivarea recursului SRL „Ivivs Grup” a indicat dezacordul cu soluția
adoptată de către instanța de apel, care a interpretat în mod eronat legea, iar
argumentele, reținute de instanța de apel ca fiind întemeiate, contravin
circumstanțelor cauzei.
2
La data de 13 aprilie 2018 Serviciul Fiscal de Stat a depus referință la recursul
depus de către SRL „Ivivs Grup”, solicitând respingerea recursului, menținerea
deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe.
În conformitate cu art. 434 alin. 1) CPC recursul se declară în termen de 2
luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.
Materialele cauzei atestă, că decizia Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată
la data de 24 ianuarie 2018, recursul declarat de către SRL „Ivivs Grup” la 15
februarie 2018 este depus în termen.
Examinând temeiurile de admisibilitate ale recursului în raport cu materialele
pricinii civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia, că recursul declarat de către SRL
„Ivivs Grup” este inadmisibil din următoarele considerente.
Verificând motivele de casare, invocate în recurs, completul Colegiului atestă,
că recurenta indică argumente ce țin de dezacordul cu felul în care instanțele de
judecată au apreciat înscrisurile probatorii și au constatat circumstanțele cauzei. Nu
pot fi reținute ca temei de admisibilitate aceste argumente, deoarece țin de
reaprecierea probelor, fapt inadmisibil în recurs.
Potrivit regulilor din Secțiunea a 2-a din Capitolul XXXVIII CPC, instanța de
recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de
apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența
probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței
de recurs.
Recursul exercitat conform secțiunii a 2 - a are caracter devolutiv numai
asupra problemelor de drept material și procesual, verificându-se doar legalitatea
deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.
Astfel, completul Colegiului constată, că argumentele invocate în recurs nu
pot constitui temei de casare a deciziei recurate, or, acesta nu se încadrează în cele
expres stabilite la art. 432, al. 2, 3 și 4 CPC.
Potrivit prevederilor art. 432 al.1 CPC părțile și alți participanți la proces sunt
în drept să declarare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau
aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procesual.
Aliniatele 2 și 3 ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se
consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcare
sau aplicate eronat, iar alin. 4 stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele
indicate la alin. 3 constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în
măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii
sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către
instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la
încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC cererea de recurs se consideră
inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la
art. 432 al. 2, 3 și 4.
Totodată, potrivit jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică
să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul
trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, pe când în
recursul declarat de către SRL „Ivivs Grup” asemenea aspecte nu se regăsesc.
3
În speță, completul Colegiului menționează, că recursul în cauză conține
obiecții de fapt și de drept, care deja au fost studiate și verificate de către instanțele
de judecată, primind o apreciere corespunzătoare.
În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentei la
soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul
în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.
Drept urmare, se reține că argumentele invocate în recurs nu pot constitui
temei de admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau
aplicarea eronată a normei de drept material sau a normei de drept procesual, așa
cum formal invocă recurenta și, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei
recurate.
Din considerentele menționate instanța de recurs ajunge la concluzia de a
considera recursul declarat de către SRL „Ivivs Grup” inadmisibil.
Conform celor expuse, în temeiul art. 431, alin. (1) și (2), art. 433, lit. a), 440,
alin. (1) și (11) CPC, completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție
D I S P U N E:
Recursul, declarat de către Societatea cu Răspundere Limitată „Ivivs Grup”,
se consideră inadmisibil.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului, judecătorul Tatiana Vieru
judecători Iuliana Oprea
Maria Ghervas
4