ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție
Sursă originală
CSJ 04.04.2018

2rc-74/18 — repararea prejudiciului material

HOTĂRÂRE
04.04.2018
Pe scurt
Instanță
Curtea Supremă de Justiție
Obiect
repararea prejudiciului material
Temei legal
aplicarea masurilor de asigurare
RĂSFOIEȘTE: Curtea Supremă de Justiție · 2018
DESCARCĂ: PDF · DOCX
Citează această cauză
2rc-74/18 — repararea prejudiciului material (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

Prima instanță: A. Catană Dosarul nr. 2rc-74/18

Instanța de apel: A. Minciuna, V. Sîrbu, V. Mihaila

04 aprilie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele ședinței, judecătorul Oleg Sternioală

Judecătorii Iurie Bejenaru, Mariana Pitic

examinând recursul declarat de către Fundația Republicană de Caritate pentru

Copii din Republica Moldova „Speranța”,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Fundației Republicane de

Caritate pentru Copii din Republica Moldova „Speranța” împotriva Primăriei

municipiului Chișinău cu privire la repararea prejudiciului material,

împotriva încheierii Curții de Apel Chișinău din 24 ianuarie 2018, prin care a fost

respinsă cererea Fundației Republicane de Caritate pentru Copii din Republica Moldova

„Speranța” privind aplicarea măsurilor de asigurare a acțiunii,

c o n s t a t ă:

La 07 august 2015 Fundația Republicană de Caritate pentru Copii din Republica

Moldova „Speranța” a depus cerere de chemare în judecată împotriva Primăriei mun.

Chișinău, solicitând încasarea din contul pârâtei a sumei de 1811280 de lei cu titlu de

prejudiciu material, și anume, valoarea de piață a bunurilor imobile demolate -

autodromul și construcțiilor auxiliare, amplasate în mun. Chișinău, str. Ghidighici 3/3,

precum și cheltuielilor de judecată.

Pe parcursul examinării cauzei, la 05 iulie 2016, reclamanta Fundația Republicană

de Caritate pentru Copii din Republica Moldova „Speranța” și-a majorat și concretizat

pretențiile din acțiune, solicitând în final, încasarea din contul Primăriei mun. Chișinău

în beneficiul său a sumei de 1811280 de lei - valoarea de piață a bunurilor imobile

demolate - autodromul și construcțiilor auxiliare, amplasate în mun. Chișinău, str.

Ghidighici 3/3 și 24034531 de lei - valoarea de piață a terenului pentru construcții

amplasat pe aceiași adresă juridică, precum și cheltuielilor de judecată suportate în

prezenta cauză civilă.

Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău sediul Centru din 29 martie 2017 a fost

respinsă acțiunea ca neîntemeiată.

La 28 aprilie 2017 Fundația Republicană de Caritate pentru Copii din Republica

Moldova „Speranța” a declarat apel nemotivat împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău

sediul Centru din 29 martie 2017, iar ulterior la 20 septembrie 2017 apelanta a prezentat

cererea de apel motivată, solicitând admiterea acesteia, casarea hotărârii primei instanțe,

cu emiterea unei noi hotărâri de admitere a acțiunii. Concomitent, apelanta a mai cerut

scutirea de la plata taxei de stat la depunerea cererii de apel.

1

Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 20 septembrie 2017, a fost admisă

parțial cererea Fundației Republicane de Caritate pentru Copii din Republica Moldova

„Speranța” privind scutirea de la plata taxei de stat la depunerea cererii de apel și a fost

obligată apelanta-reclamantă să achite taxa de stat la depunerea apelului în mărime de

10000 de lei, până la ședința de judecată stabilită pentru 25 octombrie 2017.

La 03 octombrie 2017 Fundația Republicană de Caritate pentru Copii din

Republica Moldova „Speranța” a declarat recurs împotriva încheierii instanței de apel,

solicitând admiterea acestuia, casarea încheierii Curții de Apel Chișinău din 20

septembrie 2017, cu emiterea unei noi hotărâri de admitere a cererii privind scutirea

integrală de plata taxei de stat la depunerea cererii de apel.

Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 22 noiembrie 2017 a fost respins

recursul declarat de Fundația Republicană de Caritate pentru Copii din Republica

Moldova „Speranța” și a fost menținută încheierea Curții de Apel Chișinău din 20

septembrie 2017 (f.d.196-200).

La data de 22 ianuarie 2018 Fundația Republicană de Caritate pentru Copii din

Republica Moldova ”Speranța” a depus, în cadrul examinării cauzei în instanța de apel,

cerere de asigurare a acțiunii, solicitând aplicarea sechestrului asupra terenului pentru

construcții situat în mun. Chișinău, str. Ghidighici 3/3 cu nr. cadastral XXXXX.

În motivarea cererii a invocat că etapa executării hotărârilor judecătorești definitive

și irevocabile este partea component a procesului de judecată echitabil, iar neexecutarea

efectivă a hotărârii judecătorești ar face actul de justiție iluzoriu.

A susținut că în scopul evitării imposibilității executării unei eventuale hotărâri în

prezenta pricina a solicitat aplicarea sechestrului asupra terenului pentru construcții

situat în mun. Chișinău, str. Ghidighici 3/3 cu nr. cadastral XXXXX.

Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 24 ianuarie 2018 s-a respins cererea

depusă de Fundația Republicană de Caritate pentru Copii din Republica Moldova

„Speranța” cu privire la aplicarea măsurilor de asigurare a acțiunii.

La 20 februarie 2018 Fundația Republicană de Caritate pentru Copii din Republica

Moldova „Speranța” a declarat recurs împotriva încheierii Curții de Apel Chișinău din

24 ianuarie 2018, solicitând admiterea cererii de recurs, casarea încheierii recurate, cu

emiterea unei noi încheieri, de admitere a cererii de aplicare a măsurilor de asigurare.

În motivarea recursului a invocat că instanța de apel nu a motivat argumentele

invocate de către părți ceea ce contravine principiilor garantate de art. 6 al Convenției

Europene a Drepturilor Omului. Or, motivarea hotărârii este parte componentă a unui

proces echitabil.

A susținut că măsurile de asigurare solicitate vin să asigure posibilitatea executării

viitoarei hotărâri care este parte component a procesului de judecată echitabil.

În conformitate cu art. 425 Cod de procedură civilă, termenul de declarare a

recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii.

Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții Supreme de

Justiție consideră că, recursul este declarat în termen, având în vedere faptul că,

materialele dosarului atestă că, copia încheierii Curții de Apel Chișinău din 24 ianuarie

2018 a fost expediată în adresa recurentului fapt confirmat prin scrisoarea de însoțire

fără dată și număr (f.d. 214), iar potrivit recipisei anexate la materialele dosarului

recurentul a făcut cunoștință cu încheierea recurată la data de 19 februarie 2018.

La 16 martie 2018, în adresa Primăriei mun. Chișinău, a fost expediată copia

recursului declarat de către Fundația Republicană de Caritate pentru Copii din

2

Republica Moldova „Speranța”, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței,

însă intimata nu și-a valorificat dreptul procedural respectiv și nu a depus referință în

termenul stabilit.

Potrivit art. 426 alin. (3) Codul de procedură civilă, recursul împotriva încheierii se

examinează în termen de 3 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza dosarului și a

materialelor anexate la recurs, fără examinarea admisibilității și fără participarea

părților.

Studiind materialele dosarului în raport cu argumentele invocate în recurs, Colegiul

Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curți Supreme de Justiție consideră

recursul neîntemeiat și care urmează a fi respins, cu menținerea încheierii recurate, din

următoarele considerente.

În conformitate cu art. 427 lit. a) Cod de procedură civilă, instanța de recurs, după

ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul și să

mențină încheierea.

Din materialele cauzei rezultă că, recurentul î-și exprimă dezacordul cu soluția

instanței de apel, prin care a fost respinsă cererea de asigurare a acțiunii cu privire la

aplicarea sechestrului asupra terenului pentru construcții situat în mun. Chișinău, str.

Ghidighici 3/3 cu nr. cadastral 0100518.073.

Colegiul consideră necesar a menționa că, în conformitate cu art.174 alin. (1) Cod

de procedură civilă, la cererea participanților la proces, judecătorul sau instanța poate

lua măsuri de asigurare a acțiunii. Asigurarea se admite în orice fază a procesului până

la etapa în care hotărârea judecătorească devine definitivă, în cazul în care neaplicarea

măsurilor de asigurare a acțiunii ar face imposibilă executarea hotărârii judecătorești.

În conformitate cu art. 177 alin. (1) Cod de procedură civilă, în cererea de

asigurare a acțiunii se indică motivele și circumstanțele pentru care se solicită asigurarea

acțiunii.

În conformitate cu art. 118 alin. (1) Cod de procedură civilă, fiecare parte trebuie

să dovedească circumstanțele pe care le invocă drept temei al pretențiilor și obiecțiile

sale dacă legea nu dispune altfel.

Pornind de la normele legale care reglementează asigurarea acțiunii, Colegiul

constată că această instituție este condiționată prioritar de justificarea scopului acestei

măsuri.

În sensul normei enunțate este de înțeles că instanța urmează să stabilească

necesitatea aplicării măsurilor de asigurare. Această necesitate poate rezulta din

pericolul de dispariție, degradare, înstrăinare sau risipire a bunului, proastă administrare

a averii etc. De asemenea la aplicarea măsurilor de asigurare sau neaplicarea acestora,

este necesar de verificat raționalitatea și temeinicia cerințelor solicitantului despre

aplicarea măsurilor de asigurare, probabilitatea cauzării unui prejudiciu solicitantului în

cazul neaplicării măsurilor asigurătorii.

Drept urmare, examinând cererea de asigurare a acțiunii, este important, în fiecare

caz concret, să fie verificat obiectul și temeiul acțiunii principale, să fie determinată

natura litigiului, verificate argumentele reclamantului referitoare la acțiunile cu rea

credință ale pârâtului de înstrăinare a bunurilor, care ar putea pune obstacole în privința

executării viitoarei hotărâri judiciare. Totodată, este necesar de stabilit asigurarea unui

echilibru între interesele părților interesate, precum și în ce măsură modalitatea de

asigurare a acțiunii solicitate e în corelație cu obiectul acțiunii înaintate și dacă aceasta

va asigura realizarea de facto a scopului măsurilor de asigurare.

3

Potrivit cererii de chemare în judecată depusă de Fundația Republicană de Caritate

pentru Copii din Republica Moldova „Speranța” împotriva Primăriei municipiului

Chișinău a fost solicitat repararea prejudiciului material.

Reieșind din sensul normelor legale citate raportate la caz, Colegiul menționează

că Fundația Republicană de Caritate pentru Copii din Republica Moldova „Speranța” nu

a invocat careva motive și circumstanțe ce ar indica asupra necesității aplicării măsurilor

de asigurare. Or, ultima nu a probat existența indiciilor asupra faptului, că neaplicarea

măsurilor de asigurare ar face imposibilă executarea unei eventuale hotărâri

judecătorești.

În lipsa unor probe concludente și pertinente, instanța de recurs consideră că

argumentele Fundației Republicane de Caritate pentru Copii din Republica Moldova

„Speranța” urmează a fi respinse ca declarative.

Or, doar presupunerea recurentei referitor la faptul că intimatul s-ar putea eschiva

în viitor de la executarea eventualei hotărâri judecătorești sau ar face imposibilă

executarea documentului executoriu, nu constituie temei de admitere a cererii de

aplicare a măsurilor de asigurare, în sensul art. 174 Cod de procedură civilă.

De altfel, se reține drept corectă și mențiunea instanței de apel că la caz nu s-a

demonstrat nici eventuala posibilitate de prejudicii prin neaplicarea măsurilor de

asigurare și că toate afirmațiile recurentei cu privire la necesitatea aplicării acestora

fiind declarative și neprobate, pe când, în sensul art. 177 Cod de procedură civilă este de

înțeles că, cererea de asigurare a acțiunii urmează a fi motivată, indicându-se în aceasta

motivele și circumstanțele pentru care se solicită asigurarea acțiunii.

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că încheierea recurată este

întemeiată și legală, iar argumentele invocate de către recurentă sunt neântemeiate,

Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție

ajunge la concluzia de a respinge recursul declarat de către Fundația Republicană de

Caritate pentru Copii din Republica Moldova „Speranța” și a menține încheierea Curții

de Apel Chișinău din 24 ianuarie 2018.

În conformitate cu art. 427 lit. a) Cod de procedură civilă, Colegiul Civil,

Comercial și de Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e:

Se respinge recursul declarat de către Fundația Republicană de Caritate pentru

Copii din Republica Moldova „Speranța”.

Se menține încheierea Curții de Apel Chișinău din 24 ianuarie 2018, în cauza civilă

la cererea de chemare în judecată a Fundației Republicane de Caritate pentru Copii din

Republica Moldova „Speranța” împotriva Primăriei municipiului Chișinău cu privire la

repararea prejudiciului material.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței, judecătorul Oleg Sternioală

Judecătorii Iurie Bejenaru

Mariana Pitic

4

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

4 cauze
Sursă