3ra-408/18 — recunoasterea încălcării accesului liber la informatie

Dosarul nr. 3ra-408/18 Prima instanță: (Judecătoria Chișinău, sediul Centru) D. Șușchevici Instanța de apel: (Curtea de Apel Chișinău) A. Minciuna, V. Sîrbu, V. Mihaila Î N C H E I E R E 04 aprilie 2018 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecători Ala Cobăneanu Luiza Gafton Dumitru Mardari examinând admisibilitatea recursului declarat de Mițcul Alexandru, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Mițcul Alexandru împotriva Consiliului municipal Chișinău, Direcția Generală Arhitectură, Urbanism și Relații Funciare, Direcția de colectare a impozitelor, Direcția Generală Locativ-Comunală, Oficiul Cadastral Teritorial Chișinău, Întreprinderea de Stat ”Cadastru”, Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat, Pretura Rîșcani, municipiul Chișinău, Inspectoratul de Poliție Rîșcani municipiul Chișinău, intervenienți accesorii Societatea pe Acțiuni ”Apă- Canal”, Societate pe Acțiuni ”Moldova-Gaz”, Societatea pe Acțiuni ”Termoelectrica”, Întreprinderea cu Capital Străin ”Gaz Natural Fenosa Furnizare Energie” Societate cu Răspundere Limitată, Întreprinderea Municipală ”Regia Autosalubritate”, Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal cu privire la recunoașterea încălcării accesului liber la informație, împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 29 noiembrie 2017, prin care a fost respins apelul declarat de către Mițcul Alexandru și menținută hotărârea Judecătoriei Chișinău,

sediul Centru din 07 iulie 2017 și hotărârea suplimentară a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 13 octombrie 2017 c o n s t a t ă : La 10 ianuarie 2017 Mițcul Alexandru a înaintat cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului municipal Chișinău, Primăria municipiului Chișinău, Direcția Generală Arhitectură, Urbanism și Relații Funciare, Direcția de colectare a impozitelor cu privire la recunoașterea încălcării accesului liber la informație.

Ulterior, pe parcursul examinării cauzei, Mițcul Alexandru a înaintat cereri de chemare în judecată concretizate împotriva Consiliului municipal Chișinău, Direcția Generală Arhitectură, Urbanism și Relații Funciare, Direcția de colectare a impozitelor, Direcția Generală Locativ-Comunală, Oficiul Cadastral Teritorial Chișinău, Întreprinderea de Stat 1 ”Cadastru”, Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat, Pretura Rîșcani, municipiul Chișinău, Inspectoratul de Poliție Rîșcani municipiul Chișinău, intervenienți accesorii Societatea pe Acțiuni ”Apă-Canal”, Societate pe Acțiuni ”Moldova-Gaz”, Societatea pe Acțiuni ”Termoelectrica”, Întreprinderea cu Capital Străin ”Gaz Natural Fenosa Furnizare Energie” Societate cu Răspundere Limitată, Întreprinderea Municipală ”Regia Autosalubritate”, Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal cu privire la recunoașterea încălcării accesului liber la informație.

În motivarea acțiunii, Mițcul Alexandru a menționat că prin Hotărârea Guvernului nr. 1071 din 19 septembrie 2004, autoritățile municipiului Chișinău au fost obligate să supună controlului terenurile de pământ și bunurile imobile care au fost lăsate de proprietari, aceasta fiind pusă în sarcina Oficiului Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat. Reclamantul susține că, în baza declarațiilor Primarului General al municipiului Chișinău, au fost ilegal privatizate peste 2,0 ha de terenuri aferente și bunuri imobile care au fost incluse în Anexa Hotărârii Guvernului nr. 1071 din 29 septembrie 2004, în baza hotărârilor judecătorești, în care a fost inclus și terenul cu nr. cadastral XXXXX, și casa de locuit cu nr. cadastral XXXXX, care au fost transmise în folosință provizorie unei persoane fizice.

Consideră că contrar prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 1071 din 29 septembrie 2004, acestea au fost ilegal privatizate în baza hotărârilor judecătorești, astfel cum a declarat și Primarul General al municipiului Chișinău. Reclamantul la fel invocă faptul că, pe site-ul Preturii Rîșcani municipiul Chișinău, este publicată informația, din care rezultă că în perioada 03 martie 2014 - 14 aprilie 2014, au fost desființate sute de gunoiște neautorizate, inclusiv terenul cu nr. cadastral XXXXX, și casa de locuit cu nr. cadastral XXXXX, care au o valoare estimativă de 390540 lei și 852274 lei. Relevă că, la 22 decembrie 2016 s-a adresat cu o cerere către Pretura Rîșcani municipiul Chișinău, prin care a solicitat eliberarea informației referitor la îndeplinirea planului de acțiuni aprobat, iar la 06 ianuarie 2017 a depus cerere prealabilă la Consiliul Municipal Chișinău, însă răspuns nu a primit.

La fel, susține că a depus o cerere la Procuratura municipiului Chișinău, la care a primit răspuns că, din care urmează că Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat este responsabil de executarea Hotărârii Guvernului nr. 1071 din 29 septembrie 2004. Prin urmare, în acest sens s-a adresat cu cerere către Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat, însă răspuns nu a primit.

Totodată, a depus cerere în baza Legii cu privire la accesul liber la informație, la Direcția Generală Arhitectură, Urbanism și Relații Funciare municipiul Chișinău, Direcția de colectare a impozitelor a Primăriei municipiului Chișinău, Direcția Generală locativ- comunală municipiul Chișinău, Oficiul Cadastral Teritorial Chișinău, Întreprinderea de Stat „Cadastru”, Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat, Pretura Rîșcani municipiul Chișinău, Inspectoratul de Poliție Rîșcani municipiul Chișinău, Societatea pe Acțiuni „Apă-Canal”, Societatea pe Acțiuni „Moldova-Gaz”, Societatea pe Acțiuni „Termoelectrica” Întreprinderea cu Capital Străin „Gaz Natural Fenosa Furnizare Energie” Societatea cu Răspundere Limitată, Întreprinderea Municipală „Regia Autosalubritate” cu privire la eliberarea informației referitor la achitarea serviciilor și 2 taxelor de către noii proprietari ai terenului și a casei de locuit din str-la Sfântul Andrei, 78, municipiul Chișinău din anul 2003, când au fost transmise în folosință provizorie și până în prezent.

Declară că, toate cererile înaintate au fost respinse, pe motiv că a solicitat informații care conțin date cu caracter personal. Ulterior, a depus o cerere Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal, care prin răspunsul la cerere i-a refuzat prezentarea informațiilor solicitate. Mițcul Alexandru susține că de la Oficiul Cadastral Teritorial Chișinău, a solicitat eliberarea actelor, în baza cărora s-a transmis terenul și casa de locuit în folosință provizorie și în baza căror acte au devenit proprietari ai terenului cu nr. cadastral XXXXX, și casa de locuit cu nr. cadastral XXXXX, precum și evaluarea estimativă a acestora, cu calcularea sumelor reale a daunelor aduse de Mițcul Alexandru în cadrul cauzei penale nr. XXXXX.

A mai indicat că de la Direcția Generală Arhitectură, Urbanism și Relații Funciare municipiul Chișinău a solicitat copia schemelor topografice a terenului și casei de locuit din str-la Sfântul Andrei 78, municipiul Chișinău, autorizația de construire, dosarul cu proiectele lucrărilor de construire din str-la Sfântul Andrei 78, municipiul Chișinău.

Reclamantul Mițcul Alexandru solicită recunoașterea încălcării dreptului său de accesul liber la informație; sesizarea Oficiului Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat în vederea efectuării controlului Hotărârii Guvernului nr. 1071 din 29 septembrie 2004 pentru a stabili legalitatea privatizării terenurilor aferente bunurilor imobile din Anexa la Hotărâre; sesizarea Procuraturii municipiului Chișinău pe faptul privatizării ilegale a terenurilor aferente bunurilor imobile din Anexa la Hotărârea Guvernului nr. 1071 din 29 septembrie 2004; sesizarea Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal referitor la materialele de control efectuate în baza sesizării depuse; obligarea Inspectoratului de Poliție Rîșcani, municipiul Chișinău de a prezenta un raport motivat cu privire la sumele daunelor aduse de Mițcul Alexandru proprietarilor terenului cu nr. cadastral XXXXX, și casa de locuit cu nr. cadastral XXXXX în sumă de 1242814 lei; sesizarea Centrului Național de Expertize Judiciare să efectueze o expertiză merceologică a terenului cu nr. cadastral XXXXX, și casei de locuit cu nr. cadastral XXXXX pentru a stabili daunele aduse de Mițcul Alexandru proprietarilor terenului cu nr. cadastral XXXXX, și casa de locuit cu nr. cadastral XXXXX; încasarea de la pîrîți și intervenienți accesorii a sumei de 150 000 lei cu titlu de prejudiciu moral.

Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 07 iulie 2017, cererea de chemare în judecată înaintată de Mițcul Alexandru a fost respinsă. Pentru a decide astfel, prima instanță cu referire la circumstanțele cauzei a reținut că informația solicitată de reclamant constituie informație cu caracter personal, care necesită acordul persoanei la care se referă această informație și care în integritatea sa nu a fost pusă la dispoziția publicului anterior datei solicitării. Prima instanță a conchis că atît pîrîții, cît și intervenienții accesorii s-au conformat prevederilor legale, refuzînd transmiterea informației solicitate de Mițcul Alexandru, dat fiind faptul că aceste informații constituie date cu caracter personal, sunt protejate de lege și deci se eliberează numai cu acordul persoanei la care se referă această informație.

3 Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 06 septembrie 2017, cauza a fost ridicată de la examinare și remisă în prima instanță pentru examinarea cererii privind emiterea unei decizii suplimentare (f.d. 21 Vol. II).

Prin hotărârea suplimentară a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 13 octombrie 2017, s-a respins cererea lui Mițcul Alexandru cu privire la sesizarea Oficiului Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat, prin care a solicitat efectuarea controlului Hotărârii Guvernului nr. 1071 din 29 septembrie 2004 referitor la legalitatea privatizării terenurilor aferente bunurilor imobile din Anexa la Hotărâre, sesizarea Procuraturii municipiului Chișinău pe faptul privatizării ilegale a terenurilor aferente bunurilor imobile din Anexa la Hotărârea Guvernului nr. 1071 din 29 septembrie 2004; sesizarea Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal referitor la transmiterea materialele de control efectuate în baza sesizării; obligarea Inspectoratului de Poliție Rîșcani municipiul Chișinău de a prezenta un raport motivat privind daunele cauzate de Mițcul Alexandru proprietarilor terenului cu nr. cadastral XXXXX, și casa de locuit cu nr. cadastral XXXXX în sumă de 1242814 lei; sesizarea Centrului Național de Expertize Judiciare să efectueze o expertiză merceologică a terenului cu nr. cadastral XXXXX, și casei de locuit cu nr. cadastral XXXXX pentru a stabili daunele aduse de Mițcul Alexandru proprietarilor terenului și casei de locuit (f.d.

28-30 Vol. II). Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 29 noiembrie 2017, a fost respins apelul declarat de către Mițcul Alexandru și menținută hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 07 iulie 2017 și hotărârea suplimentară a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 13 octombrie 2017. La 05 februarie 2018, pin intermediul oficiului poștal, Mițcul Alexandru a declarat recurs împotriva hotărârilor judecătorești, solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel, hotărârii primei instanțe, precum și a hotărârii suplimentare, cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin care acțiunea înaintată să fie admisă. Recurentul Mițcul Alexandru, în motivarea recursului a menționat că la examinarea cauzei au fost încălcate normele de drept material și procedural.

Cu referire la termenul de declarare a recursului, instanța de recurs menționează că, Curtea de Apel Chișinău a emis dispozitivul deciziei la 29 noiembrie 2017, însă date referitor la recepționarea de către părți a deciziei motivate, la materialele cauzei lipsesc. În conformitate cu art. 434 Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit. Recursul a fost declarat la 05 februarie 2018, respectiv se consideră depus în termenul prevăzut de art.434 din Codul de procedură civilă. În conformitate cu art. 439 alin. (2) și (3) Codul de procedură civilă, după parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii acesteia.

Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit în conformitate cu alin. (2). Examinînd temeiurile recursului completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține următoarele. 4 Temeiurile de declarare a recursului sunt prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Codul de procedură civilă. În conformitate cu art. 433 lit. a) Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4). Instanța de recurs reține, că examinarea admisibilității recursului presupune verificarea conformității temeiurilor invocate în cererea de recurs cu temeiurile prevăzute în art. 432 din Codul de procedură civilă.

La caz, Colegiul constată că argumentele invocate în cererea de recurs nu se încadrează în limitele stabilite de norma indicată, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate, or, motivele recursului sunt similare celor invocate în cadrul judecării pricinii, asupra căror instanța de apel s-a pronunțat. Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel, relatarea situației nu constituie un temei de casare a deciziei recurate, or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt. Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că, potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din Capitolul XXXVIII Codul de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel.

Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs. Prin prisma art. 432 alin. (4) Codul de procedură civilă, instanța de recurs poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Codul de procedură civilă. Din recursul declarat nu rezultă că instanța a apreciat arbitrar probele. În acest sens Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența sa constantă statuează că, dreptul de acces la instanțe nu este absolut.

Există limitări implicit admise (Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230). Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că, modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective; trebuie ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem (a se vedea Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-I, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței Curții, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

5 În conformitate cu art. 440 alin. (1) Codul de procedură civilă, în cazul în care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu conține nici o referire cu privire la fondul recursului. Avînd în vedere cele expuse mai sus, recursul declarat de Mițcul Alexandru, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă și, drept urmare, este inadmisibil. În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e : Se declară inadmisibil recursul înaintat de Mițcul Alexandru.

Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, Ala Cobăneanu judecători Luiza Gafton Dumitru Mardari 6