3ra-406/18 — Contestarea actului administrativ
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- Contestarea actului administrativ
- Temei legal
- Temeiurile declararii recursului
3ra-406/18 — Contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2018)
Dosarul nr. 3ra-406/18
Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru, judecător – Gh. Stratulat
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău, judecători – N. Budăi, I. Muruianu, V. Efros
Î N C H E I E R E
18 aprilie 2018 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componența:
Președintele completului, judecător – Svetlana Filincova
Judecători – Dumitru Visternicean, Nina Vascan
examinând admisibilitatea recursului declarat de Consiliul municipal
Chișinău,
în cauza civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Oficiul Teritorial
Chișinău al Cancelariei de Stat către Consiliul municipal Chișinău, intervenient
accesoriu Întreprinderea de Stat de Alimentație Publică Cantina „Adolescența” cu
privire la anularea deciziei nr. 6/29-7 din 22 decembrie 2016 cu privire la
prelungirea relațiilor contractuale de locațiune a unor încăperi din str. Alecu Russo,
57 lit. A (etajul 1) Întreprinderii de Stat de Alimentație Publică Cantina
„Adolescența”,
împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 14 decembrie 2017, prin care s-
a respins apelul declarat de Consiliul municipal Chișinău, fiind menținută
hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 04 septembrie 2017,
c o n s t a t ă:
La 10 februarie 2017, Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat a
înaintat cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului mun. Chișinău,
intervenient accesoriu Întreprinderea de Stat de Alimentație Publică Cantina
„Adolescența”, solicitând anularea deciziei nr. 6/29-7 din 22 decembrie 2016 cu
privire la prelungirea relațiilor contractuale de locațiune a unor încăperi din str.
Alecu Russo, 57 lit. A (etajul 1) Întreprinderii de Stat de Alimentație Publică
Cantina „Adolescența”.
În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că la 22 decembrie 2016,
Consiliul municipal Chișinău a adoptat Decizia nr. 6/29-7 prin care s-au transmis
în locațiune, fără drept de privatizare, pe un termen de 3 ani, încăperile cu
suprafața totală de 319,2 m2 din str. Alecu Russo, 57, lit. A (etajul), din incinta
Liceului Teoretic cu Profil Sportiv nr. 2, în vederea amplasării unui oficiu și a unui
depozit.
1
Astfel, efectuând controlul sub aspectul legalității actului administrativ vizat,
în temeiul art. 64 al Legii nr. 436-XVI din 28 decembrie 2006 privind
administrația publică locală, Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat a
constatat că decizia Consiliului mun. Chișinău nr. 6/29-7 din 22 decembrie 2016
contravine prevederilor legislației.
Potrivit art. 68 al Legii nr. 436-XVI din 28 decembrie 2006 privind
administrația publică locală, prin notificarea nr. 1304/OT4-08 din 02 ianuarie
2017, reclamantul a solicitat abrogarea actului administrativ menționat.
Susține reclamantul că potrivit art. 68 alin. (3) - (4) al Legii privind
administrația publică locală, în termen de 30 de zile de la data primirii notificării,
autoritatea locală emitentă trebuie să modifice sau să abroge actul contestat. În
cazul în care, în termenul stabilit la alin. (3), autoritatea locală emitentă și-a
menținut poziția sau nu a reexaminat actul contestat, oficiul teritorial al Cancelariei
de Stat poate sesiza instanța de contencios administrativ în termen de 30 de zile de
la data primirii notificării refuzului de a modifica sau de a abroga actul contestat
sau, în cazul tăcerii autorității locale emitente, în termen de 60 de zile de la data
notificării cererii de modificare sau de abrogare a actului în cauză.
Potrivit reclamantului, Consiliul municipal Chișinău, la adoptarea deciziei
contestate, a aplicat prevederile art. 904 alin. (2) din Codul civil, care stabilește că
locatarul are dreptul prioritar la încheierea contractului pe un nou termen dacă: a)
și-a onorat anterior obligațiile contractuale; b) bunul se dă în locațiune pe un nou
termen; c) este de acord cu noile condiții contractuale stabilite de locator; însă
prevederile respective nu sunt aplicabile speței, din motivul că prin decizia
nominalizată nu se realizează prelungirea relațiilor contractuale, dar sunt stabilite
relații noi de locațiune.
Reieșind din conținutul cererii de chemare în judecată, Întreprinderea de Stat
de Alimentație Publică Cantina „Adolescența” a utilizat anterior încăperile cu
suprafața de 51,9 m2 din str. Alecu Russo, 57 lit. A (etajul 1) din incinta Liceului
Teoretic cu Profil Sportiv nr. 2, în vederea amplasării unui oficiu, în temeiul
contractului de comodat nr. 4/09/021/p din 19 noiembrie 2009, care a expirat la 18
noiembrie 2012. Astfel, în condițiile în care legislația în vigoare nu permite
prelungirea tacită a relațiilor contractuale de comodat, la expirarea acestora, darea
în locațiune a spațiului vizat urma să se realizeze în conformitate cu normele
legale.
În acest sens, conform art. 77 alin. (3) și (5) al Legii privind administrația
publică locală, bunurile domeniului privat al unității administrativ-teritoriale pot fi
înstrăinate, date în administrare, în arendă ori în locațiune, în condițiile legii.
Înstrăinarea, concesionarea, darea în arendă ori în locațiune a bunurilor proprietate
a unității administrativ-teritoriale se fac prin licitație publică, organizată în
condițiile legii, cu excepția cazurilor stabilite expres prin lege.
2
Conform art.146, alin. (5) din Codul Educației nr. 152 din 17 iulie 2014,
bunurile administrate de către instituțiile de învățământ publice pot fi date în
locațiune sau arendă, în condițiile legii, pe un termen ce nu depășește 5 ani, doar cu
acordul autorităților fondatoare, de preferință în scopuri educaționale.
Reieșind din cele expuse, procedura licitării dreptului de locațiune urma a fi
petrecută în conformitate cu Regulamentul privind licitațiile cu strigare și cu
reducere, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 136 din 10 februarie 2009, care
stabilește că, organizarea și desfășurarea licitației este condiționată de asigurarea
liberului acces și a drepturilor egale pentru toți participanții, precum și prioritatea
prețului maxim propus.
Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 04 septembrie 2017,
s-a admis cererea de chemare în judecată depusă de Oficiul Teritorial Chișinău al
Cancelariei de Stat împotriva Consiliului municipal Chișinău, intervenient
accesoriu Întreprinderea de Stat de Alimentație Publică Cantina „Adolescența”
privind anularea deciziei, fiind anulată decizia Consiliului municipal Chișinău nr.
6/29-7 din 22 decembrie 2016 cu privire la prelungirea relațiilor contractuale de
locațiune a unor încăperi din str. Alecu Russo, 57 lit. A (etajul 1) Întreprinderii de
Stat de Alimentație Publică Cantina „Adolescența”.
Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 14 decembrie 2017, s-a respins
apelul declarat de Consiliul municipal Chișinău, fiind menținută hotărârea
Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 04 septembrie 2017.
Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut că, Consiliul municipal
Chișinău nu a prezentat dovezi care să ateste faptul că în privința încăperilor cu
suprafața de 319,2 m 2 din str. Alecu Russo, 57 lit. A (etajul 1) din incinta Liceului
Teoretic cu Profil Sportiv nr. 2, ar fi fost respectată procedura de organizare a unei
licitații, or, legea prevede în mod expres că bunurile domeniului public se transmit
în locațiune doar ca urmare a organizării licitației. În astfel de circumstanțe,
aplicarea art. 904 alin. (2) CC de către Consiliul municipal Chișinău este
inadmisibilă, deoarece decizia contestată nu se referă la prelungirea relațiilor
contractuale existente, ci stabilește relații de locațiune noi.
La data de 06 februarie 2018, Consiliul municipal Chișinău a declarat recurs
împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea integrală
a deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe, cu pronunțarea unei noi
hotărâri, prin care acțiunea înaintată să fie respinsă ca neîntemeiată.
În motivarea recursului, a indicat că instanța de apel a aplicat eronat normele
de drept material, nu a constatat și elucidat pe deplin circumstanțele importante
pentru soluționarea pricinii, iar concluziile instanței sunt în contradicție cu
circumstanțele pricinii. Astfel, potrivit recurentului, în cazul în care încăperile
propuse pentru a fi date în locațiune prin licitație n-au fost solicitate din diferite
motive și n-au avut negocieri directe, acestea pot fi transmise în locațiune pe baza
principiilor generale.
3
Analizând temeiurile invocate în cererea de recurs în raport cu materialele
pricinii și prevederile legale, Completul Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul declarat
de către Consiliul municipal Chișinău, neîntemeiat și care urmează a fi declarat
inadmisibil, din considerentele ce urmează.
În conformitate cu art. 434 CPC, termenul de declarare a recursului este de 2
luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. Alineatul (2) al
aceluiași articol prevede că termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate
fi restabilit.
Potrivit materialelor cauzei, decizia Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată
la 14 decembrie 2017, fiind expediată participanților la proces la data de 14
decembrie 2017 (f. d. 134), și recepționată de către recurent la 19 decembrie 2017
(f.d. 132). Astfel, având în vedere faptul că recursul declarat împotriva deciziei
Curții de Apel Chișinău din 14 decembrie 2017 a fost depus la 06 februarie 2018,
în conformitate cu art. 434 Codul de procedură civilă, acesta se consideră declarat
în termen.
În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces
sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau
aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural
prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.
În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră
inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la
art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.
În conformitate cu art. 440 alin. (1) CPC, în cazul în care se constată existența
unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători decide în mod
unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilității recursului.
Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu conține nici o referire cu
privire la fondul recursului.
Dat fiind faptul că temeiurile de declarare a recursului împotriva deciziei
curții de apel, prin prisma prevederilor secțiunii a 2-a a capitolului XXXVIII al
Codului de procedură civilă, sunt strict delimitate de art. 432, Completul reține că
reieșind din prevederile art. 437 alin.(1) lit. f) CPC, în sarcina recurentului este
impusă obligația delimitării esenței, temeiului și argumentării acelei/acelor
încălcări esențiale și/sau a acelor circumstanțe ce indică la aplicarea eronată a
normelor de drept material sau procedural, și care ar dicta necesitatea declarării
recursului ca fiind admisibil.
În speță, însă criticile invocate de recurent nu pot duce la admisibilitatea
recursului, or, acestea nu pot fi reținute prin prisma art. 432 CPC, în condițiile în
care se insistă în mod exclusiv asupra reaprecierii circumstanțelor cauzei, în
detrimentul evidențierii ilegalității soluției instanței de apel.
Acest fapt denotă caracterul declarativ al recursului, fiind lipsit de esență, care
4
evidențiază simplul fapt al dezacordului recurentului cu soluția dată de instanța de
apel, precum și lipsa temeiurilor legale de declarare a recursului, având în vedere
faptul că, rolul exclusiv al recursului este de a asigura efectuarea unui control de
legalitate a deciziei atacate în baza temeiurilor legale de declarare a recursului
strict prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.
Abordarea recurentului, în speță, însă evidențiază în mod clar dezacordul
acestuia cu soluția dată de instanța de apel, iar argumentele recursului nu permit
identificarea omisiunilor sau erorilor care ar impune declararea acestuia ca fiind
admisibil.
Prin prisma jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie
capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a
îndrepta în mod direct starea de lucruri, trăsătură distinctivă care nu este
evidențiată în cererea de recurs declarată de Consiliul municipal Chișinău.
Astfel, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al
Curții Supreme de Justiție constată lipsa temeiurilor care ar dicta necesitatea
declarării recursului ca fiind admisibil.
În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1)
CPC, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție
d i s p u n e:
Se consideră inadmisibil recursul declarat de Consiliul municipal Chișinău.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului,
Judecător Svetlana Filincova,
Judecători Dumitru Visternicean,
Nina Vascan
5