2ra-638/18 — cu privire la rezoluțiunea contractului de vânzare-cumpărare al automobilului
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- cu privire la rezoluţiunea contractului de vânzare-cumpărare al automobilului
- Temei legal
- Temeiurile declarării recursului
2ra-638/18 — cu privire la rezoluțiunea contractului de vânzare-cumpărare al automobilului (Curtea Supremă de Justiție, 2018)
prima instanță: V. Nogai dosarul nr. 2ra-638/18
instanța de apel: A. Albu, V. Toderaș, E. Bejenaru
ÎNCHEIERE
4 aprilie 2018 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componența:
Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu
Judecătorii Dumitru Mardari
Luiza Gafton
examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Iurie
Sîrbu, reprezentat de avocatul Sergiu Arhiliuc
în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a lui Pavel Gușan împotriva
lui Iurie Sîrbu cu privire la rezoluțiunea contractului de vânzare – cumpărare al
autoturismului
împotriva deciziei Curții de Apel Bălți din 21 noiembrie 2017, prin care a
fost admis apelul declarat de Iurie Sîrbu, casată integral hotărârea Judecătoriei
Drochia, sediul Glodeni din 4 septembrie 2017 și emisă o nouă hotărâre, prin care
acțiunea a fost admisă parțial
constată:
La 29 mai 2017, Pavel Gușan a depus cerere de chemare în judecată
împotriva lui Iurie Sîrbu cu privire la rezoluțiunea contractului de vânzare –
cumpărare al autoturismului cu viciu juridic ascuns.
În motivarea acțiunii a invocat că Iurie Sîrbu, având în posesie automobil
litigios, a încheiat cu Pavel Gușan contractului de vânzare – cumpărare
nr. 0127489 din 5 ianuarie 2017 al autoturismului de model Volkswagen Passat,
numărul de identificare XXXXX, nr. motorului XXXXX, nr. caroseriei XXXXX,
anul fabricării 1997, culoarea albastru închis, nr. certificatului de înmatriculare
XXXXX, nr. de înmatriculare XXXXX la prețul contractual de 65000 lei.
Susține că în temeiul contractului de vânzare – cumpărare a automobilului,
dânsul a perfectat certificatul de înmatriculare a autoturismului menționat.
Fiind convins că a procurat autoturismul fără vicii ascunse, inclusiv și vicii
juridice, indică că a plecat în deplasare peste hotarele țării, în Federația Rusă prin
Ucraina.
Relevă că la întoarcere în țară, la 11 aprilie 2017, din Federația Rusă prin
Ucraina, la vama Moghiliov – Podolisc, dânsul a fost informat de reprezentanții
1
vămii Ucraina, precum că acest autoturism este în căutare internațională din
motivul că a fost furat de pe teritoriul or. Moscova regiunea Moscova Federația
Rusă.
Remarcă că în aceeași zi, în legătură cu acest fapt, dânsul a fost reținut.
La revenire în țară, susține că s-a întâlnit cu pârâtul, întrebând-ul dacă acesta
știa despre faptul că autoturismul înstrăinat se află în căutare, la ce acesta i-a spus
că nu a ieșit din țară cu acest vehicul.
Notează că potrivit pașaportului tehnic, în baza căruia la BÎTDCA Glodeni a
fost încheiat contractul de vânzare – cumpărare, erau înregistrate următoarele date
ale vehiculul: Volkswagen Passat, numărul de identificare XXXXX, nr. motorului
XXXXX, nr. caroseriei XXXXX, anul fabricării 1997, culoarea albastru închis,
nr. de înmatriculare XXXXX.
Comparând datele cu privire la autoturismul menționat din pașaportul tehnic
până la vânzare cu datele din contractul de vânzare – cumpărare și informația
eliberată de Secția Urmărire Penală Moghiliov – Podolisc regiunea Vinița Ucraina,
la 10 mai 2017 se stabilește că culoarea autoturismului nu coincide, adică vehiculul
sustras avea culoarea neagră, iar cel procurat de reclamant are culoarea albastru
închis pe care o avea până la procurare.
Își întemeiază pretențiile în baza dispozițiilor art. 753, 764 Cod civil,
art. 166 – 167 CPC.
Solicită admiterea acțiunii, rezoluțiunea cu efect retroactiv contractul de
vânzare – cumpărare nr. 0127489 din 5 ianuarie 2017, încheiat la BÎTDCA
Glodeni, încasarea de la Iurie Sîrbu a prețului autoturismului litigios în mărime de
65000 lei, a cheltuielilor suportate în rezultatul încheierii contractului menționat în
sumă de 2690 lei, în total suma de 67690 lei, precum și cheltuielile de judecată.
Prin încheierea Judecătoriei Drochia, sediul Glodeni din 4 septembrie 2017 a
fost atras în proces în calitate de intervenient accesoriu Iova Culico.
Prin hotărârea Judecătoriei Drochia, sediul Glodeni din 4 septembrie 2017 a
fost admisă acțiunea, desființat cu efect retroactiv contractul de vânzare –
cumpărare nr. 0127489 din 5 ianuarie 2017, încheiat la BÎTDCA Glodeni între
vânzătorul Iurie Sîrbu și cumpărătorul Pavel Gușan, prin care vânzătorul Iurie
Sîrbu a transmis autoturismul de model Volkswagen Passat, numărul de
identificare XXXXX, nr. motorului XXXXX, nr. caroseriei XXXXX, anul
fabricării 1997, culoarea albastru închis, nr. de înmatriculare XXXXX și
cumpărătorul Pavel Gușan a primit și a achitat prețul automobilului de 65000 lei.
A fost încasat de la Iurie Sîrbu în beneficiul lui Pavel Gușan prețul
contractului achitat pentru autoturismul vândut cu viciu juridic în sumă de 65000
lei și cheltuielile suportate în rezultatul încheierii contractului menționat în sumă
de 2690 lei, în total suma de 67690 lei.
A fost încasată de la Iurie Sîrbu în beneficiul lui Pavel Gușan suma de
2030.70 lei ce constituie cheltuielile de judecată la achitarea taxei de stat și 3350
lei ce constituie cheltuieli pentru asistență juridică, în total suma de 5380.70 lei.
Prin decizia Curții de Apel Bălți din 21 noiembrie 2017 a fost admis apelul
declarat de Iurie Sîrbu, casată integral hotărârea Judecătoriei Drochia, sediul
2
Glodeni din 4 septembrie 2017 și emisă o nouă hotărâre, prin care acțiunea a fost
admisă parțial.
A fost constatată nulitatea absolută a contractului de vânzare – cumpărare
nr. 0127489 din 5 ianuarie 2017, încheiat la BÎTDCA Glodeni între Iurie Sîrbu și
Pavel Gușan a autoturismul de model Volkswagen Passat, numărul de identificare
XXXXX, nr. motorului XXXXX, nr. caroseriei XXXXX, anul fabricării 1997,
culoarea albastru închis, nr. de înmatriculare XXXXX, cu repunerea părților în
poziția inițială.
A fost încasat de la Iurie Sîrbu în beneficiul lui Pavel Gușan suma de 65000
lei.
A fost încasată de la Iurie Sîrbu în beneficiul lui Pavel Gușan suma de
2030.70 lei ce constituie cheltuielile de judecată la achitarea taxei de stat și 3350
lei ce constituie cheltuieli pentru asistență juridică, în total suma de 5380.70 lei.
În rest, pretinsul cererii de chemare în judecată formulate de Pavel Gușan
împotriva lui Iurie Sîrbu se respinge ca neîntemeiat.
La 7 februarie 2018, Iurie Sîrbu, reprezentat de avocatul Sergiu Arhiliuc a
declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea acestuia,
casarea deciziei recurate și pronunțarea unei noi hotărâri privind scoaterea de pe
rol a acțiunii sau respingerea acesteia ca fiind neîntemeiată, precum și încasarea
cheltuielilor de judecată.
În motivarea recursului a invocat dezacordul cu decizia recurată,
considerând-o ilegală și neîntemeiată.
Susține că instanța de apel, întreaga motivare de drept a deciziei sale o
bazează eronat pe prevederile art. 286 și 217 Cod civil. Totodată, instanța de apel
interpretează și aplică eronat și prevederile art. 219 alin. (2) Cod civil, constatând
nulitatea actului juridic, dar obligând doar o singură parte contractuală să restituie
cele obținute prin contract.
Consideră că instanța de apel, interpretând eronat prevederile art. 286 Cod
civil, a catalogat autoturismul în categoria celor a căror circulație este interzisă prin
lege.
Remarcă că circulația bunului nu este interzisă prin lege sau exclus din
circuitul civil, ci are restricții temporare de circulație din cauză că este reținut și are
calitatea de corp delict la dosarul de furt, investigație care încă nu s-a finalizat.
Indică că instanța de apel nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicabilă și
anume, art. 218 Cod civil, dar a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată –
art. 217 Cod civil.
Obiectează că dacă legea ar fi fost aplicată corect, instanța nu ar fi avut
competența să se pronunțe din oficiu asupra nulității actului juridic.
Având în vedere prevederile art. 170 alin. (1) lit. a) și 737 CPC, afirmă că
pretenția de baza a lui Pavel Gușan constă în rezoluțiunea contractului menționat,
iar în asemenea cazuri, legea prevede expres o procedură de soluționare prealabilă
a litigiului pe cale extrajudiciară. Prin urmare, pentru nerespectarea procedurii de
soluționare a litigiului pe cale amiabilă, cererea de chemare în judecată înaintată de
Pavel Gușan trebuia să fie restituită.
3
În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de
2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.
Din materialele dosarului rezultă că copia deciziei recurate a fost expediată
în adresa părților la 10 ianuarie 2018, fapt confirmat prin scrisoarea de însoțire
(f. d. 122), fiind recepționată de Iurie Sîrbu și reprezentantul acestuia, avocatul
Sergiu Arhiliuc la 15 ianuarie 2018, ceea ce se confirmă prin avizele de recepție
(f. d. 125, 127).
Astfel, se constată că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a
declarat recursul împotriva deciziei Curții de Apel Bălți din 21 noiembrie 2017, în
termenul legal.
Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este
inadmisibil din considerentele ce urmează.
În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces
sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau
aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.
Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se
consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate
sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele
indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în
măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii
sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către
instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la
încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră
inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la
art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.
Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al
Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Iurie Sîrbu, reprezentat
de avocatul Sergiu Arhiliuc nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432
alin. (2), (3) și (4) CPC.
Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esențială sau
aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural
de către instanța de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.
Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai
asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea
deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.
În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura
admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se
încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.
Aici, completul Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al
Curții Supreme de Justiție relevă că conform jurisprudenței CEDO, recursurile
trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate
4
în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea
de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursul
declarat de Iurie Sîrbu, reprezentat de avocatul Sergiu Arhiliuc, asemenea aspecte
nu se regăsesc.
Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a
considera recursul declarat de Iurie Sîrbu, reprezentat de avocatul Sergiu Arhiliuc
ca inadmisibil.
În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul
Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de
Justiție
dispune:
Recursul declarat de Iurie Sîrbu, reprezentat de avocatul Sergiu Arhiliuc se
consideră inadmisibil.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu
Judecători Dumitru Mardari
Luiza Gafton
5